Înotul este considerat a fi o formă excelentă de menţinere a tonusului fizic, în special în timpul iernii. Cu toate acestea, există dovezi ştiinţifice potrivit cărora înotul în piscinile interioare cu apă clorurată poate provoca iritaţii ale aparatului respirator sau genotoxicitate în cazul unor persoane.
Un studiu recent sugerează o altă posibilă consecinţă: niveluri modificate ale hormonilor la băieţi, relatează Ncbi.gov.
Studiul a constat în analiza a 199 de băieţi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani care înotau în mod regulat în piscinele cu apă clorurată din interior şi/sau exterior şi 162 de băieţi de aceeaşi vârstă care înotau cel mai frecvent în piscine din interior dezinfectate prin procesul de ionizare cu argint-cupru.
Autorii au comparat nivelurile de ser ale mai multor markeri biologici ai hormonilor testiculari între cele două grupuri: inhibina B, testosteron total şi liber, globulina de legare a hormonului sexual, hormon luteinizant, hormon de stimulare foliculară şi sulfat de hidroepiandrosteron.
Băieţii care înotau cel mai mult în piscine interioare clorurate aveau concentraţii de inhibină B şi testosteron total mai reduse cu aproximativ 20% faţă de băieţii care înotau în piscinele dezinfectate prin procesul de ionizare cu argint-cupru. Cei din prima categorie aveau de trei ori mai multe şanse decât ceilalţi să aibă concentraţii anormal de reduse ale acestor hormoni.
Efectele erau mai pronunţate pentru expunere înainte de vârsta de 7 ani, fiind totodată asociate cu o perioadă de înot de doar 30 de minute la fiecare două săptămâni.
Faptul că băieţii au înotat într-o piscină cu apă clorurată înainte de vârsta de 7 ani a fost corelat cu cele mai mari modificări hormonale găsite la băieţii adolescenţi.
Nu a existat niciun fel de schimbări hormonale semnificative la băieţii care au înotat în piscine clorurate exterioare. Acestea erau în principal piscine din curtea casei despre care co-autorul studiului Alfred Bernard, profesor de toxicologie la Universitatea Catolică din Louvain, spune că au o concentraţie mai redusă de urină şi de alte materii organice faţă de piscinele publice. Acest lucru înseamnă că se formează mai puţine produse secundare clorurate.
Bernard şi co-autorul Marc Nickmilder au luat în considerare mai mulţi factori, cum ar fi vârsta, indexul masei corporale, momentul zilei în care se preia mostra de sânge, statutul de fumător, consumul de apă de la robinet sau de apă îmbuteliată încă din pruncie, utilizarea insecticidelor, proximitatea faţă de un drum aglomerat şi participarea la alte sporturi.
Autorii arată că modificările hormonale s-au produs din cauza expunerii la produse secundare clorurate care pătrund în scrot şi afectează testiculele. Autorii explică faptul că pielea scrotului este destul de permeabilă pentru unele substanţe, în special în condiţiile de căldură şi umiditate care există într-o piscină.
Aceştia au subliniat că, în mod sigur, reducerile hormonale observate vor cauza leziuni reproductive, iar potenţialul pentru dezvoltarea unor probleme reproductive, cum ar fi diminuarea numărului de spermatozoizi, este un aspect plauzibil.
Referinte:
http://www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu