LAPTELE - NUTRITIV SAU TOXIC?

Bilioane de dolari au fost investite de industria producătoare de lactate pentru a ne convinge că laptele și derivatele sale sunt sănătoase sau chiar vitale pentru funcționarea optimă a organismului. Diverse studii, sponsorizate de industria lactatelor, afirmă că laptele e foarte sănătos, că e cea mai bune sursă de calciu și că previne osteoporoza, promovându-l ca veritabil superaliment. Să fie oare așa? Este laptele sănătos? Este laptele o sursă bună de calciu? Poate laptele să prevină osteoporoza? Este laptele nutritiv, sau toxic? 

Este laptele sănătos?

Laptele de vacă are un conținut mare de proteine, minerale precum calciu, potasiu, fosfor și vitamine precum retinol, vitamina D, riboflavină, vitamina A și niacina. Sună bine, nu? La o primă vedere, laptele pare un aliment sănătos. Un aliment-minune pentru sănătate și longevitate. Și așa și este... pentru sănătatea și longevitatea vițelului... Laptele oricărui mamifer are exact cantitatea de proteine, calciu și vitamine necesară creșterii și dezvoltării puilor acestora. Niciun alt aliment nu furnizează toți nutrienții necesari într-un raport ideal pentru organismul puilor, decât laptele matern. Fiecare tip de lapte este adaptat exclusiv pentru organismul unui anumit pui. „Laptele uman are ca rol de bază stimularea dezvoltării sistemelor nervos și cerebral, în timp ce laptele de vacă susține creșterea și dezvoltarea scheletului osos/musculaturii” (Robert Morse).

Întrucât compoziția laptelui diferă în funcție de specia căreia îi este destinat, a hrăni un pui sau, mai rău, un bebeluș cu lapte de vacă determină apariția de carențe serioase în organismul lui. De exemplu, laptele de vacă e foarte sărac în acizi grași esențiali, în lipsa cărora organismul bebelușului nu poate produce țesuturile nervos și cerebral. Toți acești factori nu fac decât să împiedice dezvoltarea optimă a bebelușului, predispunându-l la diverse boli și scurtându-i durata de viață.

Laptele de vacă are de 4 ori mai multe proteine, și de peste 6 ori mai multe minerale decât laptele uman. Asta însă nu-i o veste bună decât pentru viței. În lipsa unei concentrații așa de mari de nutrienți, vițeii n-ar putea ajunge să cântărească peste 200 de kg într-un an. Prezența acestei supra-concentrații de proteine și minerale nu este un aspect benefic pentru organismul uman. Cantitatea prea mare de proteină de origine animală înseamnă o abundență de factori de creștere, care în organismul adult au un potențial cancerigen. În plus, sistemul nostru digestiv nu poate digera cazeina (proteina din lapte), fapt care ne predispune la contactarea a tot felul de infecții.

Laptele mai are o componentă care ne face vulnerabili în fața infecțiilor: histamina. Doctorul Călin Mărginean spune despre histamină că este una dintre cele mai alergice substanțe, care sporește drastic sensibilitatea organismului, predispunându-l la alergii și infecții.

Sistemul nostru digestiv nu poate digera nici lactoza (zahărul din lapte), după ce trecem de vârsta de 4 ani. Lactoza nedigerată și aciditatea specifică laptelui pasteurizat duc la creșterea numărului de bacterii nesănătoase în intestine. Iar mediul acid, anaerob, creat astfel, favorizează dezvoltarea de celule canceroase în organism.

Alte forme de cancer provocate de consumul de lactate sunt: cancerul de prostată, cancerul ovarian, cancerul la sân, cancerul de colon și cancerul testicular. În cartea Studiul China, prof. Colin Campbell scrie că unul dintre principalii factori care promovează dezvoltarea cancerului este cazeina: „ …cazeina afectează felul în care celulele interacționează cu carcinogenii, felul în care ADN-ul reacționează la carcinogeni și felul în care cresc celulele canceroase”.

Robert Morse spune că incapacitatea corpului de a descompune laptele are ca rezultat intensificarea producerii de mucus și, implicit, dezvoltarea unor probleme inflamatorii. Mucusul este o secreție internă, produsă de corp pentru a proteja suprafețele membranelor. Această substanță se îngroașă, devenind lipicioasă și tulbure când ingeram alimente toxice.

Laptele este de departe cel mai iritant aliment pentru tractul gastrointestinal. În combinație cu amidonul, mucusul creat din cauza consumului de lapte duce la formarea de plăci mucoidale pe pereții intestinali.

Un alt factor care face laptele de vacă nesănătos constă în hormonii de creștere cu care sunt injectate bovinele, pentru a le spori producția de lapte. Robert Morse afirmă că acești hormoni duc la dezvoltarea celulelor canceroase în organismul uman. Hormonii de creștere (rBGH) stimulează funcționarea sistemului endocrin (în special tiroida și suprarenalele), fapt care duce la dezechilibre hormonale serioase.

Laptele are un rol important și în apariția bolilor cardiovasculare. Afecțiunile sistemului cardiovascular constituie principalul motiv de deces în țări ca Marea Britanie și SUA, unde oamenii consumă lapte cu regularitate.

Studii publicate în Revista Internațională de Cardiologie, atestă faptul că laptele promovează bolile cardiovasculare atât din cauza cantității mari de colesterol și de grăsimi conținute, cât și din cauza cazeinei, lactozei și carbohidraților prezenți în lactate.

Laptele favorizează apariția diabetului în organism. Cu cât consumăm mai mult lapte și produse lactate, cu atât mai mare este riscul să ajungem să suferim de diabet. Însă cu cât consumăm mai multe vegetale și mai puține lactate, cu atât scade mai dramatic acest risc. Acestea sunt concluziile unui studiu intercultural, realizat pe copii din 40 de țări diferite.

În consecință, laptele nu este un aliment sănătos pentru nici o ființă adultă. Este ideal doar pentru sugarii din specia pentru care este destinat. Consumul de lapte după perioada înțărcării are consecințe dramatice asupra organismului, care depășesc cu mult puținele lui beneficii.

Este laptele o sursă bună de calciu?

Laptele de vacă are o concentrație mai mare de calciu, decât de magneziu, fapt care îngreunează enorm asimilarea calciului în organism. Se estimează că organismul nostru de-abia reușește să asimileze cel mult 20% din concentrația de calciu a laptelui de vacă. Și asta doar în cazul în care acesta e crud, adică nepasteurizat și nefiert. „Laptele pasteurizat este acid, fapt care crește riscul de apariție a calculozei, epuizarea musculară, inflamația tractului gastrointestinal și alte afecțiuni”, afirmă dr. Robert Morse. El adaugă că „prin preparare termică se distrug toate vitaminele solubile în apă, în special vitamina C și complexul B. Fierberea laptelui determină saturarea grăsimilor și formarea de legături glicozidice cu proteinele, mărindu-le potențialul alergen”.

Dr. Călin Mărginean afirmă că raportul dintre acizii grași saturați (grăsimile solubile) și cei nesaturați (grăsimile lichide) trebuie să fie de 1/4 – 1/5 ca să se poată asimila calciul. Iar în cazul laptelui de vacă, valoarea raportului este 1. Ceea ce înseamnă că laptele de vacă nu este defel o sursă sigură de calciu. Potrivit doctorului Mărginean, mucusul produs la nivel nazal, bronșic și intestinal din cauza consumului de lactate crește riscul infecțios și astmatic. În consecință, va scădea drastic rata de asimilare a vitaminelor și a mineralelor, favorizând astfel absorbția toxinelor. Ceea ce înseamnă că laptele de vacă nu numai că îngreunează foarte mult absorbția calciului, ci și creează un mediu propice absorbției toxinelor.

Probabil te gândești deja că dacă nu poți să-ți iei calciul din lapte, poate vei reuși să-l iei din brânzeturi. Nu te sfătuiesc să faci asta. Gândește-te că dacă laptele are efecte atât de dramatice asupra corpului, atunci ce rezultate poate avea consumul aceluiași lucru, într-o formă mult, mult mai concentrată? Într-un litru de lapte există 500 de mg de sodiu. Este nevoie de 7-9 l de lapte pentru a face un kilogram de brânză. Asta înseamnă că un kilogram de brânză poate avea până la 4500 de mg de sodiu. Concentrația mare de sodiu din laptele de vacă împiedică absorbția calciului în organism. Mai mult, în cazul unui consum îndelungat, are ca efecte apariția cariilor, a artritei, a osteoporozei și a bolilor autoimune.

În cartea Medicamente miraculoase pe care nu le cunoașteți, Chase Ravel scrie: „ Proteinele și fosforul, aflate în cantitate mare în laptele de vacă, fac ca organismul să piardă mai mult calciu decât câștigă. Întrucât sistemul nostru digestiv nu este făcut să digere lapte după vârsta de 3 ani, și cu atât mai puțin laptele altei specii, este nevoit să ia măsuri drastice pentru a neutraliza acidul lactic prezent în lactate”.

Doctorul Robert Young spune că organismului nostru nu-i rămâne altă soluție decât aceea de a-și destabiliza rezervele proprii de calciu, pentru a putea contracara acțiunea acidului lactic. Fapt care explică foarte bine carențele de calciu pe care le au cei care consumă lactate. Prin urmare, laptele de vacă nu este o sursă bună de calciu pentru organismul uman. Beneficiile palide pe care ni le aduce pălesc în fața efectelor negative pe care le are asupra corpului nostru. Cele mai bune surse de calciu sunt exclusiv de natură vegetală. Corpul nostru este proiectat de natură să consume 100% produse vegetale și, prin urmare, asimilăm cel mai bine calciul prezent în legume, fructe, cereale și semințe.

Robert Morse spune că asimilarea optimă a calciului se face în prezența magneziului, cel mai bun raport între calciu și magneziu existând în vegetale. Salatele cu frunze verde închis au o cantitate foarte mare de calciu, magneziu și flavonoide, combinația ideală pentru absorbția optimă a acestor nutrienți. Exemple de astfel de salate sunt: urzicile, măcrișul, ruccola, kale, spanacul cu frunze mature (frunzele tinere nu sunt indicate, din cauza prezenței unei toxine - acidul oxalic), valeriana, lăptuca etc. Alte surse excelente de calciu sunt: semințele de susan, semințele de chia, migdalele, nucile, semințele germinate, vlăstarii, algele (spirulină, wakame, dulse, chlorella). Ca să-ți faci o idee, semințele de susan conțin 975 miligrame de calciu la 100 de grame, 100% asimilabil, față de lapte, care conține doar 113 miligrame la 100 de grame.

Nimeni nu spune că trebuie să te privezi de gustul sau textura specifice laptelui. Soluția este foarte simplă: laptele din semințe sau nuci. Ai nevoie doar de un blender sau o râșniță pentru a-l face și țin să-ți spun că e foarte gustos. În plus, e foarte sănătos și gata cât ai zice... lapte!

Dă click aici pentru a afla cum se face laptele vegetal din susan:

http://www.rawlifestyle.ro/lapte-de-susan/

Poate laptele să prevină osteoporoza?

