Cantitate toxica de aluminiu gasita in laptele praf pentru sugari si copiii mici

In ciuda faptului ca prezenta aluminiului in cantitati excesive in laptele pentru sugari a fost dovedita si demonstrata stiintific inca de la mijlocul anilor 1990, iar companiile producatoare sunt avertizate si foarte constiente de problemele de sanatate pe care le pot cauza, se pare ca, in continuare, laptele praf pentru sugari contine prea mult din acest element neurotoxic.

Inlocuitorii laptelui sunt produse sofisticate ce asigura hrana nou-nascutilor si a sugarilor de cativa ani. Dr Weintraub si echipa sa au fost printre primii oameni de 

stiinta care au investigat prezenta cantitatii toxice de aluminiu in laptele praf pentru sugari din comert in 1986. Au descoperit ca laptele praf avea de 150 ori mai mult aluminiu decat laptele de proaspat de mama, apa de baut sau laptele de vaca pasteurizat. Problema cu aluminiul este ca se acumuleaza in oase si tesuturi neuronale. Desi nu exista studii clinice care au analizat impactul acumularii excesive a aluminiului la sugarii sanatosi, studii preliminare arata ca aluminiul poate cauza un stres oxidativ semnificativ in creierul soarecilor nou-nascuti compromitand in acelasi timp apararea antioxidanta a celulelor.

In publicatia oficiala Academia Americana a Medicilor Pediatri (1996), gasim descrierea catorva cazuri de copii ce au suferit de intoxicatie cu aluminiu, strans asociata cu dezvoltari ulterioare de encefalita, care duce la degenerarea progresiva a functiilor creierului si anomalii ale oaselor, in special osteomalacia, care duce la oase moi si flexibile. Expunerea prea mare la aluminiu combinata cu proasta functionare a plamanilor sunt factorii cei mai importanti ce determina in ce masura cantitatile toxice de aluminiu se acumuleaza in tesuturile corpului. Autoritatile din domeniu au stabilit ca nou-nascutii pot tolera pana la cinci micrograme de aluminiu pe kilogram de greutate pe zi.

Chiar daca acceptam aceasta limita ca legitima, un studiu interesant publicat in Jurnalul de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica a descoperit ca in medie, bebelusii prematuri primesc de trei ori mai mult aluminiu decat permite aceasta limita de siguranta arbitrara.

Si totusi e prea mult aluminiu

Reluand analiza acestui subiect extrem de important legat de sanatatea copiilor, Profesorul Chris Exley, de la Universitatea din Keele, UK, a testat in 2010 cantitatea de aluminiu continuta de cateva marci de lapte gata facut si lapte praf. In mod suprinzator, mostrele analizate, in special cele gata facute, erau pline de aluminiu, avand un continut de cateva ori mai mare decat cel permis in apa de baut. Conform studiului maxima concentratie testata a fost de 700 micrograme pe litru, gasita intr-un produs de lapte destinat nou-nascutilor prematuri. Pe ansamblu, toate marcile testate din comert aveau un continut alarmant de aluminiu (200-700 micrograme/l) rezultand in ingerarea a pana la 600 micrograme de aluminiu zilnic. Profesorul Exley mentioneaza in raport ca laptele praf contine de 40 ori mai mult aluminiu decat laptele de mama; aceste cantitati fac ca aceste produse sa nu fie adecvate nici pentru consumul uman, nicidecum ca hrana pentru nou-nascuti. Desi sursele acestei contaminari constante sunt greu de gasit, o mare parte din raspundere o poarta firmele producatoare. In baza acestor date, parintii ar trebui sa fie foarte constienti de potentialul pericol al hranirii bebelusilor sau copiilor mici cu lapte praf din comert.

Sursele acestui acest articol includ:

http://adc.bmj.com/content/61/9/914.full.pdf+html

http://www.ncbi.nlm.nih.gov

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20479688

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20807425

http://pediatrics.aappublications.org/content/97/3/413.full.pdf

http://www.naturalnews.com/038220_aluminum_infant_formulas_toxicity.html#ixzz2MIUT4ecM - aluminiu

http://viataverdeviu.ro

Laptele de capră, leac străvechi

Autor: Camelia Onciu, data: 04.03.2008, 70443 accesări

• Cura cu lapte de capră are efecte imediate: redă vioiciunea şi optimismul, sănătatea generală, capacitatea de a lupta cu bolile, inclusiv cu cancerul

Ştiaţi că laptele de capră este mai sănătos decît cel de vacă? Încă din vechime a fost cunoscut acest leac cu acţiune lentă, dar sigură pentru multe suferinţe. Este întăritor şi hrănitor. Prin compoziţia lui, mai bogată în substanţe benefice decît cel de vacă, laptele de capră are şi rolul de a preveni multe boli grave. Pe deasupra, opreşte evoluţia cancerului. Se găseşte greu, e adevărat, dar dacă aveţi ocazia să vă aprovizionaţi cu acest lapte, nu ezitaţi. În numai cîteva zile, o să-i simţiţi efectele terapeutice. Veţi fi mai fortifiaţi, mai cu poftă de viaţă. Întocmai ca locuitorii de pe înălţimile Caucazului, cei mai longevivi oameni de pe planetă.

Ideal pentru oase 

Chiar dacă sînt mai puţin agreate de crescătorii de animale, pentru că sînt neastîmpărate şi stricătoare, caprele sînt cele care dau cel mai sănătos lapte.Acest lapte fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală în TBC (în special cu localizare pulmonară), anemii, dezechilibre hormonale cu pierdere în greutate, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuni paratiroidiene care generează spasmofilii rebele la tratamente clasice, atrofii musculare, astenie de primăvară. Specialiştii spun că laptele de capră previne, prin aportul de minerale, anemia şi demineralizarea osoasă. Acţionează ca un medicament, înlăturînd slăbiciunea, redînd vigoarea şi optimismul şi ajutînd organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi din fire să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase, îi fereşte pe adolescenţi de epuizare fizică şi îi ajută pe copiii distrofici să se dezvolte normal.

Speranţă în tratarea cancerului

Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă, conţine un acid organic puternic care s-a demonstrat că opreşte evoluţia cancerului aflat în stadiul incipient, dar are efecte benefice şi în unele cazuri terminale, cu metastaza osoasă. În tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capră se poate consuma în reprize scurte de 2-3 zile. Pentru astm, se fierbe lapte de capră cu flori şi frunze de păstîrnac, timp de 10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc şi după 30 de minute se beau cîte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi. Laptele de capră se apropie mult de cel uman şi se poate consuma fără riscul îmbolnăvirii pe care îl prezintă deseori laptele de vacă. Medicina naturistă recomandă laptele de capră roşie, deoarece capra neagră atrage soarele, iar cea albă îl respinge. Contra sterilităţii, se foloseşte o reţetă cu lapte de capră. Vreme de 49 de zile, se bea dimineaţă, la răsăritul soarelui, şi seara, la apusul soarelui, cîte o cană de lapte de capră proaspăt muls, în care se adaugă două linguri de suc obţinut prin stoarcerea tulpinilor proaspete de năprasnic.

Cîteva contraindicaţii

Pentru că are un conţinut ridicat de grăsimi, laptele de capră nu se administrează fără avizul medicului persoanelor cărora alimentele grase le dăunează (obezi, hipertensivi, persoane cu probleme hepatice). Persoanele cu afecţiuni pulmonare sau cei care au renunţat la fumat, dacă nu au astfel de restricţii, pot consuma un litru zilnic, nediluat, timp de minim 14 zile. În scop curativ şi preventiv, cura cu lapte de capră fiert durează între 14-90 zile, cîte 2-3 căni zilnic. Pentru copii, laptele de capră se diluează cu lapte de vacă, iar pentru adulţii predispuşi la diaree sau cu ficat sensibil, în prima săptămînă din cură se administrează amestecat în părţi egale cu lapte de vacă. Gustul specific, care nu este pe placul oricui, poate fi îmbunătăţit cu miere de albine. După primele 14 zile, rezultatele sînt vizibile: reapare culoarea în obraji, dispar oboseala şi depresia, creşte rezistenţa la efort, apare creşterea în greutate şi o stare generală mai bună.

Laptele preferat în UE

Includerea laptelui de capră, normal sau îmbunătăţit în calciu, în dietă favorizează utilizarea digestivă şi metabolică a fierului, calciului, magneziului şi fosforului şi depozitele lor în organele ţintă. Alături de laptele şi brînza de capră, are proprietatea de a trata afecţiuni pulmonare, cardio-vasculare şi intestinale, şi laptele de măgăriţă. Iar în Asia şi în Caucaz, laptele de zebu. Produsele din lapte de capră sînt foarte apreciate în Uniunea Europeană şi în special în Franţa, unde a fost înregistrat brevetul cu numărul 2530952, care indică faptul că laptele de capră este şi un bun stimulator de creştere a părului. Dar mai este folosit şi în hrănirea bebeluşilor.

Reţeta longevităţii din Caucaz

Cei mai bătrîni oameni de pe planetă trăiesc în munţii Caucaz. Conform Guiness Book, cel mai faimos a fost azerul Shirali Muslimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila vîrstă de 168 ani. Acest lucru a atras atenţia cercetătorilor ruşi încă din 1940. S-a descoperit că localnicii consumă zilnic kefir din lapte de capră, după o reţetă ţinută secret generaţii la rînd. Kefirul este util în insomnii, nevroze şi alte afecţiuni la nivelul sistemului nervos, infecţii cronice de tip herpes. Mulţi specialişti recomandă kefirul în dieta bolnavilor de SIDA. De asemena, în cantităţi impresionante, se mănîncă usturoi, nuci, stafide, miere şi polen. Legumele şi fructele sînt foarte preţuite, iar din secretul longevităţii azerilor face parte şi Bahmaz, un suc natural din dude albe. Conţine mai mult de 30 de vitamine, minerale şi aminoacizi care luptă cu colesterolul. Medicii au descoperit cu stupoare că femeile continuă să aibă activitate menstruală mult după 55 ani, iar bărbaţii devin taţi la 80. Aşadar, laptele de capră face minuni.

Lactatele, cu bune şi rele

• - Laptele de vacă integral, neprelucrat, e bogat în grăsimi, majoritatea saturate. Un pahar de lapte conţine aceeaşi cantitate de colesterol ca o friptură de 100 g.
• - Laptele degresat conţine mai puţine grăsimi, dar şi lactoză şi proteine greu digerabile.
• - Laptele matern e bogat în acid omega 3, ingredient care lipseşte total din laptele de vacă.
• - Brînza dulce este cea mai bogată sursă de proteine.
• - Laptele bătut conţine bacterii lactice necesare pentru menţinerea florei bacteriene normale în intestin. Este mai uşor digerabil decît laptele crud.
• - Iaurtul preparat biologic (în casă) este mai dulce şi mai sănătos decît cel din comerţ. Este digerabil, asimilabil şi reface flora intestinală. Un iaurt bun, proaspăt, aduce aport de calciu şi scade colesterolul.
• - Zerul s-a dovedit extrem de valoros în tratarea sclerozei multiple. Acidul orotic (vitamina B13) fixează magneziul la nivel celular şi creşte valoarea energetică a celulelor muşchiului inimii, mărind astfel rezistenţa la efort şi stres. Proteinele din zer scad colesterolul, stimulează creşterea numărului de celule imunitare tip T, distrug bacteriile, stopează evoluţia tumorilor benigne şi maligne, SIDA , favorizează creşterea masei musculare, reglează greutatea, combat anemia şi vindecă guta.

Frumuseţe de legendă

• Capra Amalteea, cea care l-a hrănit pe micul Jupiter, a fost răsplătită, zeul zeilor transformînd-o dintr-o biată capră într-o mare constelaţie. Se spune că regina Egiptului, Cleopatra, era atît de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, cunoscut pentru calităţile antiinflamatorii la tenurile cu probleme, sensibile ori îmbătrînite. În reţete vechi, se recomandă utilizarea brînzeturilor în cosmetică, mai ales brînza de capră, pentru eliminarea pistruilor. Brînza se amestecă cu ulei de floarea-soarelui, şi se aplică imediat după baie. În combinaţie cu mierea de albine, elimină vînătăile. În aplicaţii exerne sub formă de comprese, zerul din lapte de capră ajută la vindecarea eczemelor şi degerăturilor.

Sursa: www.monitorulexpres.ro

LAPTELE - NUTRITIV SAU TOXIC?

Bilioane de dolari au fost investite de industria producătoare de lactate pentru a ne convinge că laptele și derivatele sale sunt sănătoase sau chiar vitale pentru funcționarea optimă a organismului. Diverse studii, sponsorizate de industria lactatelor, afirmă că laptele e foarte sănătos, că e cea mai bune sursă de calciu și că previne osteoporoza, promovându-l ca veritabil superaliment. Să fie oare așa? Este laptele sănătos? Este laptele o sursă bună de calciu? Poate laptele să prevină osteoporoza? Este laptele nutritiv, sau toxic? 

Este laptele sănătos?

Laptele de vacă are un conținut mare de proteine, minerale precum calciu, potasiu, fosfor și vitamine precum retinol, vitamina D, riboflavină, vitamina A și niacina. Sună bine, nu? La o primă vedere, laptele pare un aliment sănătos. Un aliment-minune pentru sănătate și longevitate. Și așa și este... pentru sănătatea și longevitatea vițelului... Laptele oricărui mamifer are exact cantitatea de proteine, calciu și vitamine necesară creșterii și dezvoltării puilor acestora. Niciun alt aliment nu furnizează toți nutrienții necesari într-un raport ideal pentru organismul puilor, decât laptele matern. Fiecare tip de lapte este adaptat exclusiv pentru organismul unui anumit pui. „Laptele uman are ca rol de bază stimularea dezvoltării sistemelor nervos și cerebral, în timp ce laptele de vacă susține creșterea și dezvoltarea scheletului osos/musculaturii” (Robert Morse).

Întrucât compoziția laptelui diferă în funcție de specia căreia îi este destinat, a hrăni un pui sau, mai rău, un bebeluș cu lapte de vacă determină apariția de carențe serioase în organismul lui. De exemplu, laptele de vacă e foarte sărac în acizi grași esențiali, în lipsa cărora organismul bebelușului nu poate produce țesuturile nervos și cerebral. Toți acești factori nu fac decât să împiedice dezvoltarea optimă a bebelușului, predispunându-l la diverse boli și scurtându-i durata de viață.

Laptele de vacă are de 4 ori mai multe proteine, și de peste 6 ori mai multe minerale decât laptele uman. Asta însă nu-i o veste bună decât pentru viței. În lipsa unei concentrații așa de mari de nutrienți, vițeii n-ar putea ajunge să cântărească peste 200 de kg într-un an. Prezența acestei supra-concentrații de proteine și minerale nu este un aspect benefic pentru organismul uman. Cantitatea prea mare de proteină de origine animală înseamnă o abundență de factori de creștere, care în organismul adult au un potențial cancerigen. În plus, sistemul nostru digestiv nu poate digera cazeina (proteina din lapte), fapt care ne predispune la contactarea a tot felul de infecții.

Laptele mai are o componentă care ne face vulnerabili în fața infecțiilor: histamina. Doctorul Călin Mărginean spune despre histamină că este una dintre cele mai alergice substanțe, care sporește drastic sensibilitatea organismului, predispunându-l la alergii și infecții.

Sistemul nostru digestiv nu poate digera nici lactoza (zahărul din lapte), după ce trecem de vârsta de 4 ani. Lactoza nedigerată și aciditatea specifică laptelui pasteurizat duc la creșterea numărului de bacterii nesănătoase în intestine. Iar mediul acid, anaerob, creat astfel, favorizează dezvoltarea de celule canceroase în organism.

Alte forme de cancer provocate de consumul de lactate sunt: cancerul de prostată, cancerul ovarian, cancerul la sân, cancerul de colon și cancerul testicular. În cartea Studiul China, prof. Colin Campbell scrie că unul dintre principalii factori care promovează dezvoltarea cancerului este cazeina: „ …cazeina afectează felul în care celulele interacționează cu carcinogenii, felul în care ADN-ul reacționează la carcinogeni și felul în care cresc celulele canceroase”.

Robert Morse spune că incapacitatea corpului de a descompune laptele are ca rezultat intensificarea producerii de mucus și, implicit, dezvoltarea unor probleme inflamatorii. Mucusul este o secreție internă, produsă de corp pentru a proteja suprafețele membranelor. Această substanță se îngroașă, devenind lipicioasă și tulbure când ingeram alimente toxice.

Laptele este de departe cel mai iritant aliment pentru tractul gastrointestinal. În combinație cu amidonul, mucusul creat din cauza consumului de lapte duce la formarea de plăci mucoidale pe pereții intestinali.

Un alt factor care face laptele de vacă nesănătos constă în hormonii de creștere cu care sunt injectate bovinele, pentru a le spori producția de lapte. Robert Morse afirmă că acești hormoni duc la dezvoltarea celulelor canceroase în organismul uman. Hormonii de creștere (rBGH) stimulează funcționarea sistemului endocrin (în special tiroida și suprarenalele), fapt care duce la dezechilibre hormonale serioase.

Laptele are un rol important și în apariția bolilor cardiovasculare. Afecțiunile sistemului cardiovascular constituie principalul motiv de deces în țări ca Marea Britanie și SUA, unde oamenii consumă lapte cu regularitate.

Studii publicate în Revista Internațională de Cardiologie, atestă faptul că laptele promovează bolile cardiovasculare atât din cauza cantității mari de colesterol și de grăsimi conținute, cât și din cauza cazeinei, lactozei și carbohidraților prezenți în lactate.

Laptele favorizează apariția diabetului în organism. Cu cât consumăm mai mult lapte și produse lactate, cu atât mai mare este riscul să ajungem să suferim de diabet. Însă cu cât consumăm mai multe vegetale și mai puține lactate, cu atât scade mai dramatic acest risc. Acestea sunt concluziile unui studiu intercultural, realizat pe copii din 40 de țări diferite.

În consecință, laptele nu este un aliment sănătos pentru nici o ființă adultă. Este ideal doar pentru sugarii din specia pentru care este destinat. Consumul de lapte după perioada înțărcării are consecințe dramatice asupra organismului, care depășesc cu mult puținele lui beneficii.

Este laptele o sursă bună de calciu?

Laptele de vacă are o concentrație mai mare de calciu, decât de magneziu, fapt care îngreunează enorm asimilarea calciului în organism. Se estimează că organismul nostru de-abia reușește să asimileze cel mult 20% din concentrația de calciu a laptelui de vacă. Și asta doar în cazul în care acesta e crud, adică nepasteurizat și nefiert. „Laptele pasteurizat este acid, fapt care crește riscul de apariție a calculozei, epuizarea musculară, inflamația tractului gastrointestinal și alte afecțiuni”, afirmă dr. Robert Morse. El adaugă că „prin preparare termică se distrug toate vitaminele solubile în apă, în special vitamina C și complexul B. Fierberea laptelui determină saturarea grăsimilor și formarea de legături glicozidice cu proteinele, mărindu-le potențialul alergen”.

Dr. Călin Mărginean afirmă că raportul dintre acizii grași saturați (grăsimile solubile) și cei nesaturați (grăsimile lichide) trebuie să fie de 1/4 – 1/5 ca să se poată asimila calciul. Iar în cazul laptelui de vacă, valoarea raportului este 1. Ceea ce înseamnă că laptele de vacă nu este defel o sursă sigură de calciu. Potrivit doctorului Mărginean, mucusul produs la nivel nazal, bronșic și intestinal din cauza consumului de lactate crește riscul infecțios și astmatic. În consecință, va scădea drastic rata de asimilare a vitaminelor și a mineralelor, favorizând astfel absorbția toxinelor. Ceea ce înseamnă că laptele de vacă nu numai că îngreunează foarte mult absorbția calciului, ci și creează un mediu propice absorbției toxinelor.

Probabil te gândești deja că dacă nu poți să-ți iei calciul din lapte, poate vei reuși să-l iei din brânzeturi. Nu te sfătuiesc să faci asta. Gândește-te că dacă laptele are efecte atât de dramatice asupra corpului, atunci ce rezultate poate avea consumul aceluiași lucru, într-o formă mult, mult mai concentrată? Într-un litru de lapte există 500 de mg de sodiu. Este nevoie de 7-9 l de lapte pentru a face un kilogram de brânză. Asta înseamnă că un kilogram de brânză poate avea până la 4500 de mg de sodiu. Concentrația mare de sodiu din laptele de vacă împiedică absorbția calciului în organism. Mai mult, în cazul unui consum îndelungat, are ca efecte apariția cariilor, a artritei, a osteoporozei și a bolilor autoimune.

În cartea Medicamente miraculoase pe care nu le cunoașteți, Chase Ravel scrie: „ Proteinele și fosforul, aflate în cantitate mare în laptele de vacă, fac ca organismul să piardă mai mult calciu decât câștigă. Întrucât sistemul nostru digestiv nu este făcut să digere lapte după vârsta de 3 ani, și cu atât mai puțin laptele altei specii, este nevoit să ia măsuri drastice pentru a neutraliza acidul lactic prezent în lactate”.

Doctorul Robert Young spune că organismului nostru nu-i rămâne altă soluție decât aceea de a-și destabiliza rezervele proprii de calciu, pentru a putea contracara acțiunea acidului lactic. Fapt care explică foarte bine carențele de calciu pe care le au cei care consumă lactate. Prin urmare, laptele de vacă nu este o sursă bună de calciu pentru organismul uman. Beneficiile palide pe care ni le aduce pălesc în fața efectelor negative pe care le are asupra corpului nostru. Cele mai bune surse de calciu sunt exclusiv de natură vegetală. Corpul nostru este proiectat de natură să consume 100% produse vegetale și, prin urmare, asimilăm cel mai bine calciul prezent în legume, fructe, cereale și semințe.

Robert Morse spune că asimilarea optimă a calciului se face în prezența magneziului, cel mai bun raport între calciu și magneziu existând în vegetale. Salatele cu frunze verde închis au o cantitate foarte mare de calciu, magneziu și flavonoide, combinația ideală pentru absorbția optimă a acestor nutrienți. Exemple de astfel de salate sunt: urzicile, măcrișul, ruccola, kale, spanacul cu frunze mature (frunzele tinere nu sunt indicate, din cauza prezenței unei toxine - acidul oxalic), valeriana, lăptuca etc. Alte surse excelente de calciu sunt: semințele de susan, semințele de chia, migdalele, nucile, semințele germinate, vlăstarii, algele (spirulină, wakame, dulse, chlorella). Ca să-ți faci o idee, semințele de susan conțin 975 miligrame de calciu la 100 de grame, 100% asimilabil, față de lapte, care conține doar 113 miligrame la 100 de grame.

Nimeni nu spune că trebuie să te privezi de gustul sau textura specifice laptelui. Soluția este foarte simplă: laptele din semințe sau nuci. Ai nevoie doar de un blender sau o râșniță pentru a-l face și țin să-ți spun că e foarte gustos. În plus, e foarte sănătos și gata cât ai zice... lapte!

