Va reamintim si de urmatorul lucru: de multe ori ego-ul ar putea dori sa foloseasca putin imaginatia, dar adesea corupe folosirea imaginatiei pentru propriile scopuri, pentru a-si consolida propriile idei despre ce crede ca e cel mai bun mod de a permite lucrurilor sa se manifeste. Personalitatea fizica ar putea fi gata ca din cand in cand sa creeze o imagine ideala a visului. Va crea intreg scenariul. Ne-ati auzit spunand, ati auzit pe multi spunand, vizualizati, vizualizati, vizualizati, creati o simulare cu ochii mintii, in imaginatie, a scenariului ideal ce pentru fiecare reprezinta ideea celei mai mari bucurii, celei mai mari pasiuni. Iar asta e bine de facut; asta e lucrul pozitiv ce poate fi facut. E util si creativ de facut astfel, sa-ti folosesti imaginatia si sa vizualizezi cea mai apropiata reprezentare posibila pe care o poti crea cu mintea fizica pentru acel scenariu ideal despre care spui ca e reprezentativ pentru pasiunea ta, pentru visul tau.
Dar aici e cheia: este doar o reprezentare. Asta nu inseamna ca ceea ce iti imaginezi atunci nu poate sa se materializeze exact in felul in care ai imaginat-o. De multe ori se intampla exact asa; iar asta e foarte bine. Dar singurul motiv pentru care s-ar putea sa se fi intamplat asa e pentru ca, de fapt, ai permis o scurta deschidere si ai constientizat ca ce-ti spunea mintea superioara era reprezentarea celui mai bun fel de a se materializa in cazul tau.
Cu toate astea, multi indivizi de pe planeta voastra cad in capcana in acest caz din acelasi motiv: datorita predilectiei structurii ego-ului de a crede ca trebuie sa gandeasca el totul si sa stie cum se va intampla totul. Cand structura ego-ului imagineaza o viziune reprezentativa pentru realitatea ideala, ceea ce este ego-ul tentat sa gandeasca – deoarece se crede autoritatea cea mai mare posibila in cazul persoanei tale – este tentat sa creada ca acea viziune, pe care a creat-o folosindu-se de imaginatie ca sa picteze acel tablou in mintea ta, este gradul cel mai mare posibil in care se poate manifesta acea realitate. Dar din punctul de vedere al mintii superioare, acel tablou care pentru ego pare forma de manifestare cu cel mai inalt grad de probabilitate, in realitate e forma cu cel mai mic grad de manifestare. Ceea ce pentru ego inseamna tavanul, pentru mintea superioara e podeaua. Mintea superioara poate merge cu mult mai sus de-atat si de fapt poate merge atat de departe, cu mult dincolo de capacitatea mintii fizice de a-si imagina felul cum s-ar putea manifesta.
De aceea nu trebuie sa insisti, mintea fizica si ego-ul nu trebuie sa insiste ca imaginea invocata ca si reprezentare a scenariului ideal trebuie sa fie modul exact in care sa se manifeste, altfel insemnand ca ceva e gresit, ca ceva nu a mers cum trebuia. Acea imagine e folosita doar ca un sablon ce va fi inmanat mintii superioare, e ideea de baza ce reprezinta – fiti atenti – starea vibrationala potrivita pe care fiinta fizica are nevoie s-o traiasca in viata pentru a-si perpetua bucuria.
Mintea superioara va lua acel sablon, acea reprezentare – pentru ca, la urma urmei, ea exista intr-o realitate sablon si intelege foarte bine limbajul sabloanelor; asta e limba ei materna: simbolurile sabloanelor; intelege foarte bine simbolurile - va lua acel simbol si va recunoaste ca acel simbol reprezinta pur si simplu starea potrivita, energia potrivita ce trebuie creata. Deci, mintea superioara va lua acel simbol si va prelua toate lucrurile la care are acces pe care le intelege sau ii sunt la dispozitie, toate modalitatile prin care se poate manifesta acel vis si le va potrivi pe frecventa sablon adecvata. Dupa care va aduce acea frecventa in realitate prin ocaziile prin care mintea fizica poate actiona. Dar mintea fizica ezita sa actioneze in baza sincronicitatilor ce ii sunt puse la dispozitie deoarece ego-ul spune: “Nu recunosc astea ca sablonul pe care l-am stabilit eu.” Si nu are incredere ca mintea superioara i-a adus acele ocazii intr-o forma diferita, alta decat a stabilit ego-ul ca ar trebui sa fie. Va refuza sa actioneze in baza acelor lucruri, va refuza sa le recunoasca ca oportunitati. Oportunitatile ce vin de la mintea superioara pot fi adesea chiar si invizibile pentru mintea fizica; pur si simplu nici macar nu va sti ca sunt acolo ca sa poata actiona in ce le priveste. Si, prin urmare, va rata acele usi, netrecand niciodata prin ele; si astfel nu va vedea niciodata manifestarea dorintelor sale pentru ca a insistat prea mult pe “CUM” si nu i-a permis mintii superioare sa-i arate adevaratul “cum”. Deoarece mintea superioara poate imagina modalitati cu mult dincolo de ce-si poate imagina mintea fizica despre cum se poate manifesta ceva.
Bashar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu