Ce faci când te desparţi după o relaţie de lungă durată?

Postat Maria

Prima regulă e aceea că după o relaţie intensă, în sens bun sau rău, nu poţi să uiţi complet de celălalt ca printr-o minune, de la o zi la alta. (Doar dacă ai scăpat dintr-o adevărată pușcărie, dar și acolo apar fenomene de reamintire, vezi sindromul Stockholm etc). Eu folosesc imaginea unei mingi de tenis, pe care o lași din mână: cade pe pământ, urcă iar, cade iar, durează ceva timp până se oprește. E normal să ai o sinusoidală, ceva timp, cu momente în care te bucuri că ești singur, urmate de momente în care îţi aduci aminte cu melancolie de partenerul tău. Şi deci, trebuie să nu confunzi faptul că e bine sau poate nu e bine că te-ai despărţit, cu revenirea normală în minte și inimă, ceva timp, a „trecutului”. E normal să îti revină persoana în minte sau să te întrebi dacă nu ar trebui să revii la ea, asta e mișcarea firească a mingii de tenis, cam la fel ca lăsarea de fumat sau de altele. Ceva timp ești vulnerabil, în anumite momente sau contexte. A doua regulă este că atunci când partea emoţională e agitată sau chiar rănită, declari sus și tare că pe moment nu te gândești la inimă și emoţii. Declari altora, dar și ţie, mai ales. Lași lucrurile să se cicatrizeze. Iar pentru asta faci tot timpul zilei zeci de chestii care să te ocupe: cu fiecare zi ce trece, cu fiecare Week-End sau sărbătoare mare care trece, ești mai puternic pe drumul cel nou. Exemplul cel mai bun de activitate potrivită pentru acest moment e școala de șoferi. O perioadă nici lungă nici scurtă, alt univers, alţi oameni, și un scop clar la final. Mai ales astfel de activităţi (curs de chitară, de Photoshop) îţi permit să duci la capăt ceva nou, nici greu dar nici ușor, și să îţi recâștigi încrederea în tine – atât la nivel afectiv, cât și la nivel de realizări posibile. Descoperi că lumea emoţională e haotică, fragilă, iar un eșec în acea lume nu înseamnă că nu mai ești un om cu care merită cineva să dea cineva mâna. Că poţi face chiar bine tot ce fac ceilalţi, doar că la capitolul relaţie ai trecut printr-o perioadă nepotrivită, nefericită, ghinionistă, sau de pregătire, ia-o cum vrei. Pur și simplu nu dai atenție la ce îţi spune inima, pentru că apele sunt prea agitate, nu poţi să separi ce a fost bun de ce a fost rău, sau nu poţi încă să privești transparent o nouă relaţie. Şi iei această perioadă ca pe o perioadă de reconstruire a sinelui, care de regulă e binevenită și chiar mult așteptată. Mai mult, reconstruirea sinelui o faci cu un scop clar: „dacă relaţia dinainte nu a ieșit e și pentru că nu mi-am cunoscut bine teritoriile, nu am știut să negociez sau ce anume să negociez. Acum, voi face niște alegeri clare pentru mine, pentru restul vieţii mele, ca și cum ar trebui să trăiesc singur (ă) pentru restul vieţii”. Odată ce alegi acest scop, ai în faţă un program foarte clar și mai ales adevărat. Nu doar firesc, adevărat. Pentru că tentaţia când te desparţi e să faci de toate și nimic, sau să te bagi degeaba în relaţii fără viitor, adică lucruri care nu sunt neapărat „adevărate” adică utile pentru tine. Dar dacă te ocupi de lucruri care în fine sunt adevărate pentru tine, vei regăsi în ceva timp și perspectiva corectă pentru a „zări” un partener potrivit pentru tine. Cu defectele și calităţile tale. Sau ale lui. Toate astea te ajută să te centrezi pe „ce e bun pentru tine”, mai degrabă decât pe „ce e rău sau poate fi rău pentru tine”. Revin la partea cu încrederea: cei care se despart nu riscă doar să piardă încrederea în ei, dar și în ceilalţi. „Toţi bărbaţii sunt porci, toate femeile sunt isterice” – nu are rost să o iei pe panta asta. De fapt, un singur bărbat a fost, poate, porc sau o singură femeie isterică. Nu toţi. Lumea inimii are și ea niște reguli, chiar dacă nu se văd. Iar prima regulă ar fi că sufletul pereche, sau mărog persoana potrivită, nu se vede cu ochii. Cei care au o relaţie fericită au descoperit o singură persoană, care a schimbat complet poezia și discursul lor despre lume. Nu zic că există un singur suflet pereche, zic că lucrul adevărat din povestea sufletului pereche e faptul că relaţia bună și fericită se face cu un om foarte greu de găsit, în sensul de unul pierdut printre alte zeci sau sute. Dar, asta e regula inimii: e vorba de rezonanţă, iar rezontanţa potrivită se găsește greu, pentru că fiecare om e interesant în felul lui, dar foarte mulţi nu sunt interesanţi pentru mine. Asta nu înseamnă că sunt porci sau isterici, decât pentru mine: au și ei porcușorul lor pereche cu care o să se înţeleagă de minune. Până la urmă, etichetele de porc sau politicos, om bun chiar, sunt irelevante pentru relaţii. Pentru că nici un om politicos și bun nu mă interesează atunci când caut dragostea, mai mult mă umple de nervi. Adevărata etichetă este potrivit/nepotrivit. Dacă privești lucrurile prin prisma asta, zi de zi și an de an, începând de acum, o să știi ce ai de făcut. O să știi că nu a greșit nimeni, doar că partenerul era nepotrivit. Iar după o lungă perioadă de antrenament de unul singur pentru a găsi „lucrurile potrivite” pentru tine, iar apoi după o altă perioadă de „găști potrivite, oameni potriviţi”, o să fii pregătit să zărești într-o zi „Omul potrivit” pentru tine. De ce ai trecut prin despărţirea de acum? Nu sunt profet, dar cred că am dreptate când spun „Ca să te bucuri mult mai mult de omul potrivit, atunci când o să îl întâlnești, să îl apreciezi și să îl iubești așa cum nu ai fi făcut-o dacă îl întâlneai într-o terasă pe la douăzeci de ani, pe când nu puteai încă să îl „cântărești” cu inima” la adevărata lui greutate ”. Până la urmă, ai trecut printr-o despărțire ca să înveţi să cântărești oamenii, dar și pe tine. Doar cei care știu asta au pe cine strânge în brațe seară de seară.

sursa 

Sursa: eulinterior.blogspot.ro

Ce este iluminarea? Sfarsitul suferintei! - ECKHART TOLLE “Puterea Prezentului”

Un cerşetor stătea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. într-o zi, trecu pe acolo un străin. „Te înduri să-mi dai un ban?”, murmură mecanic cerşetorul, întinzându-i ve­chea lui şapcă de baseball. „Nu am nimic să-ţi dau”, spuse străinul. „Dar pe ce eşti aşezat?”, întrebă acesta. „Un gunoi”, răspunse cerşetorul. „E doar o cutie veche. Stau pe ea de când mă ştiu.” „Te-ai uitat vreodată înăuntru?”, întrebă străinul. „Nu”, răspunse cerşetorul. „Ce rost are? Nu e nimic în ea.” „Uită-te înăuntru”, insistă străinul. Cerşetorul reuşi să ridice puţin capacul. Şocat, nevenindu-i să creadă, văzu că toată cu­tia era plină cu aur. 

Eu sunt străinul care nu are nimic să vă dea şi care vă spu­ne să vă uitaţi înăuntru. Nu în interiorul unei cutii, ca în para­bolă, ci undeva mai aproape: în interiorul dvs. 

„Dar eu nu sunt un cerşetor” — mi se pare că vă aud pro­testând. 

Cei care nu şi-au găsit încă adevărata bogăţie, care este strălucitoarea fericire a Fiinţei şi sentimentul profund şi in­destructibil de pace venit odată cu ea, sunt cerşetori, chiar dacă deţin cele mai mari bogăţii materiale. Ei caută în afara lor fărâme de plăcere sau de satisfacţie, de recunoaştere, de siguranţă sau de iubire, deşi au în sine o comoară care conţi­ne nu numai aceste lucruri, ci este infinit mai bogată decât orice le-ar putea oferi lumea. 

Cuvântul „iluminare” evocă într-un fel ideea unei realizări supraomeneşti, iar sinele fals vrea să perpetueze această idee; dar aceasta este pur şi simplu starea dvs. naturală, trăirea identităţii cu Fiinţa. Este o stare de conectare la ceva inco­mensurabil şi indestructibil, la ceva care, aproape paradoxal, sunteţi în esenţă dvs., dar care, cu toate acestea, vă depăşeşte cu mult. înseamnă regăsirea naturii dvs. adevărate, dincolo de nume şi de înfăţişare. Incapacitatea de a simţi această conec­tare dă naştere iluziei separării — separare de propria persoa­nă şi de lumea care vă înconjoară. Atunci vă percepeţi, con­ştient sau inconştient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iar conflictul interior devine starea normală. 

Îmi place foarte mult definiţia extrem de simplă pe care Buddha o dă iluminării: „sfârşitul suferinţei”. Nu este nimic supraomenesc în ea, nu-i aşa? Desigur, ca definiţie, este incom­pletă. Ne spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferinţă. Dar ce rămâne atunci când nu mai există suferinţă? Buddha păstrează tăcerea asupra acestui subiect, iar tăcerea lui în­seamnă că acest lucru trebuie descoperit pe cont propriu. El foloseşte o definiţie negativă pentru ca mintea să nu o trans­forme într-o credinţă sau într-o realizare supraomenească, un obiectiv imposibil de atins. în ciuda acestei precauţii, majori­tatea budiştilor cred şi azi că iluminarea este pentru Buddha, nu pentru ei, cel puţin nu în această viaţă. 

ECKHART TOLLE “Puterea Prezentului”

sursa: http://totulpentrusuflet.wordpress.com

Sursa: http://trezirea-constiintei.blogspot.ro

MULTUMIRI PENTRU UN SUFLET MARE

Omenirea traieste in timpuri ciudate. Marea majoritate a oamenilor nu fac altceva decat sa alerge toata ziua dupa cele necesare pentru a le asigura traiul de zi cu zi. Mai exista o parte a oamenilor care incearca sa se "catere" in varful piramidei sociale si sa acumuleze multe bunuri materiale, in speranta ca asta le va aduce fericirea. Oare asa sa fie? Bine inteles ca nu!

Si mai exista o parte a oamenilor, care nu face altceva decat sa incerce sa se gandeasca cum sa faca mai mult bine celor din jur. Ce inseamna asta, inseamna ca tot mai multi oameni se apropie de marea desavarsire, prin simple gesturi de  iubire a celor din jur.  

Ce poate fi mai placut lui Dumnezeu decat omul care se gandeste si la binele aproapelui sau, la binele celui aflat in suferinta si din putinul sau da si celui aflat in nevoie. 

Si eu trebuie sa multumesc celor care s-au gandit la nevoile si necazurile mele si m-au ajutat atat financiar , cat si cu rugaciuni si ganduri bune si  mai ales sa multumesc din suflet acelui suflet marinimos care m-a ajutat si ma ajuta acum cand sunt in nevoie, desi banii sai sunt castigati cu atat de multa sudoare (nu-i dau numele, deoarece nu am asentimentul sau).

Sper din tot sufletul meu ca Bunul Dumnezeu sa-i inmulteasca belsugul finanaciar si sa-i intareasca sanatatea sa si a familiei sale.

Multumesc din suflet !

Cu mult drag,

Sfatuitoarea

MESAJ DE ARHANGHELII MIHAIL, GAVRIL SI METATRON

Dragii nostrii,

Ceea ce va urma nu trebuie sa va sperie in nici un fel. A fost scris cu mult timp inainte de nasterea voastra sa se intample asa si asa se va intampla. Tot ceea ce se va intampla, se va intampla cu voia lui Dumnezeu, sa nu va indoiti de asta!

In perioada imediat urmatoare, vor fi schimbari mari, mari de tot si in plan social si personal si spiritual. Toate se vor schimba. Veti simti ca sunteti intr-un tren de mare viteza si ca va apuca ameteala.

Vor cadea bolovani si se va misca pamantul.

Cei care au inselat, cei care au mintit, cei care nu au ajutat, ba chiar au asuprit oamenii, vor plati. si vor plati tare! Sa nu va indoiti de asta!

 Cei care sunteti curati la suflet, nu trebuie sa va temeti! Veti fi calauziti si avertizati de calauzele voastre spirituale, atat prin vise cat si prin mesaje ale gandului. Sa le ascultati si sa nu va indoiti de ele. Deja, noi am incercat sa va pregatim pana acum, cum comunicam cu voi.

Sa nu va indoiti ca sunteti pregatiti sa treceti prin schimbarile ce vor urma. Va trebui, la un moment dat sa va parasiti locuintele si sa mergeti acolo unde vi se va spune, apoi va veti putea intoarce. Nori toxici vor veni in anumite zone.

Schimbarile prin care treceti vor fi greu de suportat. Vor aparea anumite suferinte fizice, dar nu sunt boli. Sunt urmari ale transformarilor voastre.

Dupa ce toate vor fi trecut, nici nu o sa puteti sa va ganditi, cum a fost inainte de transformare.

Lumea asa cum o stiti acum , nu va mai exista. Este timpul sa se schimbe tot. Dumnezeu nu mai indura rautatile si blasfemiile si nedreptatile unor semeni de ai vostri.

Toti cei care inteleg si cred ca au gresit, sa fie sinceri cu ei insisi si sa se schimbe. Toti au avut mesaje si semne care le-au dat de gandit. Sa iasa de sub imperiul raului. Daca se pot minti pe ei insisi, sa inteleaga ca nu il pot minti pe DUMNEZEU.

Sa nu va speriati dragii nostri! Pana acum ati invatat fiecare cum trebuie sa fiti. Ascultati-va ingerii care va sfatuiesc si veti fi ocrotiti!

Dumnezeu sa va binecuvanteze pe voi pe toti!

Mesaj preluat de Sfatuitoarea