Dă click aici pentru a afla cum se face laptele vegetal din susan:

http://www.rawlifestyle.ro/lapte-de-susan/

Poate laptele să prevină osteoporoza?

În primul rând, ce este osteoporoza? Este o boală care afectează drastic organismul, scăzând dramatic densitatea oaselor. Doctorul Robert Morse spune că osteoporoza este o „afecțiune în cadrul căreia se pierd mineralele din oase, acestea devenind tot mai poroase și mai fragile”. Potrivit lui, această boală se datorează acidozei și hipotiroidiei. Numai în America se ajunge la costuri anuale de peste 10 biloane de dolari investiți în tratarea osteoporozei. Problema majoră este că osteoporoza e o boală pe care nu o poți descoperi întotdeauna la timp, mulți oameni aflând că suferă de osteoporoză de-abia atunci când capătă o fractură. Se estimează că în SUA, una din două femei cu vârste de peste 50 de ani și unu din opt bărbați vor suferi o fractură osteoporotică în acest cadru de vârstă. Într-un studiu făcut de cercetători de la Universitatea Harvard, pe 78 de mii de femei, pe durata a 12 ani, s-a demonstrat faptul că acele femei care au folosit laptele și derivatele lui ca surse de calciu au avut mai multe fracturi osoase decât cele care au evitat aceste produse. Țările cu cel mai mare consum de lactate pe cap de locuitor (SUA, Anglia, Suedia și Canada) au și cea mai mare incidență a apariției osteoporozei din lume. Ceea ce nu face decât să evidențieze faptul că o alimentație în care laptele și derivatele lui ocupă un loc important, nu numai că nu previne osteoporoza, ci este responsabilă de apariția acestei boli.

Dr. Neal Barnard afirmă că decalcifierea oaselor, apărută în special la femeile aflate la menopauză, este în primul rând rezultatul dietei și stilului de viață adoptat. Iar consumul de lactate și sedentarismul sunt factorii de bază în declanșarea osteoporozei.

În Revista Americană de Nutriție Clinică (p. 61, 1995) există următoarea concluzie: „Proteinele din lactate cresc producția de acid din sânge, care va fi neutralizat prin mobilizarea calciului din oase”. În Revista Americană de Epidemiologie (p. 139, 1994) apare următoarea informație: „Consumul de produse lactate, în special la vârsta de 20 de ani, a fost asociat cu un risc crescut de fracturi la șold… metabolismul proteinelor din dietă cauzează o creștere a excreției urinare a calciului”. Cercetători de la Universitatea Yale au descoperit, în urma analizării a 34 de studii, publicate in 16 țări, că statele cu cea mai mare incidență a osteoporozei sunt cele în care se consumă cele mai mari cantități de lactate și carne.

Persoanele care au consumat, în medie, mai mult de 1000 de mg de calciu pe zi, din surse animale, sunt de 9 ori mai predispuse la fracturi de șold, decât cele care aveau un consum de 196 de mg de calciu pe zi. Doctorul John McDougal spune că oamenii care consumă cel mai mult calciu din sursă animală au cele mai slabe oase și cea mai mare rată de osteoporoză.

Laptele: nutritiv sau toxic?

Încă mai crezi că laptele este sănătos pentru adulți? Că este cea mai bună sursă de calciu? Sau că previne osteoporoza? Nicio problemă. Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt. Nici măcar atunci când totul e argumentat. Vrei să știi adevărul despre lactate? Există o singură soluție: descoperă-l pe cont propriu. Caută-l pe internet, citește cărți de specialitate, abonează-te la reviste medicale, uită-te la documentare pe temă. Și, mai ales, fă un test pe propria piele: renunță o perioadă la lactate și vezi cum te simți. Fă o comparație: înainte și după. Și spune-mi la ce concluzii ai ajuns.

Ce m-a interesat a fost să plantez o sămânță. A îndoielii. Să-ți arăt și aspectele negative legate de consumul lactatelor. Aspecte pe care industria laptelui are tot interesul să le țină ascunse. Să te impulsionez să descoperi singur adevărul despre lactate. Și, mai ales, să-ți arăt că există alternative sănătoase la consumul de lactate. Frunzele închise la culoare, algele, semințele și nucile sunt cele mai bune surse de calciu, asimilabil de organismul nostru. Din nuci și semințe se pot face atât lapte, cât și brânzeturi foarte gustoase. Te invit să-mi urmărești blogul, pentru a descoperi cum să-ți faci singur „lactate” vegetale, cu adevărat sănătoase și delicioase.

Sursa: http://www.rawlifestyle.ro/laptele-nutritiv-sau-toxic/

Urmariti documentarul :

Raymond Francis - Lactatele și excesul de proteină animală  aici:

http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/07/laptele-nutritiv-sau-toxic-documentare.html

Sursa: frumoasaverde.blogspot.ro

Laptele, aliment miracol sau otravă? Dezvăluiri

“Lapte”, doar cuvantul in sine ne da un sentiment de confort! Mai ales iarna. Ce zici de un pahar de lapte cald? Sigur ultima data cand ai auzit invitatia asta era de la un prieten sau de la cineva caruia ii pasa de tine iar tu ai apreciat efortul!

Toata problema cu alimentele si in special cu laptele este ca sunt inconjurate de importanta emotionala si culturala. Laptele a constituit prima noastra hrana. Daca am fost norocosi , a fost vorba de laptele matern. O frumoasa legatura intre mama si copil. Daca nu a fost laptele matern, atunci a fost laptele de vaca, laptele praf sau vre-o formula. In cazuri mai rare, pentru unii a fost chiar si lapte de capra, camila sau bivol.

Suntem o natie de bautori de lapte. Aproape toti dintre noi, bebelusi, copii, adolescenti, adulti si varstnici bem sute de litri de lapte pe an. La asta mai adaugam alte zeci de kilograme de branzeturi, unt si iaurt.

Dar oare este ceva gresit in asta? Vedem peste tot reclame cu oameni sanatosi si auzim mesaje care ne incurajeaza  si ne spun ca “Laptele este bun pentru corp”. Doctorii ne spun: “Trebuie sa bei lapte, altfel de unde iti iei calciul?” Copii la scoala primesc lapte, iar in spitale este o obisnuinta ca laptele sa fie adaugat in mancarea zilnica. Si de parca nu este indeajuns nutritionistii ne spun de ani de zile ca laptele este parte dintr-o grupa esentiala de alimente. Si astfel laptele este ceva “normal” in viata noastra de zi cu zi.

Ai putea fi surprins daca ai auzi ca de fapt in zilele noastre sunt foarte multi oameni pe planeta Pamant care nu consuma lapte. Si nu numai ca nu il consuma, daca il consuma se imbolnavesc.

Intr-adevar, dintre toate mamiferele, doar oamenii consuma laptele altui animal si nu numai atat , o fac dupa ce depasesc varsta de alaptare.

Cine are dreptate? De ce atat confuzie? Si unde ne gasim raspunsurile? Putem avea incredere in cei care promoveaza industria laptelui? Nutritionistii sunt la zi cu informatiile lor sau pur si simplu repeta ce au fost invatati la randul lor de altii? Ce este cu atatea voci care ne indeamna sa avem grija?

Cred ca exista trei surse viabile de informare. Prima si probabil cea mai importanta este studiul naturii. A doua este studiul istoriei propriei noastre specii.  Si in cele din urma trebuie sa ne uitam la literatura stiintifica si la cercetarile facute in ce priveste laptele.

Dar hai sa incepem cu stiinta.

