NOURIEL ROUBINI, economistul care a prevăzut criza: Grecia va părăsi uniunea monetară. URMĂTOAREA ŢARĂ CARE VA IEŞI DIN ZONA EURO

Portugalia va fi următorul stat după Grecia care va restructura datoriile şi va fi nevoit, la fel ca statul elen, să părăsească zona euro, a declarat economistul Nouriel Roubini pentru postul american CNBC.

Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. 

În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini.

Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este "pe ansamblu pozitivă", afirmă Roubini.

Situaţia din Grecia este însă în continuare dificilă. Cu un şomaj de 22% şi jumătate din tineri fără loc de muncă, scăderile economice devin severe. "Ţara este încă insolvabilă", afirmă economistul.

"Grecia va fi prima ţară din zona euro care va părăsi uniunea monetară, nu în acest an, dar poate pe parcursul anului următor", a spus el.

De asemenea, Roubini vede puţine semne încurajatoare în datele economice din SUA şi China, în timp ce menţinerea situaţiei conflictuale din Orientul Mijlociu va conduce la majorarea în continuare a preţului petrolului.

Sursa: http://www.gandul.info

Grecii au retras 5 MILIARDE de euro din bănci. Nemţii ameninţă cu scindarea zonei euro

Foto: chinahearsay.com

Valul de retrageri a fost declanşat de anunţul şoc, de săptămâna trecută, al premierului George Papandreou privind organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern, scrie Mediafax.

"Mulţi oameni şi-au retras banii joi şi vineri, iar băncile au avut dificultăţi în asigurarea lichidităţilor pentru a acoperi cererea", a spus un bancher.

"Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil", a afirmat un alt bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi.

Guvernatorul băncii centrale a Greciei a făcut un apel public pentru constituirea unui nou guvern, situaţie foarte rară, şi a avertizat că în joc este statutul ţării de membră a zonei euro.

Liderii europeni au avertizat Atena că ţara trebuie să arate angajament pentru implementarea măsurilor de austeritate convenite înainte de a primi următoarea tranşă de ajutor extern. Guvernul elen a avertizat anterior că mai are bani pentru acoperirea cheltuielilor doar până în luna decembrie.

Francezii şi nemţii vor să restrângă zona euro


"Franţa şi Germania au avut în ultimele luni consultări intense pe această chestiune, la toate nivelurile. Trebuie să acţionăm cu prudenţă, însă adevărul este că trebuie să stabilim cu exactitate lista celor care nu vor să facă parte din club şi lista celor care nu pot face parte", a afirmat un înalt oficial european.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a afirmat marţi, în timpul unui discurs la Strasbourg, că singurul model pentru viitor este o Europă cu două viteze, în care zona euro va avansa mai rapid decât toate cele 27 de ţări în ansamblu.

Un reprezentant al ministerului francez al Finanţelor a declarat că nu se lucrează la niciun proiect de reducere a numărului de membri ai zonei euro.

"Nu au fost discuţii între autorităţile franceze şi germane la niciun nivel privind reducerea mărimii zonei euro", a arătat el, citat de Mediafax.

O "reorganizare radicală" a Uniunii Europene ar fi contestată de multe state membre.

"Ar destrăma tot ceea ce au construit cu greu predecesorii noştri şi ar repudia tot ce au simbolizat în ultimii 60 de ani. Ar redesena harta geopolitică a Europei şi ar da naştere unor noi tensiuni. Ar putea fi într-adevăr sfârşitul Europei pe care o cunoaştem", a comentat un diplomat UE.Sursa: antena3.ro

EXCLUSIV: Proiectul zonei metropolitane Bucureşti-Ilfov. Zona se va întinde până la DUNĂRE şi va fi condusă de un GUVERNATOR

În cinci ani, Bucureştiul ar putea avea deschidere la Dunăre. Câteva detalii din proiectul de regionalizare al României, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea.

În cinci ani, Bucureştiul ar putea avea deschidere la Dunăre. Câteva detalii din proiectul de regionalizare al României, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea, au fost prezentate pentru gândul, de deputatul PDL, Vasile Gherasim, unul dintre oamenii care lucrează la acest document.
Potrivit proiectului, zona Bucureşti-Ilfov se va dezvolta în trei etape, urmând ca, până în 2016, să cuprindă Olteniţa şi localităţi din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu.

“În prima etapă se va comasa Bucureştiul cu Ilfovul. Vom avea 48 de unităţi administrativ-teritoriale pe o suprafaţă de 2.800 de kilometri pătraţi, de zece ori mai mult decât este acum.
În etapa a doua vom avea 62 de localităţi şi o suprafaţă de 3.800 kilometri pătraţi.
Peste 5 ani suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov va fi de 5.600 de kilometri pătraţi iar graniţele vor ajunge în zona de sud până la Dunăre. Prima etapă se va face prin lege urmând ca celelalte două etape să se facă pe principiul asociativităţii unităţilor administrativ terioriale”, ne-a prezentat proiectul deputatul Gherasim. Acesta ne-a mai precizat că PDL doreşte ca în 2012, alegerile locale şi parlamentare să fie făcute după noua organizare administrative teriorială, adică în 8 circumscripţii electorale, în loc de 42 câte sunt în prezent.
PUG nou pentru regiunea Bucureşti-IfovPlanul PDL prevede că, după ce proiectul legii regionalizării va fi aprobat de Parlament, în câteva luni se va finaliza un nou Plan de Urbanism General (PUG) pentru întrega regiune Bucureşti-Ilfov.
“Începem aplicarea unui program în regim sistemic. În PUG vor fi bine definite zonele construibile, parcurile industriale sau zonele verzi. Se vor trasa direcţiile de dezvoltare. Centrul de interes se va muta în zona premetropolitană. În actuala formă administrativ teritorială, Bucureştiul nu se mai poate dezvolta”, a arătat Gherasim.
Acesta a mai explicat că marile campusuri universitare se pot muta în zona de nord a oraşului, că se vor scoate depourile RATB din Bucureşti şi se va construi un aeroport în zona de sud a Capitalei.
Potrivit deputatului, peste 65 la sută din casele construite după 1990 în jurul Capitalei aparţin bucureştenilor. “Până la viitoarele alegeri, primarii rămân intangibili şi chiar îşi vor spori atribuţiile. Vor primi competenţe sporite în domeniul protecţiei sociale, al sănătăţii sau al siguranţei cetăţenilor. Prefectul Capitalei va fi acela care va asigura legalitatea atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov”, a mai spus deputatul Vasile Gherasim.
După aprobarea proiectului legii regionalizării, pentru regiunea Bucureşti-Ifov va urma legea Metropolei şi o lege specială pentru Capitală.
Consiliul Zonei Metropolitane va avea 105 consilieriÎn proiectul legii Metropolei, Consiliul General al Municipiului Bucureşti va fi înlocuit de Consiliul Zonei Metropolitane. Potrivit părintelui acestui proiect de lege, “numărul consilierilor ar putea ajunge la 105, faţă de 55 cât sunt acum. Fiecare unitate administrativ teritorială va fi reprezentată de câte un consilier”.
În zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, Guvernul va numi un guvernator, funcţie ce acum corespunde celei de prefect al Capitalei. Se va înfiinţa Delegaţia Permanentă a Zonei Metropolitane, organism cu rol consultativ. Legea Metropolei va fi urmată de o altă lege care va reglementa activitatea administraţiei publice la nivelul Capitalei.

Sursa: Cristina