Se afișează postările cu eticheta glaciara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta glaciara. Afișați toate postările

marți, 21 ianuarie 2014

Soarele a intrat în "adormire", experţii sunt ULUIŢI. Care este efectul înfricoşător asupra omenirii


Activitatea Soarelui a scazut la cea mai mica intenstitate din ultimul secol, oamenii de stiinta fiind uluiti de acest aspect. Ei sustin ca planeta poate intra intr-o era glaciara scurta, scrie Ziare.com.


Activitatea Soarelui a scazut la cea mai mica intenstitate din ultimul secol
Activitatea Soarelui a scazut la cea mai mica intenstitate din ultimul secol / FOTO: BBC

"Sunt fizician in domeniul solar de 30 de ani si nu am vazut niciodata asa ceva. Daca te uiti inapoi cand Soarele a fost la fel de inactiv trebuie sa te intorci in timp aproximativ 100 de ani", spune specialistul Richard Harrison, conform news.com.au. El este seful departamentului de fizica spatiala de la laboratorul Rutherford Appleton, din Oxfordshire, Marea Britanie.

Perspectiva infricosatoare pentru omenire

Acest aspect este incredibil, caci Soarele a intrat in maximul ciclului lui de 11 ani, activitatea astrului nostru fiind, teoretic, mai intensa acum. Dupa acest "maxim solar" urmeaza o perioada de activitate solara minima.

Expertul Mike Lockwood, de la Universitatea din Reading, Marea Britanie, spune ca Soarele poate deveni din ce in ce mai linistit. El compara situatia de acum cu cea de la sfarsitul secolului al XVII-lea, atunci cand Soarele a intrat intr-o faza deosebit de linistita, cunoscuta sub numele de "Maunder Minimum".

O noua Mini-Era Glaciara?

Atunci, acea perioada solara a coincis cu ierni foarte friguroase inregistrate in Europa, iar Marea Baltica si fluviul Tamisa au inghetat. Multi au spus despre acea perioada ca a fost o adevarat Mini-Era Glaciara.

Acum, expertii se tem de o noua perioada similara cu cea din secolul al XVII-lea. Profesorul Lockwood spune ca frigul de atunci se poate repeta, Europa fiind cel mai expus continent in fata unui asemenea pericol. Astfel, iernile pe care le vom avea pe continentul nostru pot fi din ce in ce mai reci.

Vine mica eră glaciară. Cum arată ea? IMAGINI FASCINANTE



luni, 4 martie 2013

Lumea în pragul erei glaciare


глобальное потепление океан солнце лед обледенение ледниковый период эволюция изменение климата
© Foto: Flickr.com/Truthout.org/cc-by-nc-sa 3.0

Oamenii de ştiinţă ruşi preconzează sosirea erei glaciare în anul 2014. Ei dezmint teza încălzirii globale şi o numesc un truc de marketing.Într-adevăr asistăm la o încălzire a climei. Încălzirea a avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o dată cu începerea revoluţiei industriale. Tocmai de aceea se consideră că acest proces este legat de impactul antropic. Omenirea sporeşte emisiile de CO2, care provoacă efectul de seră.

Savantul rus Vladimir Başkin nu este de acord cu acest lucru. El afirmă că schimbarea climei este ciclică şi nu este legată în nici un fel de activitatea oamenilor. Împreună cu colegul său Rauf Galiulin, el demonstrează că încălzirea actuală este o consecinţă a ieşirii planetei din „mica eră glaciară” şi în curând, evident în timp geologic, ne aşteaptă o nouă perioadă glaciară.
„Mica eră glaciară” are loc cu o frecvenţă de 500 de ani. Ultima s-a produs la mijlocul mileniului trecut, când în Anglia a îngheţat Tamisa, olandezii de dădeau cu patinele, iar în Rusia, străinii se speriau când vedeau cum crapă copacii din cauza gerului. Perioadele de răcire şi încălzire au loc cu un interval de aproximativ 30-40 de ani. Actuala perioadă de încălzire s-a încheiat o dată cu intrarea în noul mileniu”.
Începutul unui ciclu nou de răcire este legat de schimbarea activităţii Soarelui. Puterea radiaţiilor solare scade şi afectează clima.
Studiile ştiinţifice legate de clima din epocile geologice precedente pun la îndoială valabilitatea Protocolului de la Kyoto. Protocolul limitează emisiile de gazelor cu efect de seră şi permite comercializarea acestor emisii. Degajarea dioxidului de carbon este un proces natural firesc şi nu rezultatul exclusiv al activităţii oamenilor, a declarat Vladimir Başkin.
Oceanul planetar conţine de 60 de ori mai mult dioxid de carbon decât aerul. Dacă temperaturile de pe planetă cresc, el începe să se degajeze mai activ. Aşadar, creşterea nivelului de CO2 în atmosferă nu este precedată de încălzire, ci dimpotrivă mai degrabă urmează după ea.
Încălzirea globală, despre care se vorbeşte atât de mult, nu este o problemă ştiinţifică, ci mai degrabă un truc de marketing. Savantul rus explică aceste raţionamente în felul următor: dacă a început încălzirea înseamnă că cererea de combustibili tradiţionali (cărbune, petrol şi gaze) se va reduce, iar preţul la aceste surse de energie trebuie să scadă. Aceasta nu mai este ştiinţă, ci politică pură, afirmă Başkin.
Dar pe noi ne aşteaptă nu o încălzire globală, ci o răcire globală, consideră omul de ştiinţă rus. Însă nu trebuie să ne speriem de această răcire, ea se va dezvolta treptat şi va începe să se simtă doar la mijlocul secolului al XXI-lea.
Sursa: romanian.ruvr.ru

miercuri, 25 iulie 2012

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit aproape în întregime


Calota glaciară a Groenlandei s-a topit în proporţie de 97% la jumătatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafaţa neacoperită de gheţuri fiind acum de două ori mai mare decât în verile din anii precedenţi.

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit aproape în întregime
Calota glaciară a Groenlandei s-a topit aproape în întregime / FOTO: nasa.gov

Potrivit Agenţiei spaţiale americane, această topire neobişnuită s-a produs în doar patru zile, în perioada 8 - 12 iulie, şi ar putea contribui la o creştere a nivelului oceanelor.


Experţii de la NASA au crezut mai întâi că este vorba de o eroare. "Este o situaţie atât de neobişnuită, fără precedent, încât prima oară m-am întrebat dacă rezultatul măsurătorilor era corect sau dacă era vorba de o eroare în datele primite", a spus Son Nghiem, expert al agenţiei spaţiale americane. Însă calculele specialiştilor americani sunt corecte: gheţurile Groenlandei s-au topit în iulie pe o suprafaţă care nu a fost niciodată atât de întinsă în cei 30 de ani de monitorizare prin satelit. Potrivit datelor furnizate de trei sateliţi, analizate de NASA şi de profesori universitari, circa 97% din calota glaciară groenlandeză s-a topit la jumătatea lunii iulie, a anunţat agenţia spaţială americană într-un comunicat.



Son Nghiem a observat dispariţia gheţurilor din Groenlanda pe 12 iulie, în momentul în care analiza datele furnizate de primul satelit. Datele oferite de alţi doi sateliţi au confirmat ulterior această descoperire. Hărţile prin satelit au dezvăluit faptul că topirea calotei glaciare a crescut de la 40%, pe 8 iulie, la 97%, pe 12 iulie. Aceste rezultate au fost cunoscute la doar câteva zile după ce un imens bloc de gheaţă, cu o suprafaţă de două ori mai mare ca cea a Parisului sau a cartierului newyorkez Manhattan, s-a desprins dintr-un gheţar din Groenlanda. Un turist australian a filmat imagini edificatoare cu blocuri uriaşe de gheaţă care se desprindeau din vârful gheţarului Ilulissat.



"Acest eveniment, combinat cu alte fenomene naturale mai rare, precum monumentala desprindere de săptămâna trecută a unei bucăţi din gheţarul Petermann, fac parte dintr-un ansamblu complex", a adăugat Tom Wagner, un cercetător de la NASA.



Pe parcursul verii, aproximativ jumătate din suprafaţa acoperită cu gheaţă a Groenlandei se topeşte în mod natural. De obicei, cea mai mare parte a apei ce provine din această topire reîngheaţă foarte repede, la altitudine, sau este reţinută de gheaţa din regiunile de pe coastă, în timp ce restul se scurge în ocean.
"Însă, în acest an, amploarea topirii la suprafaţă sau foarte aproape de suprafaţă a cunoscut o creştere brutală", a adăugat NASA. Cercetătorii vor încerca acum să determine dacă acest eveniment, care coincide cu o puternică presiune neobişnuită exercitată de aerul cald de deasupra Groenlandei, va contribui la creşterea nivelului oceanelor.




Sursa:  REALITATEA.NET

joi, 8 martie 2012

ACUM 13.000 DE ANI, PĂMÂNTUL A FOST LOVIT DE O COMETĂ


Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic 

Controversata teorie conform căreia, în perioada Dryasului Recent, o cometă sau un asteroid a lovit Pământul, este susţinută de noi dovezi.
Susţinătorii teoriei afirmă că, acum 13.000 de ani, un corp ceresc a pătruns în atmosfera planetei noastre, determinând apariţia unei perioade dominate de temperaturi foarte scăzute, numită Dryas Recent.
Deşi teoria a fost lansată în 2007, acum oamenii de ştiinţă au găsit, în lacul Cuitzeo din Mexic, un loc care prezintă semnele unui asemenea impact. Aici au fost observate formaţiuni de roci topite numite sferule şi diamante microscopice care s-ar fi putut forma doar la temperaturi extrem de ridicate. De-a lungul timpului, situri semănătoare au mai fost găsite în SUA, Canada, Rusia, Siria şi în câteva locuri din Europa. În toate locaţiile, dovezile au fost păstrate sub un strat de rocă ce a început să se depună acum 12.900 de ani.
De asemenea, evenimentul pare să nu fi fost unic. Oamenii de ştiinţă cred că un corp ceresc a explodat deasupra Siberiei în 1908, distrugând o pădure ce se întindea pe 2000 de kilometri. Evenimentul a rămas cunoscut sub denumirea de Fenomenul Tunguska.
Dacă o cometă, care călătorea spre Pământ cu o viteză de 50 de kilometri pe secundă, ar fi intrat în atmosfera planetei noastre, atunci ea ar fi creat o străfulgerare puternică, a cărei temperatură ar fi ajuns la 2200 de grade Celsius. Pe lângă faptul că ar fi topit rocile de pe sol, asemenea temperaturi ar fi avut un impact catastrofic asupra multor forme de viaţă de pe Terra.
Acum 12.900 de ani, când se presupune că a avut loc evenimentul, pe Pământ tocmai începea o glaciaţiune. Dovezile indică faptul că, în urma acestui eveniment climatic, multe animale de dimensiuni mari, precum mamuţii şi felinele cu colţii-pumnal nu au supravieţuit. Unii oameni de ştiinţă susţin şi faptul că, la sfârşitul glaciaţiunii, s-a observat un declin al populaţiei umane în America de Nord. Deşi cercetătorii nu pretind că impactul unei comete ar fi putut produce schimbările climatice din acea perioadă, ei spun că, în mod cert, evenimenul a avut un impact major asupra planetei noastre.
Sursa: Live Science

vineri, 4 noiembrie 2011

Vine mica eră glaciară. Cum arată ea? IMAGINI FASCINANTE

Meteorologii britanici au stârnit o uşoară îngrijorare luna trecută când au anunţat că ne-am putea confrunta cu o nouă mică eră glaciară. Se ştie că ultima mini-glaciaţiune a avut loc în Evul Mediu. Dar există şi imagini care să depună mărturie pentru frigul din iernile ce au lovit Bătrânul Continent?

Vânatori în zăpadă - de Pieter Bruegel cel Bătrân (Ţările de Jos) / FOTO: wikipedia
Imaginea 1/5
Mica eră glaciară din Evul Mediu, o perioadă de răcire a temperaturii care a afectat Vestul Europei, a durat între anii 1550 şi 1850, potrivit NASA. Specialiştii au anunţat că mini-glaciaţiunea care ar putea veni acum este una mai mică.
Dar cum au trecut oamenii prin precedenta perioadă de răcire? Se ştie, evident, că iernile au fost foarte friguroase şi au ţinut mai mult. Printre consecinţe: coloniştii din Groenlanda au dispărut, orăşele din Alpi au fost distruse de extinderea gheţarilor, potrivit The Guardian. Canalele şi râurile din Marea Britanie erau frecvent îngheţate. Reducerea temperaturii se simţea şi în timpul verilor, care erau răcoroase şi umede.
Mica glaciaţiune a avut un efect negativ asupra activităţii economice şi asupra agriculturii în mod special. Prin urmare, mai multe perioade de foamete au avut loc în unele regiuni.
Dincolo de datele din documente, au rămas şi imagini din perioadă cu pricina. Peisaje cu ierni geroase şi aşezări îngheţate au fost surprinse de pânzele pictorilor vremii. Reprezentativ este probabil Pieter Bruegel cel Batrân şi tabloul său "Vânători în zăpadă", imaginea iernii absolute într-un orăşel din Ţările de Jos. Tamisa îngheţată apare în două dintre tablourile lui Abraham Danielsz, un olandez care a pictat o mare parte a vieţii la Londra.
Profesorul Hans Neuberger, fostul şef al catedrei de Meteorologie la Universitatea din Pennsylvania, a analizat mai bine de 12.000 de tablouri din perioada micii glaciaţiuni pentru a-şi demonstra teoria potrivit căreia picturile pot oferi o măsurătoare destul de corectă a temperaturii.

Sursa:  REALITATEA.NET

marți, 11 octombrie 2011

Serviciul Britanic de Meteorologie: Iarna aceasta, Europa se va confrunta cu o "mini eră glaciară"

Foto: Ilya Naymushin / REUTERSFoto: Ilya Naymushin / REUTERS
Meteorologii britanici au elaborat un studiu în care avertizează că Europa s-ar putea confrunta anul acesta cu o iarnă extrem de grea, asemănătoare cu "mica eră glaciară" care a lovit Anglia în urmă cu aproximativ 300 de ani, scriu jurnaliştii de la Sunday Times.

Un posibil motiv al acestei schimbări a climatului ar putea fi întoarcerea aşa-numitului fenomen La Niña - un efect meteorologic despre care specialiştii spun că este strâns legat de iernile extrem de severe.

Mai mult, experţii spun că şi Soarele este responsabil de producerea acestor efecte extreme, deoarece, în ultima perioadă, a emis mai puţine raze ultraviolete.  Din acest motiv, în unele zone de pe Terra a fost neobişnuit de cald, în timp ce în alte regiuni s-au înregistrat valori meteorologice sub cele normale pentru această perioadă.
Mai mult, experţii spun că şi circulaţia maselor de aer în atmosferă s-a încetinit în ultimul timp, ceea ce i-a determinat pe unii dintre ei să presupună că Europa 'ar putea să intre într-o nouă mică eră glacială când se aşteaptă o scădere semnificativă a temperaturii medii a aerului'.

Acest fenomen s-a întâmplat acum 300 de ani în Europa, când ierni friguroase s-au înregistrat de-a lungul mai multor decenii, avertizează meteorologii britanici, care au pus la dispoziţia guvernului lor prognozele lor cu privire la iarna care se aşteaptă.

Oamenii de ştiinţă mai spun că Soarele se îndreaptă către o criză de activitate solară, care se va întinde pe o perioadă destul de mare, cunoscută sub denumirea de Grand Solar Minimum.

Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit recent, în stratul de ozon de deasupra zonei Arctice, o gaură cu o suprafaţă de aproximativ 20 de kilometri. Se pare că principala cauza a producerii acestui fenomen este reprezentată de vremea deosebit de rece care s-a înregistrat la altitudine, pe o perioadă lungă. În astfel de condiţii meteo reci, chimicalele pe baza de clorură care distrug ozonul sunt mult mai active. Deocamdată, oamenii de ştiinţă nu pot spune dacă - în viitorul apropiat - se va mai produce un astfel de fenomen.
Sursa:jurnalul.ro

marți, 27 septembrie 2011

O noua era glaciara, intarziata de incalzirea globala?

O noua era glaciara, intarziata de incalzirea globala?
Conform unor sondari recente, se pare ca in lipsa daunatoarei fiinte umane, in numai cateva mii de ani de aici inainte, intreaga emisfera nordica a Pamantului ar fi acoperita de straturi groase de gheata
Emisiile de gaze cu efect de sera incalzesc atmosfera cu o asemenea eficienta incat urmatoarea era glaciara, presupusa ca fiind cea mai severa in milioane de ani, ar putea fi amanata pe termen nedefinit. “Unii s-ar putea uita la aceasta noua descoperire si ar spune ca dioxidul de carbon este bun pentru noi”, sustine liderul studiului Thomas Crowley de la Universitatea din Edinburgh, Scotia. “Insa ideea ca incalzirea globala ar putea fi o stavila in fata unei ere glaciare nu este un motiv de relaxare, pentru ca ne indreptam catre o stare neobisnuita a climei”, a adaugat Crowley. In aproximativ 10.000 sau 100.000 de ani, sugereaza studiul, straturi permanente de gheta, de tipul celor care acopera Antarctica, ar creste peste mare parte din Canada, Europa si Asia. “Cred ca nivelurile curente de dioxid de carbon sunt probabil suficiente pentru a preveni acest fenomen sa se intample vreodata”, spune Crowley. Desi urmatoarea era glaciara ar fi una neobisnuita, la fel este si climatul instabil pe care oamenii il creeaza prin emiterea cantitatilor uriase de gaze cu efect de sera. Mai sunt multe teste necesare pentru a vedea daca prezicerea este corecta, insa specialistii sunt de parere ca din princina climei denaturate a planetei este posibil sa nu aflam niciodata ce s-ar fi intamplat in conditii naturale in momentul glaciatiunii.
sursa descopera.ro
Sursa: Misterele Lumii

vineri, 22 iulie 2011

Am intrat in noua Era Glaciara!

Am intrat in noua Era Glaciara!
Ideea conform careia incalzirea globala ar fi de natura sa produca racire globala le pare absurda multor oameni. Cu toate acestea, procesul incalzirii care conduce spre racire este o etapa de baza a “teoriei orbitale” potrivit careia un ciclu glaciar este starnit de chiar puterea Soarelui.
“Teoria orbitala” care se sprijina pe faptul ca schimbarile ciclice ale orbitei solare a le Pamantului influenteaza cantitatea de lumina solara care ajunge pe planeta, este premisa fruntasa a cauzalitatii unei noi ere glaciare.
Este posibil ca urmatoarea etapa glaciara a Terrei sa fie precedata si precipitata de o ridicare initiala a temperaturilor globale si de o incalzire a oceanelor, fapt care va spori rata de evaporare a apei acestora. Fenomenul va cauza o crestere a precipitatiilor la nivel global, dintre care unele vor cadea sub forma de zapada, contribuind la expansiunea ghetarilor si a zonelor inghetate.
O epoca de gheata este caracterizata prin formarea de suprafete glaciare deasupra unor intinse regiuni continentale. De vreme ce suprafetele de uscat mai intinse se afla cu predilectie in emisfera nordica a Pamantului, in aceasta regiune era glaciara se va manifesta mai evident. In punctul maxim al celei mai recente astfel de etape a planetei, de acum 17 000 de ani, banchize inghetate groase de trei kilometri au acoperit in intregime Canada, Scandinavia si Marea Britanie.
Fenomenul astronomic denumit Procesiunea Echinoctiilor cauzeaza o rotire graduala a axei de inclinare a Pamantului, fapt ce schimba sezonul in perioada caruia emisferele nordica si sudica isi ating cel mai apropiat (perigeu) respectiv cel mai indepartat (apogeu) punct fata de Soare.
In perioada ultimilor 11.000 de ani, iernile in emisfera nordica au inceput atunci cand Soarele se afla la perigeu, cel mai aproape de Pamant, iar verile din aceeasi emisfera incepeau la apogegul Soarelui, atunci cand el era la cea mai mare distanta. Iernile de perigeu solar si verile de apogeu solar au efectul reducerii extremelor de temperatura ale tuturor sezoanelor. Perigeul hibernal si apogeul estival au scurtat de asemenea durata iernilor si au lungit durata verilor emisferei nordice.
Insa acum, iernile blande si scurte si verile lungi si placute de care Nordul s-a bucurat in ultimii 11 000 de ani, au ajuns la un punct final; de aici inainte, iernile vor deveni mai lungi si mai friguroase iar verile mai scurte si mai fierbinti, intrucat iarna soarele va fi departe, iar vara se va afla aproape. Pe perioada urmatorilor 11.000 de ani, emisfera nordica va experimenta astfel de anotimpuri. Verile fierbinti vor incalzi oceanele si vor creste precipitatiile, dintre care multe se vor decanta sub forma de zapada. Iar iernile lungi si reci vor facilitata cresterea si mentinerea zonelor inghetate de la latitudini si altitudini mari din emisfera nordica.
Conform cercetatorilor, primii 5.000 de ani vor fi caracterizati de ciclcul tocmai prezentat, perioada ce le va urma stand sub semnul suprafetelor glaciare continentale, formate la capacitate maxima peste buna parte din emisfera nordica. Aceasta va ramane sub gheturi timp de alti cinci mii de ani, inainte de gheturile sa inceapa sa se retraga. Conditiile meteorologice din ultimii doi-trei ani vin sa confirme teoriile, ultimele veri fiind isotite de recorduri maxime de temperatura iar iernile inregistrand multe grade sub zero. Este inceputul a 11.000 de ani de era glaciara!
Sursa: Pravda
Sursa: Misterele Lumii

joi, 14 iulie 2011

Ultima Era Glaciara s-a instalat in numai sase luni

ImageHost.org
Contrar teoriilor care afirmau ca ultima Era Glaciara – survenita in urma cu cca. 13.000 de ani – a avut nevoie de aproximativ un deceniu pentru a se instala in Europa, un studiu geologic recent sugereaza ca lucrurile s-au intamplat, de fapt, de 20 de ori mai rapid.
Ipoteza se bazeaza pe studiul depozitelor de mal dintr-un lac irlandez, Lough Monreagh, mal renumit prin faptul ca a pastrat cu fidelitate indicii asupra conditiilor climatice din trecutul Pamantului, putand furniza astfel informatii precise cercetatorilor care studiaza paleoclima planetei.
Cu ajutorul unui bisturiu robotic de mare precizie, profesorul William Patterson, autorul studiului publicat in revista New Scientist, a desprins straturi foarte subtiri – de numai 0,5 mm grosime, – din malul fosil; fiecare strat reprezinta 3 luni de depunere sedimentara, deci, studiind aceste straturi, se pot observa schimbarile petrecute in ecosistemul lacului (la randul lui, influentat de clima) intr-o perioada scurta de timp.
Studiind straturile, cercetatorul a ajuns la concluzia ca racirea climei, petrecuta in urma cu 13.000 de ani (ultima era glaciara) a fost extrem de rapida.
In numai 6 luni, datorita unei schimbari bruste a caracteristicilor curentului oceanic cald Gulf Stream, ghetarii s-a intins peste Europa.
Evenimentul care a declansat schimbarea ar fi putut fi revarsarea brusca a lacului Agassiz din Canada; marea cantitate de apa foarte rece ajunsa in ocean a racit brusc apele Gulf Stream-ului, iar temperatura din nordul Europei – regiune incalzita de Curentul Golfului – a scazut dramatic.
Studiul sprijina teoria conform careia clima Terrei este instabila si poate suferi schimbari foarte mari intr-un timp foarte scurt, cu consecinte neasteptate.
Sursa: Descopera-Terra