Casnicia este o stare benefica sanatatii
Intr-un amplu articol, aparut in New York Times in luna aprilie a anului trecut, se arata ca cercetarile pe aceasta tema dateaza inca din 1858; de-atunci cand un epidemiolog britanic pe nume William Farr si-a propus sa studieze ceea ce el numea “conditia conjugala” a oamenilor din Franta. Cercetatorul a purces prin a imparti populatia adulta in trei categorii distincte: “casatoritii”, “celibatarii” (cei fara nicio casatorie la activ) si “vaduvii” (cei trecuti prin experienta mortii unui sot).
Servindu-se de evidentele nasterilor, deceselor si casatoriilor, Farr a analizat apoi ratele mortalitatii corespunzatoare celor trei categorii, la varste diferite. In urma acestui studiu, considerat acum drept deschizator de drumuri intrucat a pus bazele unui nou domeniu, cel al statisticilor medicale, a reiesit ca, la cei din categoria celibatarilor, moartea survine in urma unei boli “intr-o proportie covarsitoare” fata de cei casatoriti, cel mai vitregiti de soarta dovedindu-se totusi a fi, si din acest punct de vedere, cei vaduvi.
Asadar, studiul lui Farr s-a numarat printre primele cercetari stiintifice care au sugerat ca a fi casatorit furnizeaza un “beneficiu” starii de sanatate, si care a identificat pierderea unui sot ca factor de risc pentru imbolnavire. Oamenii casatoriti, au parut a indica datele, traiesc vieti mai lungi si mai sanatoase. “Casnicia este o stare benefica sanatatii”, afirma cu tarie Farr, convins de faptul ca “individul care traieste singur este mai predispus sa se imbolnaveasca pe parcursul vietii decat cei care-si unesc vietile prin casatorie”.
Daca studiul epidemiologului britanic nu mai este relevant in totalitate in realitatea zilelor noastre – categoriile lui excluzand cuplurile care traiesc impreuna fara “acte”, pe cele homosexuale, dar si persoanele divortate -, unele dintre constatarile lui par a fi trecut testul timpului. Criticii, bineinteles, avertizeaza (si pe buna dreptate) ca o corelatie nu presupune neaparat si cauzalitate: starea mai buna de sanatate a persoanelor casatorite uneori poate reflecta pur si simplu faptul ca oamenii sanatosi au mai multe probabilitati de a se casatori decat persoanele cu o sanatate subreda.
Cu toate acestea, in cei 150 de ani care au trecut de la studiul lui Farr, cercetatorii au continuat sa documenteze “avantajul mariajului”, demonstrand iar si iar faptul ca oamenii casatoriti, in medie, sunt mai sanatosi si traiesc mai mult decat cei necasatoriti.
Calculul probabilitatilor
Pe cat se pare, tentatiei “corelatie egal cauzalitate” nu multi ii pot rezista: studii realizate recent au aratat de exemplu ca persoanele casatorite au mai putine probabilitati de a se imbolnavi de pneumonie, de a face operatii chirurgicale, cancer sau stop cardiac. O echipa de cercetatori suedezi a asociat a fi casatorit sau a coabita cu cineva unui risc scazut de dementa; ba chiar, un studiu asupra a 24 de cauze ale mortalitatii in Tarile de Jos a conchis ca in aproape toate cazurile de moarte violenta, de la omucidere si accidente de masina pana la anumite forme de cancer, celibatarii reprezinta categoria cu cel mai ridicat grad de risc.
Nu mai este astfel deloc de mirare ca, potrivit New York Times, timp de multi ani, studii de acest gen au influentat politica si legislatiile, alimentand eforturile nationale de promovare a mariajului. Precum “Healthy Marriage Initiative” a Departamentului de Sanatate din Statelor Unite: din 2006 pana in 2010, acest program a “inghitit” 150 milioane de dolari anual pentru proiecte de reducere a ratei divorturilor, care (cum era si de asteptat), au facut adeseori apel la comunicarile stiintifice pe tema beneficiilor aduse sanatatii de decizia de a te casatori si de a sta casatorit.
