sâmbătă, 6 iulie 2013

Până când copilul nu va ajunge să se respecte pe sine, el nu va putea respecta pe altcineva

"Copilul trebuie primit cu respect, crescut cu iubire si apoi lasat in libertate deplina."
Rudolf Steinercitat despre copiii 


Părinţii au crezut întotdeauna despre copii că sunt proprietatea lor şi că aceştia trebuie să le fie întrutotul asemănători, să îi copieze întocmai. O copie este însă lipsită de orice frumuseţe, iar existenţa nu apreciază aşa ceva; ea se bucura numai de ceea ce este original. Trebuie să îţi ajuţi copii să crească, astfel încât să te depăşească. Trebuie să îi ajuţi să nu te imite. Adevărata îndatorire a părinţilor este aceea de a-şi ajuta copii să nu îi imite. Copii sunt tentaţi, prin însăşi firea lor să imite şi pe cine ar putea imita? – părinţii sunt cei mai apropiaţi. Până acum părinţii au apreciat foarte mult faptul că 
proprii lor copii le seamănă. Iar viaţa copilului este pierdută, el nu este dorit aşa cum este el de fapt. Din cauza acestei concepţii greşite, de a fi mândru de copiii care te imita, am creat o societate în care toată lumea imită. 
…deşi copiii vin pe lume prin intermediul vostru, ei nu vă aparţin. Voi le puteţi dărui iubirea voastră, dar nu ar trebui să le impuneţi cu forţa ideile voastre[…] Ei au luat naştere prin voi, dar nu vă aparţin. Voi aveţi un trecut; ei au doar viitor. Nu-şi vor trăi viaţa conform ideilor voastre. Ei trebuie să-şi ducă viaţa în acord cu ei înşişi, în libertate, pe deplin responsabili, înfruntând toate pericolele şi obstacolele ce le ies în cale.
Odată ce ai înţeles că proprii tăi copii nu-ţi aparţin, că ei aparţin existenţei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie să fii recunoscător existenţei că te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaţi. Nu trebuie să intervii în dezvoltarea lor, în potenţialul lor. 
Nu le impune propria ta gândire. Ei nu vor trăi aceleaşi vremuri, nu vor avea de înfruntat aceleaşi probleme. Vor face parte dintr-o altă lume.Nu-i pregăti pentru această lume, pentru această societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme. Nu-şi vor găsi locul, nu vor fi pregătiţi.
Le veţi permite deci să înflorească în felul care le este propriu? Le veţi permite libertatea de a fi ei înşişi? Dacă sunteţi pregătiţi pentru toate acestea, foarte bine. Dacă nu, mai aşteptaţi, iar între timp, pregătiţi-vă. Aşteptaţi acel moment în care vă simţiţi perfect purificaţi, şi abia apoi daţi naştere unui copil. În continuare, dăruiţi-i acestuia viaţa voastră, iubirea voastră. Numai în acest fel veţi putea contribui la crearea unei lumi mai bune.
Fiecare copil crede că modul în care privește el lumea e diferit de cel al părinţilor. El are cu totul alte valori. Poate că strânge scoici de pe plajă, iar părinţii îi spun: “Aruncă-le! De ce-ţi pierzi timpul degeaba?” Iar pentru el sunt atât de frumoase… Copilul observă diferenţele, vede că valorile lor sunt diferite. Părinţii sunt ahtiaţi după bani; el doreşte să colecţioneze fluturi, și nu poate înţelege motivul pentru care ei se arată atât de interesaţi de bani. Iar părinţii nu pot înţelege ce va face copilul cu acei fluturi sau flori. Fiecare copil ajunge să-şi dea seama că gândește diferit, dar îi e teamă să afirme că dreptatea e de partea lui.
Cea mai bună soluţie în privinţa copilului ar fi aceea de a-l lăsa în pace. Copilul trebuie să aibă curaj. Acesta nu-i lipseşte, numai că întreaga societate e astfel făcută, încât până şi frumoasa calitate a curajului copilului este condamnată. Dacă părinţii îşi iubesc cu adevărat copiii, îi vor ajuta să fie curajoşi, chiar dacă acest curaj e împotriva lor. Ei îi vor ajuta să se arate plini de curaj faţă de profesori, faţă de societate, faţă de oricine încearcă să le distrugă individualitatea.
Nu uitaţi, până când omul nu va ajunge să se iubească pe sine, el nu va putea iubi pe altcineva; până când copilul nu va ajunge să se respecte pe sine, el nu va putea respecta pe altcineva [...] Până când iubirea de sine nu va ajunge să strălucească în fiinţa voastră, ea nu se va putea revărsa asupra celorlalţi. Mai întâi trebuie să deveniţi o lumină pentru voi înşivă, şi abia apoi se va revărsa aceasta asupra celor din jurul vostru.

Osho – Cartea despre copii

Orice copil ne poate învăţa cel puţin şapte lecţii importante. Aceste lecţii depăşesc sfera preocupărilor educaţionale clasice pe care ni le putem imagina. Aceste lecţii pot fi învăţate doar dacă avem inima deschisă. Vom descoperi cu încântare cât de mult ne place să ne jucăm, cât de natural şi normal este să dăruieşti, vom descoperi că suntem spontani şi curioşi să surprindem magia din tot ce ne înconjoară.
Când a început lumea? Astăzi dimineaţă!
Lecţia 1 – A trăi bucuria momentului prezent.
Copiii au capacitatea de a percepe fiecare zi ca pe un nou început. Ei uită repede trecutul. Dacă doi copii se ceartă azi, mâine ei redevin cei mai buni prieteni. Iertând spontan, ei ştiu să fie fericiţi şi să trăiască din plin în momentul prezent. Capacitatea de a trăi în prezent este de asemeni principala calitate a sfinţilor şi a înţelepţilor. La copii, surprinzător pentru unii, aceasta se manifestă spontan. De altfel, în cazul lor, capacitatea de a încadra evenimentele în timp începe să se dezvolte abia odată cu vârsta preşcolară.
Copiii ne învaţă în primul rând să ne bucurăm de lucrurile simple. Făcând aceasta, putem intui sacrul ce se ascunde în profan.
 Copiii sunt mereu entuziaşti şi nu amână nici măcar pentru o clipă să fie fericiţi, nu aşteaptă evenimente importante pentru a se bucura din plin. Ei savurează fiecare clipă şi astfel fiecare clipă devine un motiv de încântare. Sunt optimişti şi gustă viaţa din plin. Pentru un copil, totul se desfăşoară în timp real, în faţa ochilor lui, el este actorul principal al evenimentelor şi se abandonează cu totul prezentului. Adulţii au tendinţa de a se raporta predominant fie la trecut, fie la viitor. Astfel, ajung să se blocheze, să rămână „consumaţi” de aceste condiţionări temporale, uitând cu totul de momentul prezent. Cei care nu reuşesc să se desprindă de trecut devin prizonierii unor trăiri care în timp capătă un vector descendent. Pe de altă parte, cei care trăiesc predominant în viitor, construind sau mai bine zis proiectând amăgiri legate de anumite planuri şi proiecte sau îngrijorându-se pentru lucruri care se pot petrece, acumulează frustrări şi devin stresaţi pentru că „viitorul fericit” nu devine realitate.
De ce copacii sunt verzi? Ca să ne reamintească că totul este posibil!
Lecţia 2 – A fi plin de curiozitate
Având o stare de deschidere şi curiozitate permanentă, copiii experimentează totul cu un mare interes. Ei nu cunosc rutina, sunt naturali, neobosiţi, gata s-o ia oricând de la capăt. Această curiozitate ne arată că aproape orice lucru poate fi foarte important şi plin de miez pentru un copil. Această atitudine şi percepţie le conferă nebănuite resurse fizice, mentale şi sufleteşti. Platon spunea: „Nu ştiu cum le par a fi celorlalţi, dar în sinea mea, eu mă consider a fi un mic copil, minunându-se clipă de clipă de vastele ţărmuri ale cunoaşterii şi, apoi, mă descopăr cu încântare şi mulţumire ca fiind o mică pietricică strălucitoare de pe acest ţărm”.
Ce sunt baloanele de săpun? Sunt pistruii îngeraşilor!
Lecţia 3 – A trăi în inimă
Copiii sunt foarte sinceri şi dezinvolţi şi descoperă lumea prin sfera lor emoţională şi afectivă. Se ştie că, în general, copiilor le este caracteristic faptul că, deşi au învăţat să vorbească, nu verbalizează tot ce trăiesc, fiind lipsiţi de mentalul discursiv care apreciază, alege şi judecă. Seninătatea, inocenţa şi puritatea lor caracteristică ar putea fi antidotul stresului, insomniilor şi al multor dintre bolile adulţilor.
Copiii au acces la cunoaşterea bazată pe trăire afectivă, care mai apoi este înglobată integral în memoria afectivă a fiinţei lor. Fiind deschişi şi liberi, ei se îmbogăţesc foarte repede cu multe şi variate impresii. Trăind predominant în inimă şi datorită purităţii lor, copiii sunt mult mai receptivi la planurile subtile, spre deosebire de majoritatea adulţilor care sunt închişi şi opaci la realitatea zânelor, elfilor sau a îngerilor. Dat fiind acest dar nativ cu care mulţi copii sunt înzestraţi, părinţii suficient de înţelepţi ar putea să-i înveţe pe aceştia să viseze conştient, să-i încurajeze şi chiar să-i inspire în explorarea tărâmurilor astrale paradisiace.
Ce este bătaia inimii? Bătaia inimii este ecoul dorului de Dumnezeu!
Lectia 4 – A iubi neconditionat
In iubire copiii sunt foarte devotaţi, ei iubesc necondiţionat şi complet, fără teamă sau egoism. Ei iubesc aproape orice şi pe oricine, fără a fi influenţaţi de împrejurări. Adulţii îşi proiectează adeseori propriile aşteptări asupra persoanei iubite. Ulterior ei devin frustraţi pentru că persoana iubită nu le răspunde aşteptărilor lor, se simt răniţi şi dezamăgiţi. Apoi trag concluzii pripite, puerile şi total deplasate despre iubire.
Copiii iubesc detaşat, necondiţionat, se dăruiesc şi se abandonează cu o uşurinţă dezarmantă. Sunt spontan atenţi şi pe deplin concentraţi asupra a ceea ce este aici şi acum. Când un copil admiră un fluture, el este complet absorbit de culorile lui minunate. Pe chipul lui citim uimire şi încântare. Un copil se identifică spontan cu obiectul sau cu fiinţa pe care o admiră şi întotdeauna acel obiect sau acea fiinţă va fi prioritatea momentului respectiv. Copilul devine, astfel, un exemplu remarcabil pentru că el trăieşte într-un singur Univers atotcuprinzător, unde nu există interior sau exterior, el este un punct Unic şi în acelaşi timp inseparabil de Tot.
Ce este o stea? Când vezi o stea înseamnă că Dumnezeu îţi face cu ochiul!
Lecţia 5 – A iubi jocul şi a te juca iubind
Un mare înţelept spunea: „Ca să redevină copii, oamenii trebuie să înveţe din nou să se joace.” 
 Copiii sunt foarte rar plictisiţi sau dezinteresaţi, ei trăiesc din plin şi experimentează total surprizele jocului. Nici un eşec nu-i descurajează. Copiii ştiu să se bucure de jocul propriu-zis şi nu doar de rezultatul lui; prin joc, ei se încarcă cu energie şi optimism.
De fapt, ce trebuie să învăţăm sau, mai bine spus, să ne amintim – este imensa bucurie pe care ne-o aduce jocul şi mişcarea. Şi iar,
copiii ne dau multe idei în această direcţie, care mai de care mai interesante şi mai năstruşnice. Ei sar, ţopăie, dansează, se aruncă în zăpadă, se bucură permanent de jocul nesfârşit şi fără hotare! Copiii dau deseori dovadă de imaginaţie creatoare şi chiar de intuiţie atunci când se joacă. Învăţând să se joace din nou, adulţii îşi pot redinamiza aceste calităţi în fiinţa lor, calităţi care în timp au fost mai greu accesate sau uitate. Aşadar, una din consecinţele stării ludice este bucuria neîntreruptă de a trăi, care ne umple de o energie divină elevată.
Ce este un curcubeu? Un curcubeu este zâmbetul lui Dumnezeu!
Lecţia 6 – A fi fericit fără motiv
O altă calitate a copilăriei este fericirea debordantă, ce îşi află sursa în lipsaoricăror limitări exterioare sau interioare. Copiii îşi exprimă dorinţele şi caută să şi le împlinească imediat; de aceea, ei trăiesc deseori bucuria perfectă şi fericirea împlinitoare. Procedând astfel, pentru ei nu există refulare, complexe, frustrare, proiecţii inutile, inhibiţii, teamă, nu au tendinţe egoiste sau agresive, ataşamente sau posesivitate. Prin urmare, ei nu cunosc nici noţiunea de păcat sau sentimentul de vinovăţie, ideea de greşeală, competiţie şi recompensă. Ei sunt liberi, nu-i judecă pe ceilalţi şi nu au mecanismele de apărare specifice personalităţii de adult.
Ce vezi când te uiţi la cer? Îl văd pe Dumnezeu!
Lecţia 7 – A fi mulţumit şi recunoscător
Pe lângă toate calităţile enumerate mai sus, copiii ne oferă, de asemenea, un bun exemplu de umilinţă, mulţumire şi recunoştinţă spontană în multe situaţii de viaţă. Odată cu trecerea timpului, însă, adulţii, respectiv părinţii şi profesorii, le imprimă gradat modele comportamentale înguste şi limitate, din ignoranţă sau dintr-o iubire prost înţeleasă.

În loc de concluzie…
Ce înseamnă să fii copil? Înseamnă să crezi în iubire, în frumuseţe, să ai credinţă. Înseamnă să fii atât de mic încât spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească la ureche, înseamnă să fii plin de imaginaţie, să fii capabil să transformi lucruri şi fiinţe, să faci tot ce vrei din nimic, căci orice copil are o zână bună în sufleţelul său.
Câteva citate inspirate despre copii şi copilărie…
Copilăria este inima tuturor vârstelor.” Lucian Blaga
Un copil poate oricând să-l înveţe pe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce-şi doreşte.” Paulo Coelho
Copilul este aidoma albinei care adună nectarul pentru a face miere. Copilul preface totul în miere.” Antoine de Saint Exupery
Când vezi sufletul curat şi nevinovat al unui copil, îţi vine parcă să zici că orice mamă e o «născătoare de Dumnezeu»”. Francis Bacon

Articol de Ana-Maria Borde

 

Text inspirat din N.D.Walsch

sursa
https://drumuricatretine.wordpress.com/2013/06/01/pana-cand-copilul-nu-va-ajunge-sa-se-respecte-pe-sine-el-nu-va-putea-respecta-pe-altcineva/
https://drumuricatretine.wordpress.com/2010/06/01/7-lectii-invatate-de-la-copii/

Începe criza sectorului privat (I)

criza-sectorului-privatAdevărata criză din România abia de acum încolo va începe. Nu neapărat mâine sau săptămâna viitoare, poate nici măcar în trimestrul următor, dar declanşarea acestei crize este inevitabilă. Si va fi una de durată, căci – stupoare! – nu va veni nici de la nefericitul buget public şi nici de la etern incriminatul sector economic de stat, ci de la sectorul privat.
Aoleo! Blasfemie! Tocmai mântuitorul sector privat este pus în discuţie! Da, şi fără ezitări! Sectorul privat l-a înlocuit, cu o viteză ameţitoare la scară istorică , pe cel de stat, atotstăpânitor în urmă cu numai două decenii. Înlocuirea s-a făcut nu atât prin verdictul forţelor pieţei, ci mai mult prin decizie politică, pe baza prezumţiei că sectorul privat este mai bun decât sectorul de stat. Prezumţie în principiu corectă şi chiar verificată practic pe multe meridiane ale lumii. Neprobată însă în România! Un transfer halucinant de la stat la privat a avut loc în 20 de ani printr-o violenţă neîntâlnită. Sectorul economic de stat s-a subţiat până la o contribuţie de numai 7% din PIB. Minunatul şi performantul sector privat face acum legea. Cu toate acestea, România a rămas tot subdezvoltată, tot în coada Europei în orice clasament şi cu productivitatea muncii tot în zona retrogradării.  A pierdut peste 4 din 8 milioane locuri de muncă, iar săracii ei hălăduiesc cu milioanele în bejenie naţională.
Admiţând însă că în general sectorul privat este mai bun decât cel de stat, atunci ce l-a împiedicat să nu fie un succes şi în România?! Simplu: în România sectorul privat nu s-a dezvoltat organic, în mod natural în timp şi spaţiu, ci a fost băgat pe gât prin decizie politică şi înşurubat în economie prin furt pe seama sectorului de stat, sub paravanul diversiunii că acesta din urmă este cel mai prost manager. N-avea cum în aceste condiţii să se nască şi să crească performant şi competitiv. După două decenii de devalizare de către privaţi (persoane juridice şi persoane fizice) activele statului sunt însă de acum pe sfârşite. Ca atare, privaţii vor trebui să conteze de aici încolo pe o devalizare mai slabă a activelor statului şi nu pentru că statul român s-ar fi trezit cumva, ci pentru că aceste active vor fi mai puţine şi mai subţiri. Mai pe scurt, sectorul privat va trebui mereu mai mult de acum încolo să se descurce singur, adică altfel decât până acum când toate problemele sale de fond au fost rezolvate pe seama statului, prin transferuri directe oficiale de active (aşa-zisele privatizări), prin transferuri directe neoficiale care reprezintă probabil cea mai mare parte (vânzări subfacturate către privaţi şi achiziţii suprafacturate de la privaţi), prin transferuri indirecte (evaziune fiscală). Sectorul privat, autohton şi străin, va trebui să se acomodeze la noua situaţie în care va lipsi supapa apelului practic gratuit la resursele statului. Acomodarea, care presupune schimbări structurale, manageriale, strategice şi tactice, va dura probabil 10-20 de ani şi va genera o criză profundă.
Autor: Ilie Serbanescu
Sursa: jurnalul.ro

Credința = forța cu care emiți o informație (un gând)


cropped-foto-header_prelucrat.jpgCredința reprezintă forța cu care este transmisă o anumită informație. Adică credința este energia specifică, necesară materializării. Cu cât credința e mai puternică cu atât informația se transmite cu o viteză mai mare și materializarea se întâmplă mai repede. Deci credința și forța de transmitere a informației sunt direct proporționale, nu se poate una fără cealaltă. Dacă ai credință foarte mare, informația se transmite cu o viteză foarte mare și atunci colapsezi energia care devine materie.
Atunci când pe lângă credință avem și îndoieli este ca și cum energia țâșnește spre un flux al materializării, dar la un moment dat se blochează de un alt flux al îndoielii și se reîntoarce înapoi la emițător. Adică îndoiala este devierea de la traiectorie a informației respective. Noi suntem cei care determinăm realitatea prin forța cu care trimitem o informație. Când te-ai calibrat pe un flux de conștiință, rămâi în el și nimic nu te mai poate destabiliza. Adică acesta este fenomenul numit credință din punctul meu de vedere.
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță
În momentul în care vrei ceva se activează credința, adică începi să transmiți acea informație a ceea ce vrei cu viteză foarte mare spre un flux de conștiință de unde se determină materializarea. Intenția (credința) stă în spateletransformării celulelor stem din hipocampus în baby-neuroni care în timp cresc și se interconectează cu diverse rețele neuronale formate deja la nivel cerebral. În termen de 6 luni până într-un an de zile acele rețele se consolidează conform mecanismului de formare a memoriei de lungă durată, adică devin niște rețele uzitate destul de des încât ceea ce ai experimentat devine ceva obișnuit. Experiența, trăirea este la baza creării rețelelor neuronale de diferite conotații. Așa cum spuneam și cu alte ocazii, la Dumnezeu nu există bine și rău, ci doar, experiență.
Oamenii au un biocomputer (creier) extraordinar, fabulos și magnific dar datorită educației că nu există decât ce se vede în planul material, concret am pierdut abilitatea de a vedea dincolo de formă. Dar cum fiecare mașinărie are un manual de utilizare implementat în însăși modul ei de funcționare, dacă suntem atenți la noi vom putea observa cum funcționează creierul nostru și implicit corpul nostru.
Așa cum știți deja la baza unei emoții se află un gând. Adică o informație care a traversat mintea noastră. După ce am fost atenți la acel gând o perioadă de timp, până a trecut prin fiecare secțiune a creierului responsabil de producerea emoțiilor (hipocampus,  sistem limbic), glanda noastră pineală a început să secrete neurotransmițătorii care au pornit în corpul fizic, au ajuns la celulele corpului până la nivelul structurii noastre AND și apoi suntem observatori în propriul corp a manifestărilor emoționale, și de cele mai multe ori ne este foarte greu și uneori imposibil să oprim tumultul emoțiilor care vin ca apa într-o cascadă.
Pentru a putea preîntâmpina trăirea doar în emoții, cel mai important este să surprindem gândul până a ajuns la glanda pineală și să-i schimbăm informația, adică frecvența.
Pentru asta e nevoie de disciplină, de a învăța să fim aici și acum, adică în momentul și clipa prezentăCând ești în prezent aici și acum  ești atent la fiecare gând care trece prin mintea ta și poți să stopezi, să schimbi, să anulezi, etc, pentru că tu în acea stare ești creatorul propriei realități.
Marii inițiați și cei care și-au stăpânit realitatea au devenit “maeștri” prin lucru cu mintea lor, prin autocorectarea și schimbarea frecvenței informațiilor, conștient, până au ajuns ca prin creierul lor să treacă doar informații de pe frecvențe superioare de conștiință (de exemplu frecvența gama).
Așa cum este cunoscut deja, în jurul nostru avem niște câmpuri energetice și informaționale de anumite frecvențe care corespund unor culori specifice vibraționale. Aceste culori sunt cele ale curcubeului adică ROGVAIV. Când stai pe frecvențe corespunzătoare supraviețuirii primele trei câmpuri descarci prin creier acest tip de informații prin care: “e greu”, “e dificil”, “nu se poate”, “trebuie să…”. Imaginați-vă la astfel de informații ce tipuri de neurotransmițători secretă creierul nostru?
Când prin creierul tău vehiculezi informații din domeniul creației și dezvoltării, adică ultimele patru câmpuri, și anume: “pot”, “știu”, “sunt”, “reușesc”, imaginați-vă ce tipuri de neurotansmițători secretă creierul nostru?
Vă spun ce am observant la mine. În momentul în care am gânduri de genul pot, știu, reușesc parcă mi se îndreaptă coloana vertebrală iar corpul meu transmite o atitudine de reușită. Se desprinde o încredere în ceea ce fac și vreau ca și cum se propulsează în sus, iar starea care mă cuprinde este cea de bucurie și împlinire a ceea ce vreau. Este ca și cum am intrat în fluxul de conștiință în care deschid o ușă spre materializare.
Când acceptăm un gând care spunea că, nu se poate, sau nu am cum, apărea în corp o stare de nesiguranță și de frică. Asta înseamnă că creierul meu secreta diverși neurotransmițători care îmi blocau creativitatea și dorința de a face și, ajungeam doar la stadiul de încercat. Adică conform cuvântului încerc – mă învârteam în cerc, dar nu reușeam.
Atunci când creezi indiferent cât și ce efort depui, parcă te simți ușor și odihnit, deoarece ai stat pe fluxuri de conștiință cu energie de frecvență înaltă (ultimele patru câmpuri) și te-ai folosit de acea energie în ceea ce ai făcut.
Așa că dragi prieteni creatori vă invit să acceptați să trăiți în credință în fluxuri de conștiință cu frecvență înaltă. Spor în toate. Cu drag

10 lucruri pe care industria alimentelor procesate le ascunde de consumatori

mancare-procesataToate alimentele procesate au un gust bun, într-adevăr, şi par a fi uşoare. Dar înainte de a privi spre vitrina cu alimente de tip fast-food, e mai bine să aflaţi care sunt lucrurile pe care industria alimentelor procesate nu doreşte să le vadă dezvăluite:
1. Alimentele procesate creează dependenţă 
Toate produsele sunt formate dincarbohidraţi, proteine, grăsimi, fibre şi apă. Atunci când alimentele sunt prelucrate, componentele acestora sunt modificate (de exemplu, fibra, apa şi substanţele nutritive sunt eliminate) şi în alte cazuri, componentele sunt concentrate. În fiecare caz, prelucrarea schimbă modul în care acestea sunt digerate şi asimilate de organism.
Mâncarea procesată sau alimentele extrem de concentrate pot stimula, în mod artificial, dopamina (neuro-transmiţătorul plăcerii), care joacă un rol important în dependenţă. În acest fel, consumaţi alimente lipsite de nutrienţi şi fibre, dar care creează o senzaţie de plăcere.
Dependenţa de unele produse alimentare se activează atunci când le consumaţi, iar acestea  vă  fac să credeţi că au un gust tot mai bun. Apoi, tânjiţi după acel sentiment plăcut din nou şi din nou şi…astfel începe dependenţa de alimente.
2. Alimentele procesate duc la apariţia obezităţii
Aditivii din alimentele procesate, cum ar fi fructoza din siropul de porumb, zahărul şi MSG (glutamatul de monosodiu) sunt legate de creşterea în greutate şi de apariţia obezităţii.
Doctorul Mercola a raportat recent un nou studiu care a arătat că obezitatea infantilă ar putea fi redusă cu 18%, doar prin simpla scoatere a reclamelor la produsele fast-food, din timpul programelor pentru copii. Guvernul australian este, în mod clar, mult mai preocupat de sănătatea copiilor din moment ce reclamele de pe canalele TV pentru copii au fost interzise în urmă cu câţiva ani.
3. Alimentele procesate conţin de multe ori ingrediente care nu respectă principiul combinării, ceea ce poate duce la un consum de energie, digestie proastă, boli, sânge acid şi creştere în greutate.
Exemple în acest sens ar fi carnea congelată şi pizza cu brânză. Brânza (un produs lactat), carnea (proteine animale) şi pizza cu crustă (un produs din cereale), fac o combinaţie alimentară teribilă care poate face ravagii asupra sănătăţii digestive.
4.      Alimentele procesate contribuie la un ecosistem dezechilibrat, ceea ce poate duce la probleme digestive, poftă exagerată de mâncare şi diverse boli.
Microflora benefică din organism nu poate supravieţui în tractul digestiv atunci când este otrăvită. Aceste bacterii benefice prosperă în organism doar în prezenţa alimentelor create de natură, nu de om.
5. O alimentaţie bogată în alimente procesate poate duce la depresie, probleme de memorie şi modificări ale dispoziţiei.
Deseori, ingredientele din produsele alimentare procesate au preţuri mici, dar conţin şi puţine substanţe nutritive. De exemplu, grăsimile şi uleiurile utilizate în produsele alimentare prelucrate, sunt rafinate, ceea ce înseamnă că sunt lipsite de acizi graşi esenţiali, necesari pentru un nivel sănătos de zahăr în sânge, pentru o stare de spirit şi o memorie bună.
Inima voastră, hormonii şi creierul suferă atunci când alegeţi să mâncaţi aceste grăsimi şi uleiuri. În schimb, puteţi alege grăsimile şi uleiurile organice, nerafinate sau „virgine”.
6. Alimentele procesate, de multe ori, merg mână în mână cu „mâncatul pe fugă” sau cu realizarea mai multor activităţi în acelaşi timp.
Majoritatea oamenilor vor alege comoditatea dacă sunt mereu pe fugă în viaţa de zi cu zi, dar care dintre noi nu este ocupat? Din  păcate, realizarea mai multor activităţi în timp ce se mănâncă face ca oamenii să  piardă legătura cu apetitul lor natural, ducând la creşterea în greutate. În plus, tot în acel timp se trimit semnale greşite sistemului digestiv care ar trebui să fie odihnit pentru a digera corect.
7. Etichetele nutriţionale de pe alimentele prelucrate sunt, adesea, înşelătoare iar produsele în sine au efecte nocive asupra sănătăţii.
Multe etichete spun „fără zahăr”, dar produsul conţine alţi îndulcitori, cum ar fi agave, care se aseamănă cu siropul de porumb, ce conţine multă fructoză. În plus, etichetarea produselor poate ascunde ingrediente cum ar fi cele modificate genetic (OMG), ingrediente nocive şi alţi aditivi nocivi ca MSG  (glutamat de monosodiu).
8. Dietele bogate în carne prelucrată (cum ar fi hot-dog şi mezeluri) au fost legate de diferite forme ale cancerului, cum ar fi cancer pancreatic, cancer colorectal şi cancer de stomac.
9. Consumul de prea multe alimente procesate poate duce la infertilitate şi malnutriţie.
Alimentele procesate, cum ar fi  cerealele, sunt „dezbrăcate” de vitaminele şi substanţele nutritive importante de care organismul are nevoie, cu adevărat. Puteţi consuma o cantitate mare de calorii, dar puteţi fi în continuare subnutriţi dacă alimentaţia voastră este bogată în alimente procesate.
Studiile pe animale au arătat că, în intervalul a mai mult de trei generaţii, o alimentaţie deficitară face ca reproducerea să înceteze. În prezent, infertilitatea este în creştere, afectând 7,3 milioane de oameni, numai în America.
10. Alimentele procesate sunt făcute pentru a avea  un termen de valabilitate cât mai lung, dar nu şi pentru a face viaţa oamenilor mai lungă!
Produsele chimice, aditivii şi conservanţii sunt adăugaţi în produsele alimentare prelucrate, astfel încât acestea vor dura o perioadă lungă de timp, fără a se râncezi sau a afecta gustul produsului alimentar. Fabricanţii de produse alimentare petrec timp, bani şi cercetări pentru a crea ambalaje frumoase şi strategii de prelungire a termenului de valabilitate al acestor produse, dar acordă puţină atenţie modului în care acestea vor influenţa longevitatea sau starea de sănătate pe termen lung.
Consumul de alimente procesate este ca un cerc vicios. Ele sunt convenabile, au un gust bun, vom obţine rapid energie şi plăcere…, iar apoi vine criza. Trecem peste această criză, continuând să mâncăm chiar mai multe alimente procesate şi astfel, cercul vicios continuă. De-a lungul timpului, însă, energia scade şi putem observa, uneori, creştere în greutate sau alte semne de îmbătrânire.
Traducere şi editare: Raluca Florescu

13 beneficii de sanatate ale respiratiei profunde | respiri

Incepe sa acorzi atentie modului in care respiri: respiri destul de profund?

Majoritatea dintre noi nu respiram destul de profund: viata cu ritmul ei rapid a creat oameni ce respira superficial. Odata cu respiratia superficiala insa se pierd si multe beneficii de care suntem privati. Iata mai jos o serie de astfel de beneficii ale respiratiei profunde din diafragma sau abdomen.
1. Sistemul respirator functioneaza mai bine
Dificultatile respiratorii precum astmul, bronsita si chiar durerile de piept pot ceda.
2. Sistemul digestiv isi face treaba
Ceea ce am invatat prin antrenamentul pentru sanatate este ca de fapt constipatia este foarte comuna si adesea datorata unei respiratii superficiale. Cand oamenii invata sa respire in abdomenul inferior, ei incep sa aiba scaune regulate imediat.
Respiratia in abdomen maseaza organele interne si le face sa functioneze bine. Calmeaza emotiile care afecteaza in mod direct sistemul digestiv. Sunt si alte moduri de imbunatatire a digestiei, dar acesta este unul usor.
3. Sistemul limfatic lucreaza bine
Sistemul limfatic este direct legat cu respiratia prin diafragma. Detoxifierea principalelor organe ale corpului depinde de o respiratie din abdomen.
4. Sistemul circulator actioneazarespiri
Sporeste oxigenul catre inima.
Sangele circula, usurand congestia in intregul corp.
Exista un flux de oxigen catre creier si ochi.
5. Sistemul imunitar are mai multa energie
Ajuta tesuturile sa se regenereze si sa se vindece.
Creeaza mai multa energie pentru ca trupul sa se vindece si sa se detoxifiere.
6. Sistemul nervos este mai calm
Anxietatea poate fi inversata prin obiceiurile de respiratie profunda.
Poti incepe sa vezi echilibrul intre cele doua parti ale creierului.
7. Te misti muscular si structural.
Cand respiri mai usor, te misti mai usor.
Reduce tensiunea musculara.
Sporeste flexibilitatea si taria articulatiilor.
8. Sistemele de purificare lucreaza mai bine
Fluidele in exces sunt eliminate prin respiratie.
Stresul asupra organelor este diminuat, permitand corpului sa se curete in mod natural.
9. Esti prezent mental
Observatia si concentrarea mentala sunt imbunatatite.
O mai mare productivitate si capacitate de invatare.
O mai buna luare a deciziilor.
10. Aspectul fizic este mai bun
Ridurile se imputineaza datorita circulatiei imbunatatite.
Respiratia ajuta la crearea pielii frumoase la orice varsta.
11. Te simti mai bine emotional
Respiratia profunda relaxeaza corpul, reducand senzatiile de stres.
Elibereaza endorfine, analgezici naturali care creeaza senzatii placute si un somn usor.
Creeaza mai multa constientizare si dragoste de sine ce duc la o viata mai sanatoasa.
12. Relatii
Dragostea de sine poate ajuta sa ai o mai mare compasiune pentru ceilalti.
Bucuria sexuala este sporita prin a fi mai prezent cu partenerul tau si respiratia buna mareste intensitatea orgasmului. Este intr-adevar un afrodiziac natural.
13. Spiritualitate
Aprofundeaza meditatia.
Intuitia sporeste cand esti relaxat.
Creativitatea se mareste.
Majoritatea dintre noi nu invatam sa respiram corespunzator, inconstient traim din respiratia superficiala. A sti cum sa respiri si sa te relaxezi este un talent foarte important pentru toti cei care vor sa isi imbunatateasca respiratia.

Cum sa respiri pe calea spre sanatatea optima

1. Razi mai mult.
Rasul intr-adevar este cea mai buna doctorie pentru sanatate.
Cand radem, cantitatea de aer pe care o preluam sporeste si muschii din piept se decontracteaza. Majoritatea dintre noi rad asa de tare, incat abia avem aer si spunem “te rog, nu ma mai face sa rad!” Gaseste un grup de ras sau un club, urmareste un serial de comedie .
2. Imbunatateste calitatea aerului tau.
A respira mai mult nu iti face nici un bine daca aerul este toxic. Aici sunt ponturi rapide de imbunatatire a calitatii aerului: Nasa top 10 plante care purifica aerul din interiorAerul importanta respiratiei pe nas din diafragma si ionii negativi
3. Invata sa respiri.
Sunt tot felul de lectii complicate despre cum sa respiri, dar in realitate nu trebuie sa fie asa de greu. La urma urmei bebelusii o fac natural; nu este stiinta complicata. Ceea ce vrem sa facem este de a ne intoarce la respiratia in felul in care o faceam ca bebelusi.
Pentru a respira din diafragma trebuie ca atunci cand inspiram abdomenul nostru sa se umfle ca si cum am avea un balon inauntru si sa se desumfle cand expiram. Un exercitiu bun si simplu si care poate fi facut in fiecare zi de cel putin 3 ori este urmatorul: Inspira pentru 6 secunde, tine aerul pentru 6 secunde, expira pentru 6 secunde si stai fara aer pentru inca 6 secunde , apoi incepi de la capat. Cu putin exercitiu in fiecare zi poti avea parte de o respiratie care iti poate imbunatatii substantial sanatatea dar si starea de spirit.
Surse pentru acest articol cuprind:
http://www.care2.com/greenliving/13-health-benefits-of-deep-breathing.html – cum sa respiri

Diagnosticul este cea mai raspandita boala!

 
Complexul medico-industrial creste in tarile dezvoltate, mult mai repede decat puterea economica a tarilor respective. Si aceasta, deoarece sistemul se orienteaza nu dupa cerere, ci dupa medici, care joaca un rol dublu. Ei ofera servicii medicale si, in acelasi timp, controleaza necesitatea (cererea) acestora. Numarul operatiilor creste in mod liniar cu numarul chirurgilor! Economistii denumesc acest fenomen "cerere indusa". 

Prin acest procedeu, medicii isi apara si chiar isi sporesc veniturile. Deoarece intre 1970 si 1982 rata natalitatii a scazut cu mai mult de 13 procente, medicii din maternitatile americane au reactionat impotriva acestei situatii, prin sporirea numarului de nasteri prin cezariana, pentru care se incaseaza onorarii mai mari de la casele de asigurari de sanatate! Astfel s-a ajuns la nasteri prin cezariana, intr-un procent de 23%, desi Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca procentul firesc ar fi de 15%. Problema principala este ca numarul mare de servicii medicale si calitatea lor NU influenteaza, de facto, longevitatea populatiei. Un rol mult mai mare l-a jucat si il joaca si in prezent imbunatatirea permanenta a conditiilor de viata ale oamenilor, incepind cu sfarsitul secolului al XIX-lea. 

O serie de studii (de exemplu cel efectuat in Anglia, de expertul in medicina sociala, Thomas McKeown) releva clar faptul ca o serie de boli foarte grave, cum ar fi holera, tifosul, tuberculoza, scarlatina sau meningita, au inceput deja de la sfarsitul secolului al XIX-lea sa piarda teren, sa dea inapoi. Si asta, cu mult inainte ca factorii patogeni responsabili pentru aceste boli sa fie identificati. Luand ca exemplu tuberculoza, McKeown releva ca 92 la suta din factorii care au dus la eradicarea tuberculozei ca maladie grava se pot pune pe seama imbunatatirii conditiilor de viata (apa curenta, canalizare, ferestre mai mari, luminoase si etanse, sisteme de incalzire eficace a locuintelor - in general, imbunatatirea conditiilor igienice) si doar 8 procente se pot atribui antibioticelor. Medicina moderna nu este nici pe departe atit de eficienta, precum isi inchipuie marea parte a oamenilor, spune acelasi McKeown. 

Iar microbiologul francez, Rene Dubos, un pionier in cercetarea antibioticelor, dadea urmatorul verdict: "Introducerea lenjeriei de bumbac, care se poate spala usor , a geamurilor mari, care permit intrarea unei cantitati mai mare de lumina si cresterea calitatii si posibilitatilor igienice, joaca un rol mult mai mare in diminuarea si eliminarea inflamatiilor de diferite sorginte, decit medicamentele si terapiile." Cadourile aduse de medicina moderna - cum ar fi pilulele, tehnologia performanta, sectiile intensive din spitale etc. - au un aport la nivelul de sanatate al populatiei, de numai 10% ! O alta statistica edificatoare ne arata urmatoarele: desi in Germania se investesc, anual, in medie pe cap de locuitor, 2283,48 de Euro, in comparatie investitia medie din alte tari de doar 1757,34 Euro, totusi Germania se afla la aproape toti indicatorii specifici relevanti pentru sanatatea populatiei unei tari, doar in zona de mijloc a "clasamentului". In timp ce prognoza de longevitate a unei fetite in Germania este de 80,7 ani, in Japonia aceasta este de 84,6 ani, desi acolo se investeste mult mai putin in sistemul de sanatate! Pare paradoxal, nu? 

         In USA investitia si sumele alocate sanatatii difera de la un stat la altul. Si astfel putem constata ca, desi in Manhattan sau in Florida aceste sume sunt evident mai mari decat in Portland, statul Oregon (unde investitia respectiva este de peste doua ori mai mica), totusi persoanele din Manhattan si Florida traiesc in medie mai putin decat cele din Portland. Aceasta in mod sigur si datorita faptului ca in Manhattan fiecare cetatean merge saptamanal la medic (dispunand de o asigurare de sanatate mai ) si astfel ii sunt administrate pilule mult mai multe si mult mai de timpuriu, fapt ce chiar ca-l termina pe bietul om. Ganditi-va numai la cate kilograme de pilule in plus inghite unul din Manhattan ! Rezulta ca ideea precum ca medicina moderna si intensiva prelungeste viata este o iluzie ! Efectuand un studiu la nivel national american, asupra bolnavilor de cancer la intestine sau cardiaci, cercetatorul Elliott Fisher, de la Dartmouth Medical School din New Hampshire, a ajuns la concluzia ca in statele in care costurile terapeutice erau cu 6% mai mici decat maxima la nivel national, pacientii respectivi traiau mai mult ! 

Inca o dovada in plus, ca medicina super-performanta si intensiva aduce mai degraba daune decat foloase, pacientilor. Intr-adevar, medicina moderna merge atat de departe, incat il considera pe omul sanatos ca pe o persoana care nu a fost indeajuns consultata si diagnosticata si de aceea inca nu i s-a gasit nici o afectiune. Si astfel au fost inventate programele de consult preventiv, gratuite. Primul consult e gratuit. Pe celelalte le platim insa. Si ele urmeza, garantat. La un control tomografic, un sfert dintre oamenii tineri au anomalii la genunchi! La fiecare al doilea adult, discurile intervertebrale sunt deformate (hernie de disc). Deja incepand cu varsta de 30 de ani, fiecare dintre noi poarta in el . Marea majoritate au simptome de diabet, boli ale arterelor, hepatite, cancer sau afectiuni ale sistemului circulator si ale inimii. Desigur ca aceasta nu inseamna ca aceste boli vor afecta vreodata starea de bine a persoanei respective.      

Marea majoritate a acestor afectiuni progreseaza extrem de incet. Inainte inca de a aparea primul simptom deranjant, e probabil ca aceste persoane sa nu mai existe, ca urmare a unor cu totul alte cauze. Dar ceea ce este grav, e faptul ca medicul " diagnosticheaza" ca avand te miri ce afectiune, lucru care poate avea consecinte psihice devastatoare asupra pacientului. Si care, "imbolnavit " de catre medic, in cele din urma, conditionindu-se astfel pe sine insusi, chiar se imbolnaveste. In general, cu cat o metoda de diagnosticare este mai exacta, cu atat apar mai multe cazuri de imbolnaviri. Sa fim intelesi, nu vreau sa spun ca nu mai e cazul sa mergem la medic sau ca nu mai e cazul sa ne facem, din cand in cand, niste analize. Vreau sa cer insa un mai mare discernamant si corectitudine din partea medicilor, caci, asa cum se poate vedea, mai toate persoanele trecute de 30 de ani pot fi "dignosticate ca bolnave". Iar acest lucru, manipulat cu intentii financiare clare, poate sa aduca daune grave, persoanelor respective. Ceea ce corespunde din partea medicului, cu incalcarea juramintului. Deci, cu o frauda.      

Analizele clasice constata ca un procent de 21% dintre oameni au noduli tiroidieni. La o analiza cu ultrasunete insa, acest procent creste pana la 67%. Acesti noduli, in marea lor majoritate inofensivi, sunt insa de cele mai multe ori inlaturati prin operatie, ceea ce in 90% dintre cazuri e complet inutil! Intelegeti acum, modul in care se pot face bani, punand in pericol sanatatea unei persoane? Mai simplu spus, ii fac unuia o sonografie la tiroida, il anunt in ca are circa 67% noduli la tiroida, il intind pe masa de operatie si incasez costurile respective, de la Casa de sanatate. Daca aceste Case de sanatate n-ar exista (minunata inventie pentru corpul medical, mana cereasca) pacientul s-ar gandi de zece ori, inainte de a se lasa taiat si sa mai si plateasca din propriul buzunar pentru aceasta. 

Asa insa... incasam asigurari de sanatate (si unele firme fac bani frumosi cu asta) de la oameni, dupa care-i operam pentru boli fictive, pe gratis. Pentru ei pe gratis, dar nu si pentru noi, care scriem ordine de plata grase, Caselor de sanatate. O alta modalitate de a-i face pe oameni bolnavi cu de-a sila, este modificarea valorilor de referinta pentru analizele (indeobste, cele de sange). Scandalul colesterolului poate ca va este deja cunoscut. Prin anii ‘90, mai multe grupuri de influenta (compuse indeobste din medici profesori universitari) au reusit sa impuna modificarea valorii superioare de referinta pentru colesterol, de la 240 miligrame pe decilitru sange (care este valoarea maxima normala pentru o persoana adulta) la 200 de miligrame. In acest fel, peste noapte, jumatate dintre persoanele masculine intre 30 si 40 de ani devin bolnavi, cu colesterolul marit si astfel, potentiali pacienti buni de muls. In mod normal, o valoare de 250 pentru o persoana de 50 de ani este o valoare ideala. Dar la o limita de referinta maxima de 200, suntem cu totii bolnavi !!! Ei, asta da afacere! Sau ... escrocherie? 

Va las pe Dvs. sa apreciati singuri. Impunerea unor valori limita stricte, precum si dezvoltarea permanenta a tehnicii de masurare, i-au deschis medicinii, noi si minunate perspective. Astfel s-a reusit crearea unui nou catalog de afectiuni. Pseudo-bolile. O serie foarte lunga de astfel de afectiuni nici nu ar fi resimtite vreodata de-a lungul vietii, daca nu am face imprudenta ca, mergand la medic, sa luam de bune toate gogosile care pot sa ne fie servite acolo. Desigur, nu toti medicii folosesc aceste... tertipuri. Dar posibilitatea ramane deschisa. Ea exista. 

Diagnosticul este cea mai raspandita boala!!! Si inca un aspect foarte interesant, pe care nu-l avem in vedere si care este deseori speculat de medicina, pentru a arata cat de utila si importanta este prezenta Domniei Sale. Si anume, durata de supravietuire a unui bolnav. Medicina sustine ca a reusit sa mareasca, in comparatie cu secolele trecute, durata de viata a unei persoane bolnave. Speculatie maiastra! Si multi o cred. Aceasta durata de viata se calculeaza, statistic vorbind, din momentul depistarii unei afectiuni si pana in momentul in care bolnavul este rapus de aceasta. Pai, bine....dar daca descopar bolnavi cu colesterolul marit la 30 de ani si ei decedeaza in mod normal, ca si in trecut, pe la 70 de ani, asta inseamna ca este meritul medicinii, care, cu maiestria ei cunoscuta, l-a tinut pe bolnav in viata 40 de ani si ca astfel a reusit sa-i prelungeasca viata? Fals. 

Poate eventual sa-l omor cu buna stiinta, chinuindu-l 40 de ani, cu teama unei afectiuni inexistente! Multumim frumos pentru grija acordata! Nu cred ca ne inchipuiam vreodata ca ...pentru aceasta suntem aici, pe lumea asta. Se pare insa ca medicina stie pentru ce suntem aici. Pentru ea!   

Editura For You pe Facebook http://www.facebook.com/people/@/106288586121904

Sursa: http://dei-matei.blogspot.ro

Studiu: 97 % dintre copiii afectati de epidemia de oreion erau vaccinati impotriva acestei boli

Au aparut si mai multe dovezi aratand esecul total al vaccinurilor moderne in ce priveste orice reala protectie impotriva bolilor. Un studiu recent publicat de New England Journal of Medicine (NEJM) a dezvaluit ca un socant procent de 97% dintre copiii afectati de o epidemie de oreion care a maturat nord-estul Statelor Unite in 2009 erau deja vaccinati impotriva bolii, in conformitate cu liniile directoare ale guvernului.
Potrivit studiului, 3 502 copii in principal evrei ortodocsi, au facut oreion intre 28 iunie 2009 si 27 iunie 2010, ca rezultat al unei metode de educatie neobisnuite “fata invaccinati  fata” utilizata la anumite scoli evreiesti de baieti din zonele New York si New Jersey. Dintre cei afectati de epidemie, 97% erau evrei ortodocsi, si aproape o treime aveau varste intre 13 si 17 ani.
Dupa confirmarea a 1 648 de cazuri utilizand specimene clinice, echipa de cercetatori care a compilat studiul a determinat faptul ca 89% dintre toti cei care au contractat oreion ca rezultat al epidemiei fusesera deja vaccinati cel putin de doua ori impotriva bolii, probabil cu controversatul vaccin combinat antipojar, oreion, rubeola (measles, mumps, and rubella – MMR), sau ROR cum este cunoscut la noi,  care a fost implicat in provocarea de tulburari gastrointestinale si autism. O alta parte, 8%, a grupului a fost raportata ca a primit doar o singura doza de vaccin antioreion.
Insumate, aceste procentaje se traduc intr-un procentaj de 97% in ce priveste rata vaccinarii printre cei afectati de epidemia de oreion, lasand doar 3% neconfirmate ca fiind vaccinate vreodata. Desigur, ceea ce inseamna in acest caz ca vaccinul ROR a fost in mod practic inutil in conferirea de protectie, cel putin in ceea ce priveste oreionul, si parintii ar face bine ca sa se gandeasca de doua ori la administrarea acestui vaccin toxic copiilor lor.
“Trasaturile epidemiologice ale acestei izbucniri de oreion sugereaza ca expunerile intense, in special printre baietii din scoli, faciliteaza transmiterea si depasesc protectia indusa de vaccin la acesti pacienti” au scris autorii in concluzia lor, practic admitand ca vaccinul antioreion nu ofera nici o protectie reala impotriva bolii.
Puteti citi rezumatul studiului in limba englez aici:
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1202865

Vaccinul ROR de fapt dauneaza imunitatii naturale si sporeste riscul de contractare a bolii

Dar oricum, ce constituie in mod exact “expunerea intensa”, si cum este aceasta diferita in vreun fel de expunerea comuna? Intr-un efort vizibil de a explica descoperirile, unele rapoarte au sugerat ca datorita faptului ca grupul cel mai afectat a fost constituit de “baieti din scoli”, aceasta epidemie anume erau oarecum neobisnuita si atipica, si nu un indicator al eficientei vaccinurilor pe scara larga. Dar in realitate, descoperirile arata chiar opusul – ca vaccinurile de fapt sporesc riscul de transmitere a bolii.
Doar un procentaj foarte mic dintre cei afectati de epidemie, opt procente, a primit o singura vaccinare antioreion, in timp ce vasta majoritate a restului a primit cel putin doua doze. Aceasta sugereaza ca cei care au primit doua doze de vaccin MMR au avut de doua ori mai multe sanse sa contracteze boala decat cei cu o singura doza. Alaturi de acestia, doar o mica parte dintre cazurile de imbolnavire erau indivizi nevaccinati, ceea ce sugereaza ca acestia de fapt au avut cel mai inalt nivel de protectie imunitara in timpul epidemiei.
Concluzia de tras din toate acestea este ca respectivul concept de “imunitate de turma” despre care ni se spune constant ca este necesar pentru prevenirea izbucnirii de epidemii, este o totala absurditate. Daca exista ceva adevarat, atunci copiii vaccinati sunt probabil cei responsabili de raspandirea bolii in timpul epidemiei, pe masura ce componentele virale livrate corpurilor lor prin vaccinuri sunt ejectate catre indivizii imunocompromisi initial, care astfel se intampla sa fie tocmai alti indivizi vaccinati. Nu exista nici o alta cale de interpretare a acestor fapte si a altor descoperiri similare din anii recenti, ceea ce doar dovedeste si mai mult ca vaccinurile nu sunt nici sigure, nici eficiente.
Sursele pentru acest articol includ:
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1202865
http://www.reuters.com – copii vaccinati oreion