DRAGOSTE dincolo de TRAGEDIE. Fotografie emoţionantă

ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE a unui cuplu: FOTOGRAFIA cea mai emoţionantă a tragediei din Bangladesh.

O imagine surprinsă de un fotograf din Bangladesh, ce reprezintă un bărbat şi o femeie care au murit îmbrăţişaţi în urma prăbuşirii unei clădiri în Savar, în apropiere de capitala Dhaka, surprinde întreaga dimensiune umană a dramei produse în această ţară, relatează The Time, în ediţia online.

"Această imagine, deşi este profund tulburătoare, este obsedant de frumoasă. O îmbrăţişare în moarte, tandreţea sa se ridică deasupra ruinelor pentru a ne atinge acolo unde suntem cel mai vulnerabili", afirmă Shahidul Alam, un fotograf şi scriitor din Bangladesh.

"Am fost întrebat de multe ori despre fotografia cuplului care se îmbrăţişează după dezastru. Am căutat cu disperare, dar nu am găsit niciun indiciu despre ei. Nu ştiu cine sunt sau care era relaţia lor", a declarat pentru The Times Taslima Akhter, cel care a realizat fotografia.

Sursa: http://www.provincianews.ro

Vineri 13, zi cu ghinion: Vezi ce tragedii au avut loc pe această dată!

Pare o simplă superstiţie, dar ziua de vineri 13 a adus multe tragedii în toată lumea. Află totul despre această zi!

de Erika Chivu

De ce este vineri 13 o zi cu ghinion

Ca şi alte superstiţii, cea legată de vineri 13 are origini neclare. Cert este că e recentă, datând din secolul XX. Probabil este o combinaţie a două superstiţii, una legată de numărul ghinionist 13 şi una legată de ziua ghinionistă vineri – se pare că Adam şi eva au muşcat din fructul interzis într-o zi de vineri.

Vineri 17 şi marţi 13

Superstiţia lui vineri 13 vine din cultura americană pentru că în alte ţări, ca şi la noi, ziua ghinionistă este marţi, care şi-a primit numele de la Marte, zeul războiului. În Spania şi Grecia de exemplu, toţi se tem de marţi 13.

În Italia, unde numărul 13 este considerat norocos, ziua ghinionistă este vineri, 17.

Fobia de vineri 13 si impactul ei social

În SUA, superstiţia lui vineri 13 este puternică şi frecvent întâlnită. Se estimează că peste 15 milioane de americani sunt afectaţi, refuzând să încheie afaceri, să călătorească sau chiar să iasă din casă în ziua de vineri 13. Companiile pierd peste 800 de milioane de dolari pe acesată dată.

Statisticile nu sunt clare în legătură cu numărul incidentelor care au loc în ziua ghinionistă. După unele studii, accidentele sunt mai puţine, probabil fiindcă oamenii sunt mai atenţie, după alte studii accidentele sunt mai multe decât în alte zile de vineri.

Ce tragedii au avut loc vineri, pe 13

Pe de altă parte, ziua de vineri, 13, a fost martora multor evenimente nefericite:

• Vineri, 13 ianuarie 1939, a pornit cel mai mare incendiu de vegetaţie din Australia, care a ucis 71 de persoane. 

• Vineri, 13 mai 1964 a avut loc una din cele mai cunoscute crime din istoria SUA – Kitty Genovese a fost violată şi ucisă în plină stradă sub ochii a 12 oameni care nu au ajutat-o. Lipsa de reacţie a oamenilor a fost numită “sindromul Genovese” sau "efectul de spectator"

• Vineri, 13 octombire 1972 s-a prăbuşit în munţii Anzi zborul 571. Cei 16 supravieţuitori au fost salvaţi două luni mai târziu, după ce au fost nevoiţi să se hrănească in cadavrele călătorilor morţi. 

• Vineri, 13 septembrie 1996 a murit rapperul Tupac Shakur. 

• Vineri, 13 ianuarie 2012 s-a scufundat vasul de croazieră Costa Concordia, incident în care au murit 32 de persoane. 

• Vineri 13 aprilie 2012 în Italia a avut loc un cutremur, iar în SUA, o tornadă a lovit statul Oklahoma.

Cât de des pică data de 13 într-o zi de vineri

Conform Wikipedia, cea mai lungă perioadă care poate trece fără o zi de vineri 13 este de 14 luni, însă fiecare an calendaristic are cel puţin o astfel de zi.

Unii ani pot avea până la trei zile de vineri 13. În anii nebisecţii se întâmplă în februarie, martie şi noiembrie. În anii bisecţii, cum este şi 2012, se întâmplă în ianuarie, aprilie şi iulie. Astfel, 13 iulie este a treia şi ultima zi de vineri 13 a anului curent.

Având în vedere că celelalte două au fost marcate de evenimente neplăcute, sperăm că azi va fi o zi liniştită pentru toată lumea.

Foto: Thinkstock

Sursa: www.unica.ro

Tragedie irlandeză (Cronica Română)

Ultimele evenimente au demonstrat inca o data faptul ca Uniunea Europeana s-a transformat definitiv intr-un mecanism administrativ de promovare a intereselor comunitatii bancare a tarilor influente din cadrul Uni­unii. Declaratiile despre democratie si egalitate in drepturi sunt doar o fatada.

Cronica Română:

Irlanda a cedat in fata presiunilor Comisiei Europene si a acceptat un “pachet de salvare” care se va cifra intre 80 si 90 miliarde de Euro. Contrar declaratiilor politicienilor europeni si ale comentatorilor economici din media, acest “pa­chet de salvare” nu ajuta cu nimic Irlanda, ci este destinat in exclusivitate pentru a salva bancile, in principal cele britanice si cele germane. Premierul irlandez, care a acceptat inrobirea economica definitiva a tarii pe care o conduce, are perfecta dreptate atunci cand declara ca “alegerile anticipate ar fi inoportune la mo­mentul actual” pentru ca orice scrutin organizat acum se va incheia cu o victorie zdrobitoare a opozitiei, electoratul nefiind dispus sa-l ierte pentru inalta tradare a intereselor nationale.
Schematic, situatia Irlandei poate fi descrisa in felul urmator: Irlanda a avut o piata imobiliara supraincalzita care a fost alimentata de creditele ieftine acordate de catre banci, angajatii carora (de la ofiterii de credit si pana la directori) au renuntat la principii prudentiale in goana dupa bonusuri si profituri individuale imediate. Bancile irlandeze imprumutau bani din exterior si fi­nantau specula imobiliara locala. Dupa ce bula imobi­liara s-a spart, bancile s-au trezit fara posibilitatea de a-si recupera banii. In mod normal, solutia in astfel de situatii este declararea falimentului tuturor bancilor si daca este nevoie organizarea ad-hoc a unor noi banci (posibil finantate de stat in prima faza) pentru men­tinerea activitatii financiare de baza. In mod normal, asa functioneaza capitalismul, cel care greseste trebuie sa plateasca. Evident, bancherii britanici si germani nu aveau cum sa-si recupereze banii intr-un astfel de scenariu. In consecinta, au fortat guvernul irlandez sa comita un act anti-national si anume sa finanteze din banii statului datoriile sistemului bancar privat din Irlanda. Statul a cheltuit 50 de miliarde de Euro pentru a plati datoriile scadente ale bancilor si a fost nevoit sa introduca un program draconic de austeritate pentru a mentine deficitul bugetar la un nivel tolerabil. Datoriile bancilor au fost transformate in datoriile statului, impli­cit ale contribuabililor. Banii care au fost utilizati pentru salvarea bancilor au fost obtinuti din vanzarea de obli­gatiuni de stat pe termen scurt, majoritatea carora a fost cumparata de aceleasi banci britanice si germane care urmau sa beneficieze de pe urma operatiunii de salvare a bancilor irlandeze cu banii statului. Acum, a venit perioada de refinantare a acestei datorii si guvernul de la Dublin a inteles ca aceasta nu poate fi refinantata pe piata libera pentru ca investitorii nu mai au incredere in capacitatea Irlandei de a-si plati datoriile si fie nu sunt dispusi sa investeasca in obligatiuni irlandeze, fie cer randamente nerealiste pentru o astfel de investitie. De­cizia corecta intr-o situatie de acest gen este de­cla­rarea falimentului national si demararea negocierilor cu cre­ditorii externi in vederea restructurarii datoriei de stat. In acest fel, Irlanda ar fi reusit sa obtina o reducere a datoriei publice si sa se concentreze asupra relansarii economiei. Chiar si in cazul in care o consecinta a unei astfel de decizii ar fi excluderea din zona Euro, aceasta optiune ar fi fost net superioara optiunii adoptate de premierul Brian Cowen. Pachetul de ajutor presupune ca Irlanda se indatoreaza si mai mult, re­nuntand practic la orice umbra de independenta economica. Aceasta noua indatorare este echivalentul unui imprumut de aproximativ 29 de mii de Euro contractat de fiecare locuitor al acestei tari, inclusiv copii si batrani. Elita politica irlandeza a dus tradarea propriului popor pana la capat si acum o datorie de 50 de miliarde de Euro a bancilor private irlandeze catre bancile britanice si germane se va transforma definitiv intr-o datorie de 90 de miliarde de Euro a statului Irlandez fata de Uniunea Europeana. Politicienii de la Bruxelles deja se pregatesc sa utilizeze noul levier pe care-l au asupra guvernului de la Dublin. Timp de aproape un deceniu, politica fiscala irlandeza a fost un factor iritant pentru restul guvernelor europene. Cota unica de impozitare a pro­fiturilor companiilor in Irlanda este de 12,5% si acest aspect a atras in Irlanda o serie intreaga de companii pan-europene care si-au transferat acolo sediile si circuitele financiare. In urmatoarele luni, Comisia Eu­ropeana, in ca­litate de creditor care-si doreste sa recupereze banii (excelent pretext) va forta guvernul de la Dublin sa mareasca toate impozitele, iar acest lucru va duce la un exod al investitorilor.
Ultimele evenimente au demonstrat inca o data faptul ca Uniunea Europeana s-a transformat definitiv intr-un mecanism administrativ de promovare a intereselor comunitatii bancare a tarilor influente din cadrul Uni­unii. Declaratiile despre democratie si egalitate in drepturi sunt doar o fatada.

Sursa: Prioritate de dreapta