Iar acum, daca tot in lumea stiintifica nu mai exista dubii cu privire la faptul ca mariajul este conectat profund la starea de sanatate, noile cercetari incep totusi sa prezinte o imagine mai nuantata a asa-numitului “avantaj al casniciei”. De exemplu, mai multe studii de ultima ora arata ca beneficiile acestei stari civile nu se extind la cei aflati in relatii problematice, care-i pot face pe cei implicati cu mult mai putin sanatosi decat daca nu s-ar fi casatorit niciodata. Recent, un studiu sugera de-a dreptul ca un mariaj stresant poate fi la fel de daunator pentru sanatate precum fumatul. Si in pofida anilor de studii care au postulat ca celibatarii sunt mai putin sanatosi decat cei casatoriti, anul trecut, o echipa de cercetatori a tras concluzia ca cei care n-au fost casatoriti niciodata se bucura de o stare mai buna de sanatate decat cei care au fost casatoriti si au divortat.
Ori la bal, ori la spital
Toate acestea vor sa spuna ca desi “incursiunea” lui Farr in “conditia conjugala” i-a indreptat pe cercetatori in directia buna, a cam exagerat importanta institutiei. Simplul fapt de a fi casatorit, se pare, nu e de ajuns pentru a-ti proteja sanatatea. Pana si “Healthy Marriage Initiative” face distinctia intre relatii “sanatoase” si “nesanatoase” atunci cand promoveaza beneficiile mariajului. “Cand departajam casniciile fericite de cele nefericite aflam ca este relatia si nu institutia cea care conteaza”, precizeaza istoricul Stephanie Coontz, directoare a Departamentului de Cercetare si Educatie publica in cadrul “Council on Contemporary Families” din Statele Unite.
Unul dintre cele mai recente studii cu privire la relatia dintre casnicie si sanatate este si cel condus de un cuplu de cercetatori de la Ohio State University College of Medicine: Ronald Glaser si Jan Kiecolt-Glaser. El virusolog si imunolog, ea psiholog, si-au unit fortele pe terenul Psihoneuroimunologiei, o disciplina noua care studiaza interdependenta dintre comportament, sistemul imun si endocrin, creier si sistemul nervos. Mai precis, cei doi soti au studiat raportul dintre functionarea sistemului imunitar si viata conjugala, demonstrand ca acele cupluri de “certareti” sunt mult mai expuse la boli, intrucat certurile amplifica stresul, iar acesta scade rezistenta sistemului imunitar.
Ceea ce deocamdata cei doi Glazer nu au reusit sa demonstreze este insa daca efectele negative ale unei casnicii nereusite asupra sanatatii sunt si permanente. Au facut-o insa altii. Anul trecut, un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Chicago a scos la iveala ca atunci cand oamenii casatoriti redevin singuri, fie in urma unui divort fie a mortii partenerului, sufera un declin al starii de sanatate din care nu-si mai revin niciodata in totalitate. Si numai in ceea ce priveste riscul de infarct, acesta este de trei ori mai ridicat la cei care se afla intr-o relatie maritala conflictuala decat la cei aflati intr-o relatie fericita, potrivit unei cercetari comunicate in Journal of the American Medical Association.
Si-atunci, avand in vedere ca e mai sanatos sa fii casatorit decat celibatar, care e “reteta”? Potrivit celor doi Glazer, secretul sta in “certurile rationale”! Contradictie in termeni? “Nu, ajunge daca te antrenezi”, cred Ronald si Jan, impreuna de 30 de ani, si care in prezent studiaza influenta obiceiurilor alimentare asupra stresului imunitar generat de raportul de cuplu: au aflat deja ca certurile din timpul mesei afecteaza metabolismul grasimilor.
sursa: descopera.ro
Sursa: Esența vieții … între adevăr și iluzie…
Intr-un amplu articol, aparut in New York Times in luna aprilie a anului trecut, se arata ca cercetarile pe aceasta tema dateaza inca din 1858; de-atunci cand un epidemiolog britanic pe nume William Farr si-a propus sa studieze ceea ce el numea “conditia conjugala” a oamenilor din Franta. Cercetatorul a purces prin a imparti populatia adulta in trei categorii distincte: “casatoritii”, “celibatarii” (cei fara nicio casatorie la activ) si “vaduvii” (cei trecuti prin experienta mortii unui sot).
Servindu-se de evidentele nasterilor, deceselor si casatoriilor, Farr a analizat apoi ratele mortalitatii corespunzatoare celor trei categorii, la varste diferite. In urma acestui studiu, considerat acum drept deschizator de drumuri intrucat a pus bazele unui nou domeniu, cel al statisticilor medicale, a reiesit ca, la cei din categoria celibatarilor, moartea survine in urma unei boli “intr-o proportie covarsitoare” fata de cei casatoriti, cel mai vitregiti de soarta dovedindu-se totusi a fi, si din acest punct de vedere, cei vaduvi.
Asadar, studiul lui Farr s-a numarat printre primele cercetari stiintifice care au sugerat ca a fi casatorit furnizeaza un “beneficiu” starii de sanatate, si care a identificat pierderea unui sot ca factor de risc pentru imbolnavire. Oamenii casatoriti, au parut a indica datele, traiesc vieti mai lungi si mai sanatoase. “Casnicia este o stare benefica sanatatii”, afirma cu tarie Farr, convins de faptul ca “individul care traieste singur este mai predispus sa se imbolnaveasca pe parcursul vietii decat cei care-si unesc vietile prin casatorie”.
Daca studiul epidemiologului britanic nu mai este relevant in totalitate in realitatea zilelor noastre – categoriile lui excluzand cuplurile care traiesc impreuna fara “acte”, pe cele homosexuale, dar si persoanele divortate -, unele dintre constatarile lui par a fi trecut testul timpului. Criticii, bineinteles, avertizeaza (si pe buna dreptate) ca o corelatie nu presupune neaparat si cauzalitate: starea mai buna de sanatate a persoanelor casatorite uneori poate reflecta pur si simplu faptul ca oamenii sanatosi au mai multe probabilitati de a se casatori decat persoanele cu o sanatate subreda.
Cu toate acestea, in cei 150 de ani care au trecut de la studiul lui Farr, cercetatorii au continuat sa documenteze “avantajul mariajului”, demonstrand iar si iar faptul ca oamenii casatoriti, in medie, sunt mai sanatosi si traiesc mai mult decat cei necasatoriti.
Calculul probabilitatilor
Pe cat se pare, tentatiei “corelatie egal cauzalitate” nu multi ii pot rezista: studii realizate recent au aratat de exemplu ca persoanele casatorite au mai putine probabilitati de a se imbolnavi de pneumonie, de a face operatii chirurgicale, cancer sau stop cardiac. O echipa de cercetatori suedezi a asociat a fi casatorit sau a coabita cu cineva unui risc scazut de dementa; ba chiar, un studiu asupra a 24 de cauze ale mortalitatii in Tarile de Jos a conchis ca in aproape toate cazurile de moarte violenta, de la omucidere si accidente de masina pana la anumite forme de cancer, celibatarii reprezinta categoria cu cel mai ridicat grad de risc.
Nu mai este astfel deloc de mirare ca, potrivit New York Times, timp de multi ani, studii de acest gen au influentat politica si legislatiile, alimentand eforturile nationale de promovare a mariajului. Precum “Healthy Marriage Initiative” a Departamentului de Sanatate din Statelor Unite: din 2006 pana in 2010, acest program a “inghitit” 150 milioane de dolari anual pentru proiecte de reducere a ratei divorturilor, care (cum era si de asteptat), au facut adeseori apel la comunicarile stiintifice pe tema beneficiilor aduse sanatatii de decizia de a te casatori si de a sta casatorit.
Iar acum, daca tot in lumea stiintifica nu mai exista dubii cu privire la faptul ca mariajul este conectat profund la starea de sanatate, noile cercetari incep totusi sa prezinte o imagine mai nuantata a asa-numitului “avantaj al casniciei”. De exemplu, mai multe studii de ultima ora arata ca beneficiile acestei stari civile nu se extind la cei aflati in relatii problematice, care-i pot face pe cei implicati cu mult mai putin sanatosi decat daca nu s-ar fi casatorit niciodata. Recent, un studiu sugera de-a dreptul ca un mariaj stresant poate fi la fel de daunator pentru sanatate precum fumatul. Si in pofida anilor de studii care au postulat ca celibatarii sunt mai putin sanatosi decat cei casatoriti, anul trecut, o echipa de cercetatori a tras concluzia ca cei care n-au fost casatoriti niciodata se bucura de o stare mai buna de sanatate decat cei care au fost casatoriti si au divortat.
Ori la bal, ori la spital
Toate acestea vor sa spuna ca desi “incursiunea” lui Farr in “conditia conjugala” i-a indreptat pe cercetatori in directia buna, a cam exagerat importanta institutiei. Simplul fapt de a fi casatorit, se pare, nu e de ajuns pentru a-ti proteja sanatatea. Pana si “Healthy Marriage Initiative” face distinctia intre relatii “sanatoase” si “nesanatoase” atunci cand promoveaza beneficiile mariajului. “Cand departajam casniciile fericite de cele nefericite aflam ca este relatia si nu institutia cea care conteaza”, precizeaza istoricul Stephanie Coontz, directoare a Departamentului de Cercetare si Educatie publica in cadrul “Council on Contemporary Families” din Statele Unite.
Unul dintre cele mai recente studii cu privire la relatia dintre casnicie si sanatate este si cel condus de un cuplu de cercetatori de la Ohio State University College of Medicine: Ronald Glaser si Jan Kiecolt-Glaser. El virusolog si imunolog, ea psiholog, si-au unit fortele pe terenul Psihoneuroimunologiei, o disciplina noua care studiaza interdependenta dintre comportament, sistemul imun si endocrin, creier si sistemul nervos. Mai precis, cei doi soti au studiat raportul dintre functionarea sistemului imunitar si viata conjugala, demonstrand ca acele cupluri de “certareti” sunt mult mai expuse la boli, intrucat certurile amplifica stresul, iar acesta scade rezistenta sistemului imunitar.
Ceea ce deocamdata cei doi Glazer nu au reusit sa demonstreze este insa daca efectele negative ale unei casnicii nereusite asupra sanatatii sunt si permanente. Au facut-o insa altii. Anul trecut, un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Chicago a scos la iveala ca atunci cand oamenii casatoriti redevin singuri, fie in urma unui divort fie a mortii partenerului, sufera un declin al starii de sanatate din care nu-si mai revin niciodata in totalitate. Si numai in ceea ce priveste riscul de infarct, acesta este de trei ori mai ridicat la cei care se afla intr-o relatie maritala conflictuala decat la cei aflati intr-o relatie fericita, potrivit unei cercetari comunicate in Journal of the American Medical Association.
Si-atunci, avand in vedere ca e mai sanatos sa fii casatorit decat celibatar, care e “reteta”? Potrivit celor doi Glazer, secretul sta in “certurile rationale”! Contradictie in termeni? “Nu, ajunge daca te antrenezi”, cred Ronald si Jan, impreuna de 30 de ani, si care in prezent studiaza influenta obiceiurilor alimentare asupra stresului imunitar generat de raportul de cuplu: au aflat deja ca certurile din timpul mesei afecteaza metabolismul grasimilor.
sursa: descopera.ro
Sursa: Esența vieții … între adevăr și iluzie…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu