Planurile FMI pentru economia românească

Foto: EPA

Deşi în ultima lună criza economică a ieşit din vizorul presei şi nu a beneficiat de atenţia acordată crizei politice, acest lucru nu înseamnă că problemele economice au devenit mai puţin pregnante sau au fost rezolvate de la sine. Experţii FMI au prezentat în cadrul ultimei vizite în România o serie de riscuri la care este expusă economia naţională.

Toate aceste riscuri sunt destul de serioase şi pot afecta substanţial calitatea vieţii românului de rând. Totodată, unele dintre recomandările FMI sau evoluţiile pe care FMI le consideră pozitive să nu fie confortabile pentru bugetarul sau pensionarul de rând.

Este important de luat în calcul faptul că în cazul României, experţii FMI au posibilitatea de a impune o politică economică, indiferent de culoarea politică a guvernului. Creditorii instituţionali întotdeauna au un ascendent asupra debitorilor şi în ciuda declaraţiilor partidelor politice care susţin că gradul de îndatorare al României este mic, experienţa demonstrează că instituţiile financiare internaţionale, în speţă FMI, au votul decisiv în privinţa strategiilor economice aplicate de guvernul de la Bucureşti. 

Utilizând ca referinţă documentele oficiale ale FMI, vom încerca să prezentăm, într-o serie de articole, viitorul economiei româneşti aşa cum îl văd creditorii statului Român.

În cadrul documentului final al ultimei vizite de control al delegaţiei FMI, experţii fondului au făcut câteva afirmaţii interesante. Printre reuşitele guvernelor României, ei enumără acţiuni precum „reforma pieţei muncii”, „reforma sistemului de pensii” şi, cel mai important, progresul semnificativ în privinţa restrângerii cheltuielilor salariale în sectorul bugetar. În condiţiile în care se urmăreşte reducerea semnificativă a deficitului bugetar, este uşor de înţeles metodele prin care va fi implementată în viitor „disciplina fiscală” la care fac referire reprezentanţii FMI. 

Documentul conţine recomandări foarte interesante în privinţa gestiunii de către BNR a cursului euro-leu: „BNR ar trebui să evite intervenţiile excesive pentru suportul leului, permiţând o anumită depreciere faţă de nivelele actuale (nota autorului: textul este redactat pe 18 august, deci nivelul la care face referire FMI este de 4,4852 lei pentru un euro) atât timp cât inflaţia se aşteaptă a fi în limitele targetate şi efectele asupra situaţiei financiare ale băncilor rămân gestionabile.” Această recomandare a FMI, de fapt garantează că leul se va deprecia în continuare, iar principala grijă pe care o au reprezentanţii creditorilor instituţionali ai statului român este legată de băncile străine care nu ar trebui să sufere prea mult din cauza deprecierii monedei naţionale. 

Printre recomandările FMI se numără unele la care pot subscrie toţi cetăţenii de rând. În documentul elaborat de delegaţia fondului este menţionată necesitatea îmbunătăţirii climatului investiţional, reducerii corupţiei şi creşterii competitivităţii globale. În acelaşi timp, soluţiile oferite pentru atingerea acestor scopuri nobile par a ridica anumite semne de întrebare. Aceste soluţii ţin de liberalizarea preţurilor la energie şi gaz, privatizarea „întreprinderilor de stat ineficiente” în sectorul energiei şi transporturilor şi „continuarea reformelor structurale”. Este dificil de înţeles cum o liberalizare a preţurilor la energie şi gaz, adică o creştere a preţurilor pentru consumatorii casnici va ajuta la creşterea competitivităţii globale sau la reducerea corupţiei. Privatizarea rapidă a „întreprinderilor de stat ineficiente” rezolvă problema corupţiei în sensul în care toate beneficiile de pe urma exploatării activelor privatizate vor ajunge în buzunarul noilor proprietari, iar în aceste condiţii funcţionarii corupţi nu vor mai avea ce să fure, dar şi statul nu va mai avea acces la importante surse de venit. Mai mult, unele dintre companiile vizate de programul de privatizare sunt profitabile, ceea ce provoacă anumite dubii în privinţa raţionalităţii vânzării acestora, mai ales în perioadă de criză. 

În concluzie: indiferent de cine va fi la guvernare, cetăţeanul de rând se poate aştepta în perioada următoare la creşterea preţurilor la gaze şi energie, deprecierea leului şi privatizarea întreprinderilor de stat. Aşa au decis creditorii, iar opinia lor este cea care contează.

Sursa: romanian.ruvr.ru