În primul rând, ce este osteoporoza? Este o boală care afectează drastic organismul, scăzând dramatic densitatea oaselor. Doctorul Robert Morse spune că osteoporoza este o „afecțiune în cadrul căreia se pierd mineralele din oase, acestea devenind tot mai poroase și mai fragile”. Potrivit lui, această boală se datorează acidozei și hipotiroidiei. Numai în America se ajunge la costuri anuale de peste 10 biloane de dolari investiți în tratarea osteoporozei. Problema majoră este că osteoporoza e o boală pe care nu o poți descoperi întotdeauna la timp, mulți oameni aflând că suferă de osteoporoză de-abia atunci când capătă o fractură. Se estimează că în SUA, una din două femei cu vârste de peste 50 de ani și unu din opt bărbați vor suferi o fractură osteoporotică în acest cadru de vârstă. Într-un studiu făcut de cercetători de la Universitatea Harvard, pe 78 de mii de femei, pe durata a 12 ani, s-a demonstrat faptul că acele femei care au folosit laptele și derivatele lui ca surse de calciu au avut mai multe fracturi osoase decât cele care au evitat aceste produse. Țările cu cel mai mare consum de lactate pe cap de locuitor (SUA, Anglia, Suedia și Canada) au și cea mai mare incidență a apariției osteoporozei din lume. Ceea ce nu face decât să evidențieze faptul că o alimentație în care laptele și derivatele lui ocupă un loc important, nu numai că nu previne osteoporoza, ci este responsabilă de apariția acestei boli.

Dr. Neal Barnard afirmă că decalcifierea oaselor, apărută în special la femeile aflate la menopauză, este în primul rând rezultatul dietei și stilului de viață adoptat. Iar consumul de lactate și sedentarismul sunt factorii de bază în declanșarea osteoporozei.

În Revista Americană de Nutriție Clinică (p. 61, 1995) există următoarea concluzie: „Proteinele din lactate cresc producția de acid din sânge, care va fi neutralizat prin mobilizarea calciului din oase”. În Revista Americană de Epidemiologie (p. 139, 1994) apare următoarea informație: „Consumul de produse lactate, în special la vârsta de 20 de ani, a fost asociat cu un risc crescut de fracturi la șold… metabolismul proteinelor din dietă cauzează o creștere a excreției urinare a calciului”. Cercetători de la Universitatea Yale au descoperit, în urma analizării a 34 de studii, publicate in 16 țări, că statele cu cea mai mare incidență a osteoporozei sunt cele în care se consumă cele mai mari cantități de lactate și carne.

Persoanele care au consumat, în medie, mai mult de 1000 de mg de calciu pe zi, din surse animale, sunt de 9 ori mai predispuse la fracturi de șold, decât cele care aveau un consum de 196 de mg de calciu pe zi. Doctorul John McDougal spune că oamenii care consumă cel mai mult calciu din sursă animală au cele mai slabe oase și cea mai mare rată de osteoporoză.

Laptele: nutritiv sau toxic?

Încă mai crezi că laptele este sănătos pentru adulți? Că este cea mai bună sursă de calciu? Sau că previne osteoporoza? Nicio problemă. Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt. Nici măcar atunci când totul e argumentat. Vrei să știi adevărul despre lactate? Există o singură soluție: descoperă-l pe cont propriu. Caută-l pe internet, citește cărți de specialitate, abonează-te la reviste medicale, uită-te la documentare pe temă. Și, mai ales, fă un test pe propria piele: renunță o perioadă la lactate și vezi cum te simți. Fă o comparație: înainte și după. Și spune-mi la ce concluzii ai ajuns.

Ce m-a interesat a fost să plantez o sămânță. A îndoielii. Să-ți arăt și aspectele negative legate de consumul lactatelor. Aspecte pe care industria laptelui are tot interesul să le țină ascunse. Să te impulsionez să descoperi singur adevărul despre lactate. Și, mai ales, să-ți arăt că există alternative sănătoase la consumul de lactate. Frunzele închise la culoare, algele, semințele și nucile sunt cele mai bune surse de calciu, asimilabil de organismul nostru. Din nuci și semințe se pot face atât lapte, cât și brânzeturi foarte gustoase. Te invit să-mi urmărești blogul, pentru a descoperi cum să-ți faci singur „lactate” vegetale, cu adevărat sănătoase și delicioase.

Sursa: http://www.rawlifestyle.ro/laptele-nutritiv-sau-toxic/

Urmariti documentarul :

Raymond Francis - Lactatele și excesul de proteină animală  aici:

http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/07/laptele-nutritiv-sau-toxic-documentare.html

Sursa: frumoasaverde.blogspot.ro