sfatuitoarea: Societati secrete

vineri, 7 iunie 2013

Societati secrete - ordinul Thule

Ordinul sau Societatea Thule (in germana, Thule Gesellschaft) a fost o societate secreta

germana cu sediul la Munchen, in prima jumatate a secolului XX. Societatea Thule si-a inceput activitatea ca un grup de studii etnologice, interesandu-se in special de Antichitatea germana si de arieni.

Numele Thule vine de la un loc mitic, plasat de vechii greci in partea nordica a Europei, loc considerat drept originea rasei ariene si care poate fi identificat cu tinutul legendar al Hiperboreei.

Societatea Thule si nazismul

In primii sai ani de activitate, Societatea Thule s-a dedicat studiilor etnografice si, inainte de primul razboi mondial, chiar a publicat 24 de volume de „proza si poezie nordica“.

Dupa framantarile iscate de primul razboi mondial (1914-1918), Societatea a renascut, insa cu o ideologie si preocupari diferite de cele anterioare. In grup au intrat conducatori nazisti de prim rang, precum Herman Goring, comandantul aviatiei militare a Germaniei naziste, sau Rudolf Hess, adjunctul lui Hitler in Partidul National Socialist. Astfel, s-a ajuns la dezvoltarea unor idei naziste si antisemite.

Insemnul Ordinului Thule era crucea lui Wotan (zeul suprem din mitologia germanica), asemanatoarea cu svastica utilizata de nazisti. De asemenea, salutul membrilor Societatii Thule era „Heil und Sieg“, reluat apoi de Hitler, care l-a transformat in „Sieg Heil“.

Treptat, in cadrul Societatii s-a elaborat proiectul unei purificari etnice care sa aiba ca rezultat crearea unui popor format numai din oameni inalti, blonzi, cu ochii albastri, asemenea

eroilor din vechile mituri germanice. Heinrich Himmler, comandantul organizatiei paramilitare naziste SS, a fost unul dintre cei mai convinsi adepti ai acestui plan.

Acest proiect este pus in legatura cu operatiunea secreta cunoscuta sub numele de Lebensborn, care presupunea ca femeile germane cu un aspect fizic corespunzator idealului nazist sa fie stranse intr-un loc si „vizitate“ periodic de solda?ii SS.

Societatea Thule – controverse si mistere nedezlegate

Una dintre legendele misterioase ale Societatii Thule se refera la accesul membrilor acestei societati la tehnica de origine extraterestra. Mai precis, in 1936 membrii Thule ar fi gasit un ozn prabusit in muntii Padurea Neagra. In cel mai mare secret, au studiat nava (care avea un diametru de 23 de metri) si au reusit sa construiasca altele asemanatoare, incepand cu 1939.

Alte semne de intrebare privesc intentia atribuita Societatii Thule de a pune pe tronurile Europei monarhi din vechea dinastie merovingiana, pe care ii considerau urmasii directi ai lui Iisus Hristos si ai Mariei Magdalena. Conform unor surse, aceasta intentie ar fi provocat, in cele din urma,

ruptura intre societate si Hitler.

Alte controverse a iscat gestul neasteptat al lui Rudolf Hess, membru Thule si adjunct al lui Hitler, care in 1940 a zburat singur spre Scotia, incercand sa incheie o pace separata cu englezii. Motivele acestui gest, greu de inteles, au fost legate de apartenenaa lui Hess la Thule si de scopurile secrete ale acestei societati, care si-a incetat activitatea in anii ’40. inca nu exista dovezi concrete ale apartenentei lui Adolf Hitler la aceasta societate secreta, desi uni autori insista ca si el a facut parte din Societatea Thule.

Societatea Thule astazi

Societatea Thule a reaparut in ultimii ani si are inclusiv site-uri in limba engleza si germana. Membrii sai actuali insista asupra faptului ca Thule nu a fost niciodata o societate nazista ci ca, dimpotriva, au avut de suferit in timpul regimului nazist. De asemenea, neaga orice credinta antisemita si asigura ca nu este necesar nici macar sa fii german pentru a face parte din Societatea Thule. In acelasi timp, avertizeaza asupra faptului ca pe site nu se afla informatii complete despre acivitatea societatii si ca aceasta e deplin cunoscuta doar dupa ce te inscrii si avansezi in Societatea Thule.

Câţiva dintre membrii Thule

Enumerăm în continuare doar câteva nume celebre ale membrilor Thule, pentru a vă oferi o imagine a influenţei şi importanţei acestui ordin secret. Funcţiile politice menţionate nu sunt cele din momentul creării ordinului, ci poziţiile pe care respectivii le-au ocupat în urma ascensiunii politice a lui Hitler.

1. Baronul Rudolf von Sebottendorf, mare maestru al ordinului

2. Guido von List, maestru al ordinului, ocultist

3. Jörg Lanz von Liebenfels, maestru al ordinului, „autorul” ideologiei celui de-al treilea Reich

4. Adolf Hitler, Führer, cancelar al celui de-al treilea Reich şi şef suprem al SS

5. Rodolf Hess, adjunctul Führer-ului

6. Hermann Göring, mareşal şi comandant SS

7. Henrich Himmler, comandant SS şi ministru al Reich-ului

8. Alfred Rosenberg, ministru al Reich-ului şi conducător al naţional-socialiştilor

9. Dr Hans Frank, conducător al naţional-socialiştilor şi guvernator al Poloniei

10. Julius Streicher, a jucat un rol important în propaganda nazistă

11. Dr Karl Hausholer, general de brigadă

12. Dr Gottfried Feder, secretar de stat

13. Dietrich Eckart, redactor şef al publicaţiei extremiste “Völkisher Beobachter” (Observatorul Poporului), de fapt revista Ordinului Thule

14. Bernhard Stempfle, confesorul lui Hitler şi prietenul său intim

15. Theo Morell, medicul personal al lui Hitler

16. Franz Gürtner, şeful poliţiei din Munchen

17. W. O. Schumann, Dr şi profesor la Facultatea de ştiinţe din Munhen

18. Trebisch-Lincoln, ocultist şi clarvăzător din Himalaya

Unii autori menţionează divizarea societăţii Thule în două ramuri, una pur ocultă, aşa-zis esoterică şi o ramură „exoterică” cu preocupări conspiraţionist-politice.

Conspiraţia orchestrată de Ordinul Thule
Influenţa ordinului Thule asupra evenimentelor din Germania anilor 1918-1920 care au

dus la formarea Partidului Nazist (Naţional Socialist) şi alegerea lui Adolf Hitler ca lider al acestuia şi lider al celui de-al treilea Reich nu s-a făcut niciodată în mod deschis, societatea nemanifestându-se vizibil pe scena politică. Cu toate acestea simbolurile sale (pumnalul şi svastica) se regăsesc în timpul „contrarevoluţiei” din 1919, iar ideologia sa (partea care putea fi făcută publică) este chiar ideologia celui de-al treilea Reich.
După revoluţia comunistă din Bavaria din 1918, Societatea Thule a devenit centru al subculturii contrarevoluţionare. S-a organizat o reţea de spionaj şi ascunzătoare de arme. Încăperile clubului Thule au devenit cuibul rezistenţei revoluţiei.

Partidul Muncitoresc a fost creat de Anton Drexler cu acordul lojii Thule, iar Hitler a fost la început un simplu spion infiltrat de membrii Thule în acest Partid. El a devenit curând un membru activ şi influent. Peste doar patru luni de la intrarea lui Hitler în Partidul Muncitoresc, acesta îşi schimbă numele în Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc (cunoscut şi ca Partidul Nazist) şi adoptă simbolul svasticii inversate (simbolul societăţii Thule) ca emblemă.
Începând 1919 societatea Thule a generat formarea unui mare număr de grupări secrete şi loji masonice din care au ajuns să facă parte toate personajele politice şi militare importante, fără însă să ştie că astfel au intrat pe linia de influenţă controlată de Ordinul Thule.
În noiembrie 1919 societatea face una dintre puţinele sale declaraţii publice: „Vom lupta până când svastica va triumfa la sfârşitul acestei epoci întunecate”. Împreună cu alte grupări ultranaţionaliste, Thule a antrenat luptători şi a acumulat arme în secret. Nu întâmplător, în timpul contrarevoluţiei care a adus la putere Partidul Nazist armele cele mai uzuale erau pumnalele cu semnul svasticii pe mâner (adică ambele simboluri ale grupării Thule).

