Presa străină continuă comentariile despre revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni
Cotidianul Salzburger Nachrichtenremarcă într-un articol intitulat “Repus în funcţie fără demnitate”, că lupta pentru putere dintre “autoritarul” preşedinte Traian Băsescu şi premierul socialist Victor Ponta a intrat într-o nouă rundă. “România traversează o perioadă dificilă. Traian Băsescu supravieţuieşte referendumului pentru destituire şi îşi reia prerogativele prezidenţiale. Lupta nu se dă pe teme de ideologie sau orientări politice, ci este mai degrabă o confruntare a clanurilor. Băsescu s-a autoproclamat un luptător împotriva corupţiei, dar a abuzat de metode de conducere dictatoriale şi şi-a încălcat repetat competenţele. În folosul său au fost şi serviciile secrete, asupra cărora preşedintele României deţine controlul. Comisia Europeană este deja alarmată şi face un apel repetat ca România să respecte principiile democraţiei şi ale statului de drept”, notează jurnaliştii austrieci care mai amintesc că “România este una dintre cele corupte ţări ale continentului, clasându-se la nivel mondial, într-o tendinţă de retrogradare, pe locul 75, conform unui clasament întocmit de Transparency International”.
Cotidianul Salzburger Nachrichtenremarcă într-un articol intitulat “Repus în funcţie fără demnitate”, că lupta pentru putere dintre “autoritarul” preşedinte Traian Băsescu şi premierul socialist Victor Ponta a intrat într-o nouă rundă. “România traversează o perioadă dificilă. Traian Băsescu supravieţuieşte referendumului pentru destituire şi îşi reia prerogativele prezidenţiale. Lupta nu se dă pe teme de ideologie sau orientări politice, ci este mai degrabă o confruntare a clanurilor. Băsescu s-a autoproclamat un luptător împotriva corupţiei, dar a abuzat de metode de conducere dictatoriale şi şi-a încălcat repetat competenţele. În folosul său au fost şi serviciile secrete, asupra cărora preşedintele României deţine controlul. Comisia Europeană este deja alarmată şi face un apel repetat ca România să respecte principiile democraţiei şi ale statului de drept”, notează jurnaliştii austrieci care mai amintesc că “România este una dintre cele corupte ţări ale continentului, clasându-se la nivel mondial, într-o tendinţă de retrogradare, pe locul 75, conform unui clasament întocmit de Transparency International”.
Din perspectiva crizei europene, Salzburger Nachrichten consideră că România este într-o ”situaţie fără ieşire.” În România nu mai putem vorbi de politică, ci despre cine se poate îmbogăţi pe spinarea statului. Este incredibil cu ce probleme se confruntă în ultimii ani sistemul de valori al UE. Primii au fost grecii care s-au milogit pentru aderarea la Zona Euro şi au dus continentul într-o criză profundă. Apoi a început Viktor Orban în Ungaria să îşi implementeze sistemul dictatorial, profitând de o majoritate parlamentară de două-treimi în favoarea sa. Următoarea ţară care ameninţă să deraieze de pe şine este România. În această ţară sud-est europeană, clanurile politice se atacă reciproc în stil mafiot. Încrengăturile au luat locul structurilor democratice. Despre politică nu mai poate fi vorba. Situaţia pare momentan fără ieşire. Fie că vorbim de democrat-liberali sau de social-democraţi găsim oameni însetaţi de bani şi putere. Atât timp cât elitele nu au înţelegere pentru statul de drept şi regulile democratice, lupta pentru putere va continua. Uniunii Europene nu îi rămâne decât tentativa de a interveni moderat şi de a miza pe factorul timp”, punctează Salzburger Nachrichten.
Din Ungaria, agenţia de presă MTI, citată de Rador, decretează: “Soarta preşedintelui Traian Băsescu a avut o miză şi în străinătate”. “În timp ce prin reinstalarea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu se poate conta pe continuarea războiului ‘civil’ politic din România, mai mulţi analişti de la Bucureşti se întreabă în ce măsură conflictul între alianţa de centru-stânga aflată la guvernare şi şeful statului a fost influenţat de forţe din afara României. Uniunea Social Liberală (USL), compusă din social-democraţi, liberali şi conservatori, premierul Victor Ponta şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, care ar fi dorit foarte mult să se instaleze la Palatul Cotroceni, au fost mânaţi de interesul obţinerii puterii, dar şi în spatele supravieţuirii lui Traian Băsescu au existat atât interese personale, cât şi de grup. De asemenea, a fost evident că Rusia lui Putin, ţările cele mai importante ale UE şi Statele Unite au avut propriile lor interese bine definite. Rusia s-a poziţionat pe faţă de partea Guvernului Ponta şi a deschis tirul, la nivelul comunicării, împotriva lui Traian Băsescu. Pe site-ul în limba română al postului oficial de radio Vocea Rusiei se putea citi cât de curajoasă a fost atitudinea lui Victor Ponta şi Crin Antonescu faţă de autorităţile de la Bruxelles. Potrivit radioului Vocea Rusiei, ‘acum s-a dovedit că atitudinea slugarnică faţă de instituţiile europene are anumite limite’. Vocea Rusiei l-a prezentat pe preşedintele suspendat drept cel mai credincios vasal al SUA, amintind că, tocmai din cauza atitudinii ’servile’ a lui Traian Băsescu, România a trimis trupe în Irak şi Afganistan şi permite ca pe teritoriul său să fie amplasat scutul antirachetă. Încă nu era clar cum se va termina referendumul, şi Vocea Rusiei ştia deja că ‘un eventual succes a lui Traian Băsescu va însemna o victorie a programului militar american în Europa de Est’. Vocea Rusiei a mai afirmat că Traian Băsescu s-a supus inclusiv Ungariei. Astfel, acest post de radio a amintit voalat faptul că, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, premierul Ungariei i-a îndemnat pe români şi pe maghiarii din România ’să adopte o decizie bună, cum ar fi să nu adopte nici o decizie’. Această declaraţie a fost interpretată de Vocea Rusiei ca fiind una de ’susţinere totală’ a preşedintelui României. La rândul său, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei a anunţat că măsurile Guvernului României menite să restrângă atribuţiile Curţii Constituţionale ar putea pune în mare pericol principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea, cancelarul Angela