Germania datorează miliarde Greciei. Ce poate face guvernul de la Atena ca să scape de problema datoriilor

O comisie formată din experţi greci a concluzionat că Germania datorează miliarde Greciei în compensaţii pentru cel de-al Doilea Război Mondial, suma acoperind datoria elenă, însă autorităţile de la Atena nu doresc să pornească o dispută cu principalul finanţator al ţării, notează revista germană „Der Spiegel” în ediţia online.

Duminică, cotidianul grec „To Vima” titra: „Ce ne datorează Germania”, articolul subliniind posibilele compensaţii pe care Atena le-ar putea cere Germaniei pentru cel de-al Doilea Război Mondial. O comisie formată din experţi, înfiinţată la cererea ministrului grec de Finanţe, a lucrat luni întregi la un raport „strict secret” de 80 de pagini.

La baza raportului elaborat stau 761 de volume de material de arhivă, care includ documente, acorduri, decizii judecătoreşti şi texte juridice. Panagiotis Karakousis, şeful grupului de experţi, a declarat pentru To Vima, că echipa sa a examinat 190.000 de pagini de documente, împrăştiate în arhive publice şi de multe ori stocate în saci aruncaţi în subsolurile clădirilor publice.

Potrivit cotidianului elen, comisia a ajuns la o concluzie clară: „Grecia n-a primit niciodată niciun fel de compensaţie, nici pentru împrumuturile pe care a fost obligată să le dea Germaniei, nici pentru pagubele suferite în timpul războiului”.

Materialul nu precizează despre ce sumă este vorba în raport, însă organizaţiile elene au vehiculat în trecut suma de 108 miliarde de euro pentru reconstrucţia infrastructurii distruse şi încă 54 de miliarde pentru împrumuturile forţate acordate de banca centrală elenă Germaniei naziste în perioada 1942-1944.

Şi chiar dacă s-ar şti suma exactă, se pare că autorităţile greceşti nu prea preocupate să nu supere Germania, principalul susţinător al zonei euro şi creditor al ţării. Suma de 162 de miliarde de euro este echivalentul a aproape 80% din PIB-ul Greciei, iar dacă Germania ar plăti datoria, Atena şi-ar rezolva problema datoriilor.

În timp ce Berlinul şi Atena reuşesc să evite orice discuţie despre problema compensaţiilor, grecii sunt destul de vocali pe această temă. „Responsabilitatea istorică cade asupra coaliţiei de guvernare, formată din cele trei partide. Ar trebui să publice toate descoperirile şi să hotărască poziţia Atenei în această chestiune sensibilă, care a detonat ca o bombă într-un moment în care ne aflăm sub o presiună enormă din partea creditorilor noştri”.

Poziţia oficială a guvernului, exprimată cel mai recent de către ministrul adjunct de finanţe, Christos Staikouras, susţine că Atena consideră problema deschisă şi că „îşi rezervă dreptul… de a ajunge în privinţa sa la o concluzie satisfăcătoare”.

Raportul a trecut la oficialii ministerului de Finanţe în mâinile ministrului de Externe, Dimitris Avramopoulous, şi ale premierului Antonis Samaras. „Va fi o decizie politică luată la nivel înalt despre cum să fie folosit (n.r. - raportul), iar dl Samaras va fi cel care decide”, a declarat un înalt oficial al guvernului de la Atena pentru Spiegel Online. „Nu e momentul să ne luăm la harţă cu Berlinul”, a mai spus acesta.

autor: Răzvan Cârcu
sursa: adevarul.ro

http://gandeste.org

CUTREMUR de 4.8 în Grecia

Un cutremur cu magnitudinea de 4,8 s-a produs sâmbătă seara în Grecia, la aproximativ 150 de kilometri vest de Atena, potrivit Institutului naţional de geofizică, fără ca autorităţile să anunţe producerea unor victime sau pagube materiale, relatează AFP. Cutremurul a fost înregistrat la ora locală 20.52 (20.52 ora României) în Peloponez, la 13 kilometri sud de oraşul Aigio, a precizat institutul.

Grecia este zguduită în mod frecvent de cutremure, iar Peloponez este regiunea cea mai afectată. În 2008, un seism cu magnitudinea de 6,5 a provocat moartea a două persoane şi rănirea altor 30.

În 1986, un cutremur cu magnitudinea 6 a provocat moartea a 20 de persoane, rănirea altor câtorva sute şi a lăsat fără locuinţe mii de persoane la Kalamata, al doilea oraş ca mărime din peninsulă.

Sursa: realitatea.net

Nu mai există cale de salvare: Euro va dispărea

Autor: Alexandra Grindean 

În ciuda eforturilor depuse la Berlin, euro nu are nicio şansă de supravieţurie dacă şi când Grecia părăseşte zona.

Grecii au respins deja programul de austeritate propus de Germania si l-a numit "barbar" si "contraproductiv". Pe masura ce economia tarii este continuata la continua cadere, parlamentul trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca ar trebui sa paraseasca zona euro.

Somajul din Grecia a depasit ieri orice recors si a ajuns la 53,8%. Sistemul bancar este insolvent, creditele cad, iar afacerile cad rand pe rand. Atata timp cat Grecia ramane in euro, nu exista sansa de redresare.

Cu Francois Hollande ales in frunte Frantei, grecii par sa fie increzatori ca un vant al schimbarii va bate prin Europa, care promite sa sterga auteritatea si sa o inlocuieasca cu expansiunea fiscala. Acestia spera la o zona europeana mai buna care sa ii scape de criza si sa ii lase sa ramana in zona euro.

In consecinta, Germania pare sa se impacat deja cu iesirea Greciei din zona euro. Cu toate astea, specialistii sunt de parere ca odata ce Grecia ar parasi zona euro, multe tari ii vor urma, iar moneda va disparea.

Cu aceasta idee in minte, chiar si Germania a inceput sa schimbe tactica in ultimele zile. Pe parcursul crizei, Germania a fost mai mult decat intelegatoare. A dat credite, si-a pus sutele de milioane de euro pe care le avea in plus in banci pentru repararea lichiditatii. Iar acum, mai mult. Germania a anuntat ca va inceta sa mai fie atat de competitiva pentru a da sansa natiunilor afectate sa iasa pe piata. Este clar un pas in directia buna, dar este cam tarziu.

Daca asa un plan ar fi fost aplicat acum 2 ani, putea sa ajunte. Dar datoriile tarilor cu probleme sunt mult prea mari.

 Sursa: Money.ro

INCREDIBIL: Un copil de 11 ani găseşte soluţia crizei din zona euro. Premiul? 100 de euro

Jurre Hermans, un copil olandez de 11 ani a primit o menţiune din partea juriului Premiilor Economice Wolfson pentru soluţia radicală pe care a propus-o la problemele monedei euro, scrie marţi Associated Press.

Jurre Hermans este vedetă în UE. Pentru soluţia propusă în cadrul unei competiţii pentru 'Cel mai bun plan de urgenţă în cazul destrămării zonei euro', bazată pe conceptul unei pizza, olandezul a primit un voucher în valoare de 100 de euro, în ciuda faptului că nu a ajuns pe lista finaliştilor, desemnaţi marţi. Aceştia vor primi fiecare 10.000 de lire sterline pentru a-şi continua munca, înainte de decernarea premiului Wolfson, la 5 iulie. 

Potrivit sugestiei lui Hermans, grecii trebuie să ducă toţi euro la bancă şi să primească în schimbul acestora vechile drahme, iar cu suma primită, guvernul grec ar urma să îşi plătească toate datoriile. 

În desenul lui Jurre, suma este repezentată de o pizza uriaşă, fiecare creditor primind o felie din această pizza. Cât despre cei care încearcă să scoată euro din Grecia, olandezul propune ca aceştia să fie penalizaţi.

Sursa:  REALITATEA.NET

DACĂ GRECIA AR FI ATACATĂ ACUM, AR FI DEZASTRU. ARMATA A RĂMAS FĂRĂ BENZINĂ

Citez:Dacă Grecia ar fi atacată acum, ar fi dezastru. Armata a rămas fără benzină 

Să presupunem prin absurd că cineva ar ataca Grecia chiar în acest moment.Armata Greciei a rămas fără benzină pentru că ELPE, furnizorul grec de carburanți a lăsat vehiculele armatei fără gaz.

Motivul? Predictibil: datorii neplătite de 43 de milioane de euro, scriu turcii de la hurriyetnews.com, care preiau informații de la presa greacă.

Lucrurile nu se opresc aici. Nici mașinile poliției elene nu mai au benzină pentru că stocul s-a epuizat pe cu o zi în urmă, fiind nevoie de un acord temporar pentru alimentarea vehiculelor.

În ciuda raporturilor, oficiali ai Ministerului grec de Apărare au declarat pentru presa locală că aramata are suficiente rezerve de carburanți.

Sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

O altă mare problemă a grecilor: Rămân fără petrol. Doar "dușmanul" americanilor le mai vinde

Autor: Valentin Vioreanu

 

După ce că abia dacă-i mai împrumută cineva, grecii au acum încă o mare problemă: furnizorii se feresc până să le mai și vândă ceva, de frica faptului că nu-și vor mai primi banii.

Despre ce este vorba mai precis? Reuters scrie că Grecia nu mai poate importa petrol din Rusia, Azerbaijan și Kazakhstan, pentru că furnizorii tradiționali se tem de faptul că există pericolul ca Grecia să intre în incapacitate de plată sau să iasă din zona euro, ceea ce va afecta contractele expirmate în euro.

Cu toate acestea, o singură țară din Orientul Mijlociu s-a arătat dispusă să vândă petrol Greciei: Iranul. Numai că Iranul începe să sufere impuneri de sancțiuni din partea Uniunii Europene, scriu cei de la Financial Times, care citează agenția Reuters arătând că mai multe cargouri de petrol au fost văzute îndreptându-se spre Grecia din septembrie până în noiembrie.

Potrivit datelor obţinute de Reuters, patru tancuri petroliere au plecat din portul egiptean Sidi Kerir spre Grecia în luna septembrie iar trei în luna octombrie. Traderii susţin că toate navele au transportat ţiţei iranian şi că alte nave sunt aşteptate în luna noiembrie.

Grecia depinde în întregime de importurile petroliere iar anul trecut 46% din importurile sale de ţiţei au venit din Rusia, 16% din Iran, în timp ce Arabia Saudită şi Kazahstanul au asigurat fiecare 10%, Libia 9% iar Irakul 7%.

Americanii și UE vor sancțiuni pentru Iran

Statele Unite ale Americii şi aliaţii săi urmează să facă presiuni pentru impunerea de sancţiuni şi mai dure împotriva Teheranului. 

Uniunea Europeană pregăteşte noi sancţiuni împotriva Iranului Uniunea Europeană pregăteşte o nouă serie de sancţiuni împotriva regimului iranian şi a controversatului său program nuclear, care ar putea fi aprobată în următoarele săptămâni, au declarat joi, la Bruxelles, mai multe surse diplomatice, citate de France Presse şi Reuters.

Informaţia survine în contextul în care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a emis la începutul săptămânii 'serioase îngrijorări' privind programul nuclear iranian, bazându-se pe informaţii 'credibile' care ar indica faptul că Teheranul a lucrat la punerea la punct de bombe atomice.

Londra şi Parisul au pledat pentru 'sancţiuni noi şi puternice' după publicarea raportului AIEA privind posibila dimensiune militară a programului iranian, în timp ce Rusia şi China, membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au exclus această posibilitate.

Discuţiile preliminare între experţii statele membre asupra noilor sancţiuni au început, iar unele surse diplomatice citate de Reuters au precizat că noul pachet de măsuri ar putea fi oficializat printr-o întâlnire a miniştrilor de externe din UE care ar urma să aibă loc la 1 decembrie la Bruxelles.

'Experţii discută un număr de opţiuni, însă este dificil de anticipat rezultatul dezbaterii', a afirmat un oficial UE, care a adăugat că nu se ştie când va putea fi găsit un consens. Un alt diplomat UE citat de Reuters a precizat că se aşteaptă să se ajungă la o decizie finală la 1 decembrie.

Sursa: capital.ro

Grecii îşi golesc conturile din bănci

Fie că se tem de un faliment al statului elen, fie că nu se mai descurcă cu banii, tot mai mulţi greci îşi golesc conturile din bănci. Doar în primele şase luni ale anului au fost ridicate peste 22 de miliarde de euro din conturile de economii.

Cei mai înstăriţi îşi transferă banii în străinătate, cu precădere în Cipru, Marea Britanie, Germania şi Elveţia. Dacă acest trend continuă e de aşteptat ca multe bănci elene să se confrunte cu problema lichidităţii.

Vangelis Kritikos are multă treabă. E proprietar de vas, care şi-a câştigat primii bani în Ghana şi oferă astăzi călătorii cu vaporul de pe insula Kos. Are, însă, şi o altă ocupaţie. Deja cu 12 ani în urmă a înfiinţat o asociaţie menită să-i protejeze pe debitori şi pe micii investitori. Prin intermediul asociaţiei, el îi ajută, practic, pe clienţii băncilor, să scape mai uşor de datorii. Şi micii investitori, care se tem că şi-ar putea piede banii, îi cer un sfat, fiind în ultima vreme în număr tot mai mare.

"Cei bogaţi, explică Vangelis Kritikos, au fost primii care şi-au depus banii în străinătate. Aceasta şi pentru că o parte a venitului lor nu fusese impozitat. Între timp şi omul de rând îşi ridică banii din cont. Există chiar persoane, la ţară, care-şi îngroapă banii în grădină, ca în vremuri de demult. Pe de altă parte, tot mai mulţi greci trebuie să facă uz de economiile acumulate de-a lungul anilor pentru a supravieţui. Acesta e doar începutul."

Deşi Uniunea bancară elenă a dat asigurări că economii de până la 100.000 de euro de persoană sunt sigure, tot mai mulţi greci se tem că ţara lor va ajunge până al urmă la faliment.

Pentru că deschiderea unui cont în străinătate este cât se poate de legală, guvernul de la Atena nu le poate interzice cetăţenilor să facă un asemenea pas. Chiar dacă aceasta înseamnă că miliarde de euro ajung din bănci greceşti în bănci cipriote sau elveţiene. Şi băncile germane şi cele britanice profită de această situaţie disperată în care se află grecii.

Oamenilor le e realmente teamă că-şi pierd economiile. Şi cei care deţin sume mai mici în cont, cuprinse între 20.000 şi 30.000 de euro, se gândesc cum să-şi asigure aceste ecomomii. Unii cumpără obligaţiuni de stat germane.

Pentru băncile elene e o catastrofă. De la începutul crizei, conturile private au fost golite de aprox. 45 de miliarde de euro. Şi dacă situaţia nu se schimbă, multe bănci vor avea o problemă de lichidităţi, avertizează Vangelis Kritikos.
Sursa: Deutsche Welle
Sursa: money.ro