 Si dam un simplu exemplu: din 1988 si pana in 1993 in arhivele medicale s-au inregistrat peste 2700 de articole legate de lapte. 1500 dintre acestea au avut laptele ca piesa centrala. Doctorul Kradjian, respectabil chirurg oncolog, a studiat 500 dintre acestea. Rezultatele? Ce spun aceste studii? In cuvintele lui Kradjian “ aproape inspaimantatoare”. In primul rand nici unul dintre autori nu vorbeste de proprietatile laptelui asa cum sunt ele ilustrate de industria alimentara, ca un superaliment, “mancarea perfecta”. Atentia studiiilor este pe colicii intestinali, reactiile alergice, iritatiile intestinale, sangerarile intestinale, anemie, infectii si salmonella. Mai puternica este exprimata frica infectiei virale cu leucemia vacii si diabetul juvenil. Contaminarea laptelui cu sange si urina precum si alte varietati de chimicale, insecticide si hormoni a fost de asemenea discutata.

Printre copii problemele sunt legate de alergii, infectii ale urechilor si a amigdalelor, udarea patului, astm, sangerari intestinale, colici si diabet juvenil. La adulti problemele de sanatate sunt legate mai mult de boli de inima si artrita, alergii, sinuzita, precum si altele mai serioase ca leucemia si alte forme de cancer.

Cred ca raspunsul poate fi gasit si in legatura cu ce se intampla in natura, ce se intampla cu mamiferele care traiesc in libertate.

Stramosii nostrii din paleolitic sunt de asemnea un grup interesant care merita studiat. Si iata-ne aici limitati de speculatii si dovezi indirecte. Cu toate acestea nu exista nici o indoiala ca structurile osoase ramase arata o mare putere, o musculatura puternica si o totala lipsa de urme de osteoporoza. Si daca cumva va ganditi ca este irelevant a-i studia pe stramosii nostri din paleolitic, ganditi-va ca genele noastre sunt programate in acelasi fel in care erau si acum 50.000 sau 100.000 de ani.

Ce este laptele?

Laptele este o secretie materna lactata. Un nutrient pe termen scurt special pentru noii nascuti. Nimic mai mult  si nimic mai putin. Invariabil, mama oricarui mamifer ii va oferi lapte pe o perioada de timp imediat dupa nastere puiului ei. Cand vine vremea de intarcat, mama isi va introduce puiul spre hrana specifica speciei respective. Un exemplu bun este cel al unui catelus. Mama isi alapteaza puiul pentru o scurta perioada , apoi il invata sa se hraneasca cu hrana solida. In consecinta alaptatul este o forma de hrana programata de natura numai pentru noii-nascuti.

Este tot laptele la fel?

Asta depinde de unde ne luam laptele. Ne-am oprit la vaca datorita naturii ei docile, marimii si a cantitatii mari pe care o produce. Intr-un fel aceasta alegere pare “normala” si binecuvantata de natura , cultura si de obiceiurile noastre. Dar este naturala, normala? Este intelept sa bem laptele unei alte specii de mamifer?

Hai sa ne gandim cum ar fi sa bem laptele unui alt mamifer, spre exemplu cel al sobolanului. Sau poate laptele cainelui, pentru ca este cel mai bun prieten al omului. Sau poate lapte de cal sau de pisica. Cred ca se intelege ideea… laptele uman este pentru bebelusi, puii de om, cel de caine este pentru catelusi, cel de pisica pentru pisicute si in mod normal cel de vaca pentru vitei ..si tot asa.  Este clar ca acesta este modul in care natura a creat lucrurile, este indeajuns sa ne folosim ratiunea.

Laptele nu este doar lapte.

Laptele fiecarei specii de mamifer este unic si in mod specific construit astfel incat sa  se potriveasca nevoilor animalului respectiv. De exemplu, laptele de vaca este mult mai bogat in proteine decat cel de om, aproximativ de 3 sau 4 ori mai mult. Are de 5 sau 7 ori continutul de minerale al laptelui uman.  Pe de alta parte, laptele matern contine de de 6 pana la 10 ori mai multi acizi grasi esentiali, in special acid linoleic. Si ca o simpla observatie, laptele pasteurizat nu are acid linoleic deloc, pur si simplu laptele de vaca nu este proiectat pentru oameni.

Hrana nu este doar hrana si laptele nu este doar lapte.  Iar pentru o sanatate cat mai buna, nu conteaza atat cantitatea cat calitatea  hranei.  Biochimistii si fiziologii iar in ultima vreme pana si doctorii incep sa recunoasca faptul ca anumite elemente cruciale din hrana permit unei specii sa isi dezvolte specializari unice. Este clar ca in cazul oamenilor, aceste specializari sunt legate de dezvoltarea neurologica si controlul neuro-muscular.

Nu avem atat nevoie de o crestere masiva a oaselor sau a muschilor, precum au viteii.  Sa ne gandim la diferenta dintre nevoile unui pui de om si ale unui vitel. Este clar ca bebelusii au nevoie in mod special de material pentru creier, nervi si coloana vertebrala.

Poate laptele matern sa creasca inteligenta?

Se pare ca da. Intr-un studiu remarcabil publicat in revista “Lancet” in 1992 (Vol. 339, p. 261-4), un grup de cercetatori englezi , a pus la intamplare bebelusi prematuri in doua grupuri. Un grup a primit o formula speciala pentru bebelusi , iar celalalt lapte matern. Amandoua fluidele au fost administrate prin tub stomacal. Acesti copii au fost supravegheati timp de 10 ani, iar copii hraniti cu lapte matern au punctat in testele de inteligenta cu 10 puncte mai mult decat ceilalti. Multe alte studii facute pe aceasta tema au scos la iveala deficienta laptelui de vaca in acizii grasi esentiali, necesari pentru dezvoltarea neurologica a noilor nascuti. Astfel in 1982, Ralph Holman a descris un caz in care un bebelus care era hranit intravenos cu lichide ce contineau numai acid linoleic prezenta probleme neurologice grave, pana cand i s-a administrat si acid alpha linoleic, iar atunci problemele au disparut.

Dar cel putin laptele de vaca este pur!

Oare? Daca acum 50 de ani, o vaca producea in jur de 2-3 litri de lapte pe zi. In ziua de azi ea produce de 25 de ori mai mult, undeva in jur de 50-60 de litri (marii producatori). Cum s-a ajuns la o asemenea realizare? Medicamente, antibiotice, hormoni, planuri de hranire cu forta si rase facute in eprubeta.  Ultima tehnica folosita este un hormon de crestere BGH, care stimuleaza lactatia, dar daca ne luam dupa Monsato (stim cu totii numele asta), producatorul hormonului, acesta nu afecteaza nici carnea nici laptele. Sunt binenteles si alte companii care au experimentat acesti hormoni de crestere pe o lunga perioada de timp si inca o mai fac, gen American Cyanamid Company, Upjohn sau Eli Lilly. Unele tari chiar au interzis BGH din cauza pericolului pe care il prezinta.

Una dintre problemele care apar atunci cand adaugi molecule laptelui de vaca, este ca acestea ies din lapte.  Oare cine vrea sa experimenteze ingestia hormonilor de crestere? O alta problema este ca folosirea acestui hormon, a rezultat intr-o crestere de aproximativ 70% a cazurilor de mastita(0 infectie a ugerului), care binenteles ca este tratata cu antibiotice, iar rezidurile acestora apar apoi in lapte.

Un alt amanunt important ar fi faptul ca orice mamifer care are lactatie, excreta prin lapte toxine. Aici putem sa includem antibiotice, pesticide, hormoni si tot felul de alte chimicale.  Insa pe langa toate astea tot acest lapte contine si sange. Autoritatile responsabile trebuie sa tina sub control acest fapt. Astfel in America exista o limita permisa de de 1 milion si jumatate de celule albe la un mililitru de lapte.

Daca nu stiti, un alt mod de a numi celulele albe unde nu trebuie sa fie este “celule puroi”. Este posibil sa spuneti ca laptele este pasteurizat si acestea sunt toate distruse. Ei bine se pare ca nu este asa, ele sunt doar incalzite si astfel noi si copiii nostri ajungem sa bem celule puroi moarte si incalzite.

Deci este laptele pur? Sau este de fapt un amestec biologic, bacterial de chimicale?

Sa nu aveti impresia ca cineva va protejeaza. Sa nu va faceti iluzii ca autoritaile responsabile fac testele necesare pentru a identifica aceste toxine. Interesul marilor companii producatoare de lapte este mult mai mare decat cel al sanatatii oamenilor. Pentru ca laptele face multi bani atat pentru producatori, iar apoi pentru industria farmaceutica care ne indoapa cu medicamente spre a ne vindeca de bolile cu care ne capatuim. In vreme ce sanatatea nu produce nici un ban!

Pasteurizarea

Multi sunt cei care cred ca datorita pasteurizarii, laptele devine curat si sigur de consumat. Cel mai bun contraexemplu vine din experimentul facut de doctroul John Thomson din Edinburgh, ilustrat in cartea “Hrana este cel mai bun medicament” scrisa de cunoscutul doctor Henry Bieler . Astfel , Thomson a studiat efectele laptelui pasteurizat pe doi vitei gemeni. Pe unul l-a hranit exclusiv cu lapte pasteurizat iar pe celalalt l-a lasat sa suga lapte de la mama sa. Rezultatul? Cel care a supt de la mama sa a crescut puternic si sanatos, iar cel hranit cu lapte pasteurizat a murit in 60 de zile. Din pacate pentru vitei dar mai ales pentru noi, acest rezultat s-a repetat si in alte experimente.

Dar e si mai rau! Este oare laptele de mama pur?

Din pacate se pare ca nu. Un studiu facut pe laptele a 14.000 de mame a aratat ca laptele matern al acestora continea pesticide. Sursa acestor pesticide? …carnea si binenteles laptele de vaca.  Un subgrup testat, de mame vegetariene, avea la jumatate nivelul de toxine in sange.

Diferite zeci de studii au aratat aparitia alergiilor la laptele de vaca la copii hraniti exclusiv cu lapte matern. Practic alergenii laptelui de vaca apar in laptele matern si se transmit fatului.

Un comitet specializat in nutritie al Academiei Americane de Pediatrie a facut un raport despre folosirea laptelui de vaca la nou nascuti (Pediatrie 1983: 72-253). Nu au reusit sa gaseasca un motiv pentru care laptele de vaca ar trebui folosit din prima zi de nastere precum si continuarea folosirii acestuia.  Doctori pediatri respectabili, precum Frank Oski sau Benjamin Spock, au facut de asemenea apel catre mame sa nu foloseasca laptele de vaca la bebelusi, datorita problemelor care rezulta :  dureri abdominale, colici, infectii, pierderea de sange gastrointestinal si o mare deficienta de fier. Benjamin Spock in cartea sa “Grija pentru copii si bebelusi”, despre care se spune ca este cea mai vanduta carte in America dupa Biblie, spune: ” In natura animalele nu mai beau lapte dupa perioada de alaptare si asa ar trebui sa fie si cu oamenii… Copiii au parte de calciu mai bun, atunci cand proteinele pe care le consuma vin din plante”

Dr. T. Colin Campbell, cel mai mare cercetator epidemiolog in campul nutritiei si al sanatatii, autor al cartii de renume, “Studiul China”, afirma despre lapte:

” Oamenii care se ocupa cu laptele, inca din anii 1920, au reusit cu mare succes sa cultive un mediu in aproape toate segmentele din societate, de la cercetare la educatie pana la relatiile publice si politica- facandu-ne sa credem ca laptele de vaca si produsele din el sunt o “mana cereasca” …. Sa nu va inselati cumva; industria laptelui este si a fost in control asupra tuturor informatiilor publice legate de sanatate care au ajuns vreodata in atentia publicului”.

Tot doctorul Campbell mai afirma : ”Asocierea dintre consumul de proteine animale si incidenta fracturilor, se pare ca este la fel de puternica ca si asocierea dintre fumat si cancerul la plamani”. Este interesant faptul ca doctorul Campbell, a crescut inconjurat de lapte, familia sa avand o ferma de vaci (lapte si carne).

Dr. Charles Attwood, un alt pediatru bine cunoscut afirma: ” Laptele, este clar acuma, nu este solutia pentru densitatea proasta a oaselor. Dimpotriva este parte a problemei”

Alte probleme

Sa nu uitam de contaminarea bacteriala. Salmonela, E. coli sau infectiile cu stafilococ isi gasesc sursa in laptele de vaca. In special practica de a consuma lapte de vaca crud(nefiert), prezinta un risc major in contaminarea cu aceste bacterii. Imaginatia-va tot cocktailul de mai sus baut direct fara a fi nici macar fiert. Chiar daca vaca e din curte de la bunica, ea tot a fost vaccinata sau tot a fost bolnava odata si tot cu fan plin de pesticide este hranita, sau paste printr-o zona contaminata.

Diabet

Intr-un studiu remarcabil facut in Toronto , Canada si publicat in Jurnalul de Medicina (30 Iulie 1992) , cercetatorii canadieni si cei finlandezi au ajuns la concluzia ca tara cu cel mai mare consum de produse lactate din lume (Finlanda), are si cel mai mare numar de diabetici dependenti de insulina. Mai ales in randul copiilor, aceasta boala crunta lovea 40 de copii din 1000 si acestea sunt date de acum 20 de ani. Cercetatorii au descoperit,  ca anticorpii produsi impotriva proteinei din lapte in primul an de viata ataca de asemenea si pancreasul intr-o reactie autoimuna de aparare, varianta sustinuta si de doctorul Colin Campbell in cartea sa “Studiul China”. Astfel pancreasul nu mai poate produce insulina ceea ce duce la cea mai grava forma de diabet , diabet de tip 1. S-a descoperit ca, copii finlandezi bolnavi de diabet aveau de 8 ori mai multi anticorpi impotriva proteinei din lapte decat copii sanatosi.

Ce a avut de spus presedintele asociatiei de diabetici Dr. F. Xavier Pi-Sunyer? “..nu trebuie inteles ca , copii nu ar trebui sa mai bea lapte, sau ca parintii diabeticilor ar trebui sa le interzica consumul lactatelor. Acestea sunt o sursa bogata de proteine benefice” Credeti ca pe undeva industria laptelui sustine sau sponsorizeaza asociatia diabeticilor?

Leucemie? Limfom? din ce in ce mai rau!

Poate pare putin exagerat dar conform doctorului Robert Kradjian  leucemia bovina sau leucoza bovina, se gaseste la 3 din 5 vaci de lapte din Statele Unite.  Binenteles ca daca pateurizarea este facuta cum trebuie , virusul este ucis. Dar daca laptele este crud, pericolul este iminent. Si chiar daca laptele este pasteurizat, se pot intampla mereu accidente , cum a fost cazul celui din 1986 , cand la o fabrica moderna de procesare a laptelui din Chicago, din cauza unei greseli, laptele crud s-a incurcat cu cel pasteurizat. Rezultatul? 4 oameni au murit si aproximativ 150.000 de oameni s-au imbolnavit.  Si daca astfel de incidente se pot intampla, cat de siguri putem fi noi ca nu am fost infestati deja cu un astfel de virus? Ce siguranta avem cand consumam astfel de lapte? Daca leucemia umana se trage din acest virus?.  Asta ar insemna ca zonele cu turme de vaci bolnave sa aiba si o incidenta mai mare de leucemie umana printre oameni. Oare este asa? Din pacate se pare ca da. Astfel, Iowa, Nebraska, South Dakota, Minnesota si Wisconsin, au in mod statistic o incidenta mai mare de leucemie decat restul zonelor din Statele Unite. La fel, in Rusia si Suedia, in zonele cu turme necontrolate, incidenta bolii este mai crescuta in randul populatiei. Se pare ca si veterinarii si fermierii au o incidenta mai mare a bolii decat restul oamenilor. Binenteles ca o sa se gaseasca cei care o sa zica, ..”lasa-ma dom’le ca asta e in America, nu la noi”. Va intreb totusi politicos, credeti ca romanii sunt mai atenti sau mai breji? credeti sincer ca le pasa mai mult de sanatate decat de bani?. eu cred ca la noi pericolul este mai mare.

De fapt se merge pana acolo incat, Universitatea din Illinois, observand faptul ca bovinele infectate cu virusul leucemiei, produc mai mult lapte, insa in momentul in care numarul celulelor albe creste productia scade, fara sa se gandeasca la efectele devastatoare asupra sanatatii, face o recomandare de a profita de pe urma acestei situatii, tinand boala in frau, cat timp bovinele bolnave pot produce mai mult lapte.

Deci ce inseamna toate acestea? Stim ca virusul produce leucemie in alte animale si este deovedit ca el contribuie la leucemia umana. (O serie de  articole care abordeaza aceasta tema :  1.Epidemiologic Relationships of the Bovine Population and Human Leukemia in Iowa. Am Journal of Epidemiology 112 (1980):80 2.Milk of Dairy Cows Frequently Contains a Leukemogenic Virus. Science 213 (1981): 1014 3.Beware of the Cow. (Editorial) Lancet 2 (1974):30 4.Is Bovine Milk A Health Hazard?. Pediatrics; Suppl. Feeding the Normal Infant. 75:182-186; 1985)

In Norvegia, 1422 persoane au fost tinute sub observatie pentru 11 ani si jumatate.  Cei care au baut 2 sau mai multe pahare de lapte pe zi au avut de 3-5 ori mai mare incidenta de cancer la organele limfatice  (British Med. Journal 61:456-9, March 1990.)

Hormonul IGF-I este un factor cheie in cancerul de san!

In cartea sa “Laptele, otrava ucigatoare”, doctorul Robert Cohen, care a lucrat in cele mai importante institutii americane legate de industria alimentara (precum FDA), explica pericolul numarul unu din laptele de vaca.

Exista sute de milioane de diferite proteine pe pamant, dar doar un singur hormon este cunoscut a fi identic intre doua specii complet diferite. Acest hormon de crestere puternic este numit IGF-I (insulin-like growth factor ). IGF-I, supravietuieste digestiei si dublarea acestui hormon in organism este deosebit de periculoasa. Astfel, o serie de studii publicate in reviste de renume din domeniul medicinii, sustin teoria conform careia IGF-I este un factor cheie in cancerul de san si nu numai :

• “IGF-I de la oameni precum si IGF-I de la bovine sunt identice. Amandoua contin 70 de aminoacizi intr-o secventa identica.”
• Judith C. Juskevich and C. Greg Guyer. SCIENCE, vol. 249. August 24, 1990.

• “Reglarea estrogenului hormonului IGF-I in celulele cancerului de san sustine ipoteza conform careia  IGF-I are o functie importanta in cancerul de san.” A.V. Lee, Mol-Cell- Endocrinol., Martie, 99(2).
• “IGF-I este un factor de crestere important pentru proliferarea celulelor in cancerul de san” J.C. Chen, J-Cell-Physiol., Januarie, 1994, 158
• “IGF-I este un factor cheie pentru cresterea celulelor canceroase in cancerul de san.”
  J.A. Figueroa, J-Cell-Physiol., Noiembrie., 1993, 157

• “IGF-I produce o crestere de 10 ori a nivelului RNA a celulelor canceroase. IGF-I pare a fi o componenta critica in proliferarea celulelor canceroase.”
  X.S. Li, Exp-Cell-Res., Martie, 1994, 211

• “IGF-I joaca un rol major in cresterea celulelor canceroase la oameni.”
  E.A. Musgrove, Eur-J-Cancer, 29A (16), 1993
• “IGF-I a fost identificat ca un factor cheie in cancerul de san.”
  Hankinson. The Lancet, vol. 351. Mai, 9, 1998

• “Nivelele de IGF-I au crescut semnificativ in grupul bautorilor de lapte, o creste de peste 10%, dar au ramas neschimbate in grupul de control.”
  Robert P. Heaney, Journal of the American Dietetic Association, vol. 99, no. 10. Octombrie 1999
• “IGF-1 accelereaza cresterea celulelor canceroase.” M. Lippman Science, Vol. 259, ianuarie 29, 1993
  

Exista oare beneficii de pe urma consumului de lapte?

Desi este destul de greu de gasit pana si un singur lucru benefic, multa lume stie ca in lapte gasim calciu si aminoacizi. Intrebarea se pune insa , este bun acest calciu pentru oameni? Se pare ca nu. De fapt consumul de lapte in exces intervine in absorbtia calciului in oase. In al doilea rand, excesul de proteina pe care il are laptele este o cauza majora in instalarea osteoporozei. Dr. Hegsted din Anglia a scris ani intregi, aratand lumii distributia geografica a osteoporozei. Se pare ca tarile in care se consuma cel mai mult lapte sunt si tarile cu cele mai mari incidente de osteoporoza.  S-a demonstrat prin numeroase studii ca administrat separat calciul nu este o cauza pentru osteoporoza (Am. Journal of Clin. Nutrition, 1985). Pentru a gasi cheia osteoporozei, trebuie sa privim nu la calciu ci la proteina animala din lapte.

Sa ne uitam putin la aceste grupuri contrastante de oameni : eschimosii, au o rata foarte mare de proteine in hrana lor, estimata in jur de 25 % din totalul caloriilor, avand in acelasi timp si o cantitate mare de calciu 2,500mg/zi. Osteoporoza printre ei este aproape cea mai ridicata din lume. Celalalt grup distinct este cel al tribului Bantu din Africa de Sud. Acestia au un procent de 12 % proteine si doar intre 200 si 350 mg/zi calciu in hrana lor.  Cu toate astea, femeile nu au aproape nici un fel de forma de osteoporoza desi dau nastere la cate 6 copii pe care ii hranesc la san pentru perioade lungi de timp. Dar cand femeile africane emigreaza in Statele Unite de exemplu, cu siguranta ca vor forma aceasta boala.

Atunci de unde ne luam calciul ?

La intrebarea, de unde va luati calciu? Raspunsul este simplu : din acelasi loc de unde il ia si vaca, din vegetale cu frunze verzi. Ca doar vaca nu bea lapte. Si sa nu uitam ca elefantii sau rinocerii  isi dezvolta osatura imensa hranindu-se cu astfel de plante. Oare de unde isi iau mamifere feroce ca acestea calciul pentru oasele uriase? Balena, girafa, gorila de munte? Sigur nu au vre-o vaca pe care sa o mulga!

Se pare deci ca toate mamiferele traiesc bine daca traiesc in armonie cu mancarea naturala pentru care sunt programate genetic. Doar oamenii care au un mod de viata sa zicem “generos” se aleg cu tot felul de boli de genul osteoporozei si multe altele.

Dar pentru a avea oase puternice este nevoie de mai mult decat atat :

• Destula vitamina D (daca nu petreceti destul timp sub soare, suplimentati cu vitamina D3 nu D2).
• Eliminati proteina animala din dieta(aceasta creaza aciditate in organism, aciditatea fiind combatuta cu calciul care este baza si este scos din oase pentru a regla ph-ul corpului).
• Nu consumati alcool (alcoolul este toxic pentru organism, si inhiba absorbtia calciului si a altor vitamine si minerale).
• Folositi sare naturala, de mare sau grunjoasa(sarea iodata scoate calciul din oase)
• Nu fumati (studiile arata ca fumatorii au densitatea oaselor mai scazuta cu 10-20% decat a nefumatorilor).
• Mancati multe vegetale cu frunze verzi, nivelul calciului din acestea este incomparabil mai biodisponibil si mai usor de absorbit.
• Incercati sa aveti o viata echilibrata in armonie cu natura si cu divinul din noi.
• Coada calului, este o planta bogata in siliciu, care este componenta principala pe care organismul o foloseste pentru a forma calciul.
  

Mitul proteinei

Cand eram copii, adultii ne spuneau mereu sa avem grija sa mancam cat mai multe proteine, pentru a creste mari si puternici. Proteina era “baiatul bun” al nutritiei. Si binenteles ca laptele se potrivea perfect in acest cadru. De fapt, laptele “carne lichida” cum ii spun unii, nu este exact ce avem noi nevoie. Mai toata dieta lumii moderne contine mult prea multe proteine. De fapt suntem intr-o supradoza de proteine animale si am tot fost in ultimii mai mult de 50 de ani, ceea ce ne-a adus in “dar” o pleiada de probleme : osteoporoza, ateroscleroza, boli de rinichi, cancer, boli de colon, probleme legate de colesterolul si grasimile animale. Trebuie stiut de asemenea ca dintre toate mamiferele, omul este cel al carui lapte are cel mai mic continut de proteine (0.9%). Asta ar trebui sa ne spuna daca ar trebui sa consumam proteine multe sau putine.

Lactoza, o alta problema

Lactoza este principalul carbohidrat din lapte.  Se pare ca natura asigura pentru noii nascuti echipamentul enzematic necesar pentru a metaboliza lactoza. Dar aceasta abilitate dispare deobicei in jurul varstei de 4 sau 5 ani.

Care este problema cu lactoza sau zaharul din lapte? Se pare ca este un dizaharid care este prea mare pentru a putea fi absorbit in sange fara a fi nevoie sa fie rupt mai intai in monozaharide, numite glucoza si galactoza. Aceasta necesita prezenta unei enzime specifice, lactaza, care impreuna cu alte enzime au sarcina de a rupe galactoza in glucoza.

Daca ne gandim pentru un moment ne dam seama ca natura ne da posibilitatea de a metaboliza lactoza pentru o perioada de timp, apoi o opreste. Oare incearca Mama Natura sa ne spuna ceva? Este clar ca toti noii nascuti trebuie sa bea lapte.  Faptul ca foarte multi adulti nu pot sa bea lapte (intoleranta la lactoza), se pare a fi legat de abandonarea acestor mecanisme care nu mai sunt necesare. Cel putin jumatate dintre adultii de pe pamant au intoleranta la lactoza. Astfel 90% dintre afro-americani,  precum si asiaticii, au intoleranta la lactoza si asta se datoreaza faptului ca spre deosebire de caucazieni, acestia nu au o traditie prea veche in cultura si consumul laptelui, care sa le permita adaptarea organismelor pentru a putea consuma lapte.

Vacile platesc un pret mare

• Vacile traiesc aproximativ 25 de ani si produc lapte timp de 9 ani. Stresul la care sunt supuse in conditiile din fabrici duc la tot felul de boli, asa ca dupa doar 4 ani mare parte din ele mor sau sunt trimise la abator.
  
• In ferme, vacile sunt prinse de ugere cu masini electrice, fiind astfel supuse constant socurilor electrice. Aceasta duce la mastita (o infectie a ugerului), care binenteles ca este tratata cu antibiotice.
  
• Isi petrec toti anii vietii pe suprafete de beton in conditii ingrozitoare, de multe ori fara sa apuce sa vada vreodata cum arata o pasune.
  
• Vacile sunt manipulate genetic. Le sunt injectate tot felul de substante, hormoni si antibiotice pentru a creste productia de lapte.
  
• Pentru a produce laptele, vacile trebuie sa devina gestante si sa nasca. Daca se naste o vacuta, aceasta este ori omorata si vanduta pentru carne, ori este trecuta in turmele pentru lapte, spre a urma o viata ca a mamei ei. Daca este un tauras, acesta este  sacrificat, carnea sa fiind considerata o delicatesa.
  
• Viteii care sunt crescuti pentru carne, sunt separati de mamele lor de mici si sunt hraniti un substitut care ii ajuta sa se ingrase. Formula folosita pentru hrana lor este slaba in fier pentru a da o culoare mai palida carnei lor. Ei sunt legati si tinuti in locuri stramte in propria urina si fecale, in timp ce tipa si se agita disperati dupa mamele lor. In tot acest timp, laptele care era menit pentru ei, este colectat pentru oameni.
  

Concluzii:

• Laptele este un pericol ecologic. Pentru crestearea vacilor sunt distruse in toata lumea paduri pentru a crea spatiu, iar excesul de gaz metan din matele vacilor si excrementele lor fac aceasta industrie al treilea contribuitor din lume la efectul de sera. Poate pare greu de crezut dar o vaca produce mai multa poluare decat o masina!
• Laptele este plin de colesterol si grasimi.
• Produsele din lapte nu contin fibra sau carbohidrati complecsi
• Laptele este contaminat cu sange, pesticide, hormoni, antibiotice, durere si suferinta
• Lactatele sunt legate prin sute de studii de alergii, constipatie, obezitate, anemie, boli de inima, cancer, leucemie, diabet, sinuzita si altele.
• Laptele nu contine fier si pe deasupra mai si blocheaza absorbtia sa.
• Laptele are mai putine proteine decat multe dintre legume.
• Laptele nu vindeca ulcerul peptic, doar ofera un confort pe moment. In timp el creaza aciditate si mai multe daune stomacului.
• Laptele are potential carcinogen, el contine factorul numit IGF-I. Toate studiile au aratat ca atunci cand nivelul acestuia creste in sange, cancerul se instaleaza.
• Laptele are cu 300% mai multa caseina decat laptele de mama. Caseina, proteina din lapte, este folosita ca ingredient principal in fabricarea de lipici.
• Produsele lactate de fapt produc osteoporoza nu o previn. Femeile din China care asimileaza calciul mai mult din plante decat din lapte au o incidenta a fracturilor mult mai mica.
  

Din intelegerea mea, nu exista un alt motiv valid de a consuma lapte in afara de faptul ca pur si simplu vrem sa o facem. Pentru ca ne place si pentru ca a devenit parte din cultura noastra. Pentru ca ne-am obisnuit cu gustul si textura lui sau pentru ca pur si simplu ne place cum ne curge pe gat. Poate pentru ca parintii ne-au invatat ca este bun, asa cum parintii lor ii invatasera si pe ei la randul lor. Oricare ar fi cauza, un singur lucru trebuie luat in considerare si anume sa nu bem lapte din motive de sanatate. Multi oameni de pe planeta noastra nu consuma lapte deloc si sunt foarte sanatosi. Iar daca nu sunteti convinsi incercati un mic experiment. Acordati-va un numar de zile (7 sau 10 sau 30) in care sa nu consumati deloc produse lactate si incercati sa observati singuri daca anumite probleme de sanatate pe care le aveti se amelioreaza. Ce aveti de pierdut? Este sigur si nu costa nimic! Pe de alta parte ati putea castiga foarte mult fara sa platiti nimic!

Sursa: Viata verde viu

Surse:

1. http://www.afpafitness.com/articles/MILKDOC.HTM
2. http://www.thebestofrawfood.com/vegan-protein.html
3. http://www.alternet.org/story/12002
4. http://www.peta.org/issues/Animals-Used-For-Food/Cows-Milk-A-Cruel-and-Unhealthy-Product.aspx
5. http://milk.elehost.com/html/cancer.html

Articole,carti,publicatii:

1. Plant Foods and Dairy Products, Am J Clin Nutr 61, suppl 6 (Jun 1995): 1407 S—1415S.
2. M. Nestle, Food Lobbies, the Food Pyramid, and U.S. Nutrition Policy, Int J Health Serv 23, no. 3 (1993): 483-96.
3. W. C. Willett, Department of Nutrition, Harvard School of Public Health, in theBoston Globe, June 8, 1999.
4. Reuters, “Animal Protein and Fat Raise Endometrial Cancer Risk,” 21 Mar. 2007

Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro