Am eliberat Întunericul din mine

Am primit această scrisoare de la fratele meu Alex azi dimineaţă.

Este foarte personală şi în acelaşi timp este foarte relevantă pentru noi toţi. Este un exemplu din viaţa reală despre cum ne oprim să creăm o dualitate lumină - întuneric şi trecem la crearea unei dualităţi lumină - iubire.

Mi-a spus că pot să împărtăşesc această scrisoare cu voi, chiar dacă nu ştie cum se termină povestea.

După ce o citiţi, aruncaţi o privire la propriul câmp, la propriul sine şi vedeţi dacă şi voi vă agăţaţi de propria parte întunecată.

„O poveste personală”

„Ca şi cu tine când eram mic, obişnuiam să am conversaţii în mintea mea cu această persoană care uneori îmi spunea lucruri. Nu am văzut niciodată această persoană şi am presupus

 că eram chiar eu.

Când eram mic, uneori aveam conversaţii lungi cu el pentru că lumea era un loc ciudat şi nu foarte plăcut în care să te afli şi eu aveam mari îndoieli despre a fi aici… sau nu.

Odată, când aveam vreo 7 sau 8 ani, m-am gândit serios la sinucidere. Însă vorbind cu această voce despre avantajele şi dezavantajele sinuciderii, am ajuns la concluzia că deşi viaţa părea ca un loc foarte neplăcut, cu scurte izbucniri de bunătate din când în când, pe care tânărul meu sine raţional o considera că nu merită să fie trăită, era aşa doar dacă te uitai la ea din perspectiva că în cel mai scut timp toţi cei dragi mie vor trece peste asta şi că planeta era şi-aşa plină de viaţă.

Prin urmare, o viaţă în minus nu ar face de fapt mare diferenţă. Dar, dacă te uitai la ea dintr-o perspectivă mai largă, în care planeta noastră era o insulă de viaţă foarte singuratică într-un univers imens, un univers atât de mare şi cu atât de puţină viaţă inteligentă, atunci viaţa mea valora foarte mult. Aşa că de dragul universului, am continuat să trăiesc. (acesta fiind un efect secundar al faptului că am citit despre astronomie de la o vârstă foarte fragedă). 

Conversaţiile au continuat ani de zile şi când eram adolescent în Argentina eram sigur că vorbeam pur şi simplu cu mine însumi. Partea ciudată era că de multe ori „eu însumi” ştia lucruri pe care eu nu le ştiam şi care după câteva săptămâni sau luni se dovedeau a fi adevărate.

În timpul uneia dintre aceste conversaţii eu şi „eu însumi” am ajuns la concluzia că trăiam într-o lume destul de dură şi violentă, ceea ce desigur că aşa la acel moment şi că energia pe care o foloseam trebuia să fie una care să poată face faţă la tot ce aveam de întâmpinat. Obişnuiam să mă ocup de artele marţiale aşa că îmi plăcea să citesc despre asta. Astfel am descoperit conceptul de Ying şi Yang. Aşa că împreună cu „eu însumi” am decis că era o chestie tare să fi o persoană „echilibrată”. Aceasta a însemnat că de atunci încolo a trebuit să păşim pe linia fină de demarcaţie a păstrării echilibrului între partea rea (întunecată) şi cea bună (luminoasă).  Trebuie să spun că aceasta a funcţionat destul de bine o perioadă foarte lungă de timp. 

 Cam acum 15 ani am început să practic Tai-Chi, apoi am trecut la Tai-Chi cu meditaţii zen şi cam acum 11 ani am început meditaţia spirituală. În timpul acestor sesiuni am descoperit că era ceva diferit la mine.

În timpul meditaţiilor în grup oamenii descriau că întâlneau fiinţe de lumină. Le descriau ca fiind îngeri păzitori, sine superioare, etc. În cazul meu eu le descriu ca sine superioare şi uneori aveam trei şi alteori patru, dar lucrul ciudat era că unul dintre ei era întotdeauna din partea întunecată. O situaţie pe care nimeni altcineva nu părea să o fi avut. După ce am conştientizat că această fiinţă era tot timpul cu mine, m-am apropiat de ea şi am văzut că ea reprezenta violenţa, agresivitatea, egoismul, etc., etc., dar pentru mine era o fiinţă foarte prietenoasă şi iubitoare. Era acolo pentru că eu am chemat-o pentru a putea fi o persoană echilibrată.

Acum ajungem la sfârşitul timpului nostru conform mayaşilor. Menţionez asta doar pentru că în jurul mijlocului lui decembrie 2012 am trecut prin nişte încercări foarte dure. Îmi închisesem firma de software şi nu exista nicio cale profesională clară în faţa mea. Aceasta a adus cu sine multă incertitudine financiară şi am fost foarte stresat în privinţa aceasta.

Întreaga situaţie a început în septembrie şi în timpul meditaţiilor mele am cerut constant îndrumare şi ajutor. Apoi, în decembrie, în timpul unei meditaţii eram supărat că nu am primit niciun ajutor şi când i-am văzut pe sinele mele superioare şi pe ghizii mei pe acelaşi nivel cu mine i-am certat pentru că nu şi-au făcut partea lor de treabă.

Răspunsul pe care l-am primit a fost că ei nu mă puteau ajuta atâta vreme cât am o legătură cu partea întunecată.

M-am gândit la răspunsul acesta timp e câteva zile şi am realizat că trebuie să renunţ la vechiul meu prieten, sinele superior întunecat. Aşa că într-o zi am meditat şi m-am conectat cu el pentru a face exact acest lucru. Întâi l-am întrebat ce crede despre faptul că îl eliberez şi mi-a spus că nu crede că e o idee bună ţinând cont de vremurile în care trăim, dar că este decizia mea. 

Aşa că i-am spus că, exact din acest motiv trebuie să devin o fiinţă de lumină pentru că tocmai în timpurile întunecate este nevoie de lumină şi l-am rugat să plece şi a plecat.

Trebuie să spun că am simţit exact ca atunci când îţi pleacă un vechi prieten drag şi ştii că nu o să-l vezi multă vreme. Chiar şi acum simt un gol acolo unde obişnuia să fie acea parte din „mine” şi chiar îmi este dor de vechiul meu prieten, dar ştiu că aceasta este calea cea bună deoarece atunci când a plecat am recunoscut în mine o persoană pe care nu am mai văzut-o de când eram foarte mic. Cât despre ultimele câteva luni, acum pot să fac meditaţii fulger oriunde, am decis să meditez în timp ce fumam ţigara de după-amiază şi imediat au apărut ceilalţi patru sine superiori ai mei şi ne-am conectat cu toţii la Gaia şi la stele. Ceea ce fac 

în majoritatea meditaţiilor.

De data aceasta însă, pe când îmi vizualizam energia vitală conectată la planetă printr-un flux de energie spre stele, aceste patru fiinţe de lumină care în mod sigur nu erau sinele mele superioare, 

au coborât pe acest flux de energie dinspre stele şi m-au înconjurat. Se simţea că erau mai experimentate, mai „reale” sau mai exterioare mie decât sinele mele superioare care, apropo, erau foarte interesate de întregul proces. Ei bine, aceste fiinţe m-au înconjurat şi mi-au spus că sunt aici pentru a mă ajuta şi a mă proteja, că ar trebui să am încredere în mine şi în viaţă şi că ele se vor asigura că totul este în regulă. Şi am avut încredere. 

Chiar acum ele sunt încă cu mine şi încet, încet, pe zi ce trece se simte ca şi cum devin parte din mine. Nu vorbesc mult, dar le pot simţi prezenţa tot timpul. De asemenea, întocmai cum au spus, lucrurile se îmbunătăţesc în multe feluri. Primesc ajutor neaşteptat din partea familiei şi a prietenilor şi la lucru apar multe situaţii şi momente „norocoase”. Acum când meditez cuvintele „eu sunt lumină” îmi apar tot timpul. Şi în timpul uneia dintre meditaţiile în grup pe care le-am făcut în timpul solstiţiului de iarnă, când m-am conectat a Gaia şi la stele, ceea ce de obicei este un mic flux de energie care circulă, a devenit un torent imens şi de neoprit de energie prin mine de la Gaia spre stele şi apoi înapoi dinspre stele spre Gaia. Aceasta s-a întâmplat de asemenea a doua oară în timpul unei alte meditaţii, însă de data aceasta nu am mai fost atât de surprins. Nu sunt însă sigur de ce înseamnă, dar nu caut explicaţii. Este pur şi simplu aşa cum trebuie să fie. 

Un abarzo, 

Alex.”

http://ascension101.com/ro/home/ascension-blog/70-january-2013/304-letter-from-my-brother-darkness-released.html

Dar ce sunt ingerii pazitori?

Intr-un articol intitulat Intalnire de grad angelic se spune ca misiunea lor este sa ne faca pe cat posibil viata fara probleme, inspirandu-ne un gand care sa stimuleze o anumita actiune sau chiar de a oferi uneori super puteri.  

De ce nu vin ingerii paztori mereu in ajutorul respectivelor persoanelor? Tot articolul ne spune "ingerii trebuie sa stea inactivi uneori pentru a ne lasa sa lucram singuri " 

Igerii pazitori sunt considerate fiinte spirituale, care au atributia de a ajuta oamenii aflati pe Pamant.
Daca exista un inger pentru fiecare om sau unul pentru mai multe persoane ramane o intrebare deschisa.

Daca crezi sau nu in el este o obtiune personala.

Sursa: adevarul2012.blogspot.ro