Masca spirituală a ideologiei Thule

Aparent, Societatea Thule credea în “comunicarea cu o ierarhie a Supraoamenilor – Conducătorii Secreţi ai Celui de-al Treilea Ordin”. Calitatea care le făcea pe aceste fiinţe supraoameni era spiritualitatea lor ocultă. Chiar numele ales – Thule – vine de la denumirea tradiţională a unui centru spiritual ascuns unde este tezaurizată spiritualitatea planetară şi unde locuiesc marii înţelepţi care veghează asupra planetei noastre. Mai mult, ei credeau în Doctrina Secretă a d-nei Blavatsky, în care ea afirmă că anumiţi supraoameni au supravieţuit distrugerii Atlantidei păstrându-şi înaltul nivel de conştiinţă pe care-l aveau. Aceşti supraoameni erau Arienii.
Aceste două credinţe s-au combinat într-una singură prin Societatea Thule şi Hitler,

fiind însă complet întoarse şi pervertite, şi culminând cu genocidul celui de-al doilea război mondial. Atunci când un grup de oameni introduce în structura ideilor sale aşa-zis spirituale faptul că ei sunt în mod inerent superiori unui alt grup de oameni, genocidul este inevitabil. Trevor Ravenscroft, autorul excelentei lucrări “The Spear of Destiny” (Lancea Destinului)revelează practicile magice folosite de această societate secretă, care dovedesc indubitabil faptul că aici nu este vorba nici de spiritualitate, nici de idealuri înalte, ci pur şi simplu de satanism şi demenţă.
Satanism şi magie neagră, practica ocultă a societăţii Thule

Membrii societăţii secrete Thule erau satani şti care practicau magia neagră şi erau “preocupaţi să-şi coboare nivelul propriu de conştiinţă – cu ajutorul ritualurilor pe care le realizau – la nivelul de conştiinţă al inteligenţelor diabolice, non-umane din univers, pentru a obţine mijloace de comunicare cu acestea.” (Ravenscroft, p. 161). Ravenscroft afirmă de asemenea, că “participarea la aceste ritualuri sadice trezea în participanţi viziuni penetrante ale Inteligenţelor Malefice, care le acordau acestora puteri magice fenomenale.”
În interiorul acestei societăţi secrete se practica o formă de Magie Sexuală care provenea de la o lojă al cărei membru era şi Aleister Crowley. Crowley a fost recunoscut ca fiind cel mai de frunte adorator al lui Satana din secolul al 19-lea. “Originile acestei magii medievale pot fi găsite la francmasonul Robert Little, fondatorul Societăţii Rozicrucienilor în anul 1865.” (Ravenscroft, Spear of Destiny, p. 164-5).

„Societatea Thule organiza în mod regulat şedinţe oculte, în timpul cărora ei comunicau cu demoni care le apăreau ca spirite călăuzitoare. Dietrich Eckart, Alfred Rosenberg şi Adolf Hitler îl invocau pe Antichrist să se manifeste la şedinţele mediumice ale Grupului Thule din Munchen.” (Ravenscroft, Spear of Destiny, p. 168)
Eckart este un alt personaj-cheie, deoarece el avea convingerea că spiritul său călăuzitor îi încredinţase privilegiul de a-l pregăti pe “Cel Măreţ care va veni”, Antichristul. “De la începutul asocierii lor, Eckart a crezut că Hitler era Antichristul, de aceea nu a precupeţit nici o cunoaştere ocultă, ritual, sau perversiune în dorinţa lui de a-l „antrena” pe Hitler pentru acest rol. Odată ce pregătirea lui a fost completă, Hitler a fost

„renăscut”, înzestrat cu acea putere superpersonală şi cu hotărârea de care avea nevoie pentru a-şi împlini mandatul ce-i fusese predestinat.” (p. Ravenscroft, p. 93-4). Hitler în nebunia sa, chiar a egalat această „renaştere”a sa cu renaşterea din credinţa creştină.
Pentru a fi foarte clar, sublinem că “sacralitatea rituală” menţionată aici şi maimuţărită de membrii Thule este o “sacralitate” satanică. Ritualurile satanice sunt de fapt activităţi nefaste realizate pentru a permite energiilor demoniace să se manifeste în participanţi. Aceste activităţi sunt psalmodierile blasfemiatoare, rostirea unor formule de magie neagră şi alte acţiuni de acest gen, toate plănuite în detaliu, cu mare grijă. Efectul acestora este devastator, din cauza forţelor demoniace care se revarsă asupra participanţilor, producându-le experienţe interioare teribile care pur şi simplu le schimbă viaţa.
Ravenscroft interpretează efectele acestor ritualuri asupra lui Hitler: “…perversiunile sexuale au jucat un rol central în viaţa lui Hitler… perversiunile sexuale monstruoase au fost centrul întregii sale existenţe, sursa puterilor sale mediumice şi de clarviziune şi motivaţia din spatele fiecărei acţiuni prin care el s-a răzbunat în mod sadic pe umanitate.” (Ibid., p. 171).