Se afișează postările cu eticheta banci Grecia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta banci Grecia. Afișați toate postările

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

OAMENII GOLDMAN SACHS: Mario Draghi, Mario Monti si Lucas Papademos. Adica noul presedinte al Bancii Centrale Europene si noii prim ministrii ai Italiei si Greciei …

Londra corespondent : Ce au in comun Mario Draghi, Mario Monti si Lucas Papadémos?
 Noul presedinte al Bancii Centrale Europene, presedintele desemnat al Consiliului Italian si noul prim ministru grec, apartin în grade diferite “guvernului Sachs” european. Banca de afaceri americana a tesut, într’ adevar, în Europa o retea de influenta unica sedimentata de foarte multa vreme gratie unei retele dense, subterana ca si publica.
În orice concurs, este nevoie de o ierarhie. Premiul I revine, bineînteles, lui Mario Draghi, vice-presedinte al bancii Goldman Sachs pentru Europa între 2002 – 2005. Numit asociat el este responsabil cu “întreprinderile si tarile suverane”. În aceasta calitate, una din misiuni este sa vinda produsul financiar “Swap”, permitând sa disimuleze o parte a datoriei suverane,care a permis sa machieze conturile grecesti.
Urmeaza, apoi, Mario Monti, consilier international din anul 2005. Soseste în a treia pozitie Lucas Papadémos, care tocmai a fost guvernator al Bancii Centrale Elene între 1994 si 2002, care a participat în aceasta calitate la operatia de falsificare a conturilor comisa de Goldman Sachs. Gestionarul datoriei grecesti este de altfel un anumit Petros Christodoulos, un ex-trader al firmei.
Doua alte personaje cu greutate detin o situatie avantajoasa, în aruncarea pe fereastra a euro-ului Otmar Issing, fost presedinte al Bundesbank si Jimm O’ Neill, inventatorul conceptului BRICS, acronim desemnând pietele emergente cu potential ridicat de crestere ( Brazilia, Rusia,  India, China si Africa de Sud). Fost presedinte al Bancii Goldman Sachs International, ramânând unul dintre administratori, irlandezul Peter Sutherland a jucat un rol-cheie în salvarea Irlandei.
În cele din urma, Paul Deighton, care a petrecut 22 de ani la Goldman Sachs, este director general al Comitetului de organizare a Jocurilor olimpice de la Londra din 2012. Felinarul rosu ( ultimul clasat într-o competitie sportiva), caci toata lumea stie ca sportul ca si prietenia este în afara concursului.
Totusi, dincolo de aparente, reteaua de influenta care si-a facut puterea înainte sau în timpul crizei politice financiare din 2008 si-a pierdut eficacitatea. Într’ adevar, complicitatile vechi întretinute de fostii bancheri centrali experimentati, mobilizati pentru a trage sforile par a fi mai putin utile fata de politicieni sensibili la impopularitatea profesionistilor finantei tinuti ca responsabili ai crizei. Acolo unde Goldman Sachs putea cu usurinta sa-si exersese talentele, o serie de cazuri – Grecia, speculatia împotriva euro-ului, scandalul Abacus în care a fost implicat francezul goldmanian Fabrice Tourre – i-au pus în spate puterea publica.
Carnetul de adrese este util dar nu suficient în sine pe o planeta financiara complexa si tehnica si fata la o noua generatie de industriasi mai putin framântati de respect pentru establishement. Patronii europeni plecati la cucerirea lumii s-au emancipat de cruciatii Înaltei finante stil Goldman Sachs. Cautarea valorizarii actionarului, exigentele de transparenta a conturilor si imperativele expansiunii în strainatate slabesc “efectul de retea”. În cele din urma, deveniti mai exigenti cu privire la calitatea si independenta meseriei de consilier, clientii europeni, dar nu numai, cer respectul unui minim de etica. Si aici este care doare à propos de Goldman Sachs. Caci bancii îi place sa-si plaseze oamenii fara a lasa sa cada masca vreodata. De aceea oamenii sai devotati ascund aceasta filiatie când dau un interviu sau duc o misiune oficiala cum a fost cazul lui Monti  caruia i s-a încredintat în 2010 un studiu privind piata unica europeana de catre presedintele Comisiei, José Manuel Barosso).
Mario Draghi afirma ca intrând în functie în 2002, nu a avut nimic de-a face cu machiajul conturilor grecesti, orchestrat doi ani mai devreme de catre banca. Si el a demisionat în 2005, fie cu un an înainte ca Goldman Sachs sa revânda o parte din “Swap” în chestiune la National Bank of Greece, prima banca comerciala a tarii, condusa de un fost goldmanian, Petros Christodoulos, astazi responsabil al organismului de gestionare a datoriei grecesti.
Marc Roche
Cititi va rog si:
Comentariu saccsiv:
Detalii despre gigantul bancar:
De ce apar astfel de date in mass-media? Simplu. Masele trebuie sa stie, caci maselor li se pregatesc tintele impotriva carora vor navali cu furie:

miercuri, 3 august 2011

Panică în Grecia: Populaţia îşi scoate banii din bănci

Băncile prezente pe piaţa din Grecia au găsit o nouă modalitate de a face bani. Închiriază şi depozitează prin pivniţe, la preţuri tot mai mari, cutii de metal în care grecii au început să îşi ţină economiile. Depozitele bancare sunt istorie în Grecia.
Situaţia financiară a ţării a creat o asemenea panică în rândul grecilor încât ghişeele unităţilor bancare sunt asaltate zilnic de oameni care doresc să îşi retragă banii ţinuţi în depozite înainte de criză. Cozile greceşti sunt însă aproape nevâzute întrucât toţi se furişează şi îşi ascund intenţiile cât pot. „Ne confruntăm cu o fugă-de-bănci tăcută”, spun şi analiştii contrariaţi de atitudinea oamenilor.

De aproximativ 18 luni de când Grecia se confruntă cu probleme economice grave, cel mai vândut produs bancar a devenit cutia de metal în care oamenii îşi ţin acum agoniseala. Statistic vorbind, în fiecare zi între 5 şi 10 greci solicită o asemenea cutie. Subsolurile, unde sunt depozitate casetele cu bani, au devenit şi ele neîncăpătoare, în ciuda preţului de două ori mai mare faţă de anul trecut, pe care banca îl cere pentru a păstra în siguranţă banii. „Lucrez în bancă de 31 de ani şi niciodată nu am văzut atâta panică”, povesteşte un funcţionar bancar pentru „The Guardian”.

Datele oficiale confirmă neliniştea populaţiei care preferă acum să renunţe la dobânzi în schimbul unei oarecare certitudini că nu îşi vor pierde economiile de-o viaţă. Doar în luna mai a a acestui an, grecii au scos din depozitele bancare 5 miliarde euro. Motivul? O teamă generală de a pierde tot, explică şi bancherii potrivit cărora o parte din sumele retrase sunt destinate plăţii unor datorii sau acoperirii  cheltuielilor în creştere. Cea mai mare parte ajung însă în pivniţe, pentru a fi economisiţi.

Situaţia pare a fi similară şi la nivel mai înalt. Investitorii în fonduri sunt la fel de panicaţi ca şi oamenii de rând. „De fiecare dată când pieţele se mişcă, sunt asaltat de telefoane. La celălalt capăt al firului, investitorii întrebă cum să facă să îşi retragă banii din ţară”, povesteşte un manager de fond de investiţii din Atena.

Un alt bancher citat de „The Guardian” spune că oamenii sunt speriaţi de faptul că Guvernul habar nu are ce face. Acesta a dat exemplul unei cunoştinţe care a scos 30.000 de euro din depozite şi i-a ascuns în garaj, într-o geantă. „În geantă oamenii transportau înainte alimente, aşa că este posibil ca banii să fie mâncaţi de şoareci”, detaliază bancherul.

În timp ce pivniţele şi garajele sunt tot mai înţesate de bani, buzunarele oamenilor devin tot mai goale. Salariile funcţionarilor  s-au diminuat în câteva luni cu 30% în 2010 iar 20% din grecii care lucrau la stat şi-au pierdut jobul. Iar concedierile nu se vor opri aici. Chiar şi grecii din clasa medie trebuie să înveţe să trăiască altfel. Pentru mulţi dintre ei, luxul a devenit din posbil în exclus.

Spre exemplu, magazinele din cartierul Kolonaki din Atena erau obişnuite să aibă liste cu clienţi care doreau să cumpere genţi şi haine de firmă. Acum, proprietarii şi-au relocat afacerile în Roma, iar clienţii s-au mutat de la uşa magazinelor la cea a cantinelor sociale. Un preot  care slujeşte la Aghia Triada, o biserică din Pireu, spune că în ultima vreme a observat că tot mai mulţi oameni bine îmbrăcaţi şi curaţi au devenit clienţi fideli la cantina săracilor, unde mâncarea este gratis.
Autor: Alina Stanciu-Stănilă
 Sursa: Money.ro

miercuri, 13 iulie 2011

Grecii îşi golesc conturile din bănci

Fie că se tem de un faliment al statului elen, fie că nu se mai descurcă cu banii, tot mai mulţi greci îşi golesc conturile din bănci. Doar în primele şase luni ale anului au fost ridicate peste 22 de miliarde de euro din conturile de economii.
Cei mai înstăriţi îşi transferă banii în străinătate, cu precădere în Cipru, Marea Britanie, Germania şi Elveţia. Dacă acest trend continuă e de aşteptat ca multe bănci elene să se confrunte cu problema lichidităţii.

Vangelis Kritikos are multă treabă. E proprietar de vas, care şi-a câştigat primii bani în Ghana şi oferă astăzi călătorii cu vaporul de pe insula Kos. Are, însă, şi o altă ocupaţie. Deja cu 12 ani în urmă a înfiinţat o asociaţie menită să-i protejeze pe debitori şi pe micii investitori. Prin intermediul asociaţiei, el îi ajută, practic, pe clienţii băncilor, să scape mai uşor de datorii. Şi micii investitori, care se tem că şi-ar putea piede banii, îi cer un sfat, fiind în ultima vreme în număr tot mai mare.

"Cei bogaţi, explică Vangelis Kritikos, au fost primii care şi-au depus banii în străinătate. Aceasta şi pentru că o parte a venitului lor nu fusese impozitat. Între timp şi omul de rând îşi ridică banii din cont. Există chiar persoane, la ţară, care-şi îngroapă banii în grădină, ca în vremuri de demult. Pe de altă parte, tot mai mulţi greci trebuie să facă uz de economiile acumulate de-a lungul anilor pentru a supravieţui. Acesta e doar începutul."

Deşi Uniunea bancară elenă a dat asigurări că economii de până la 100.000 de euro de persoană sunt sigure, tot mai mulţi greci se tem că ţara lor va ajunge până al urmă la faliment.

Pentru că deschiderea unui cont în străinătate este cât se poate de legală, guvernul de la Atena nu le poate interzice cetăţenilor să facă un asemenea pas. Chiar dacă aceasta înseamnă că miliarde de euro ajung din bănci greceşti în bănci cipriote sau elveţiene. Şi băncile germane şi cele britanice profită de această situaţie disperată în care se află grecii.

Oamenilor le e realmente teamă că-şi pierd economiile. Şi cei care deţin sume mai mici în cont, cuprinse între 20.000 şi 30.000 de euro, se gândesc cum să-şi asigure aceste ecomomii. Unii cumpără obligaţiuni de stat germane.

Pentru băncile elene e o catastrofă. De la începutul crizei, conturile private au fost golite de aprox. 45 de miliarde de euro. Şi dacă situaţia nu se schimbă, multe bănci vor avea o problemă de lichidităţi, avertizează Vangelis Kritikos.
Sursa: Deutsche Welle
Sursa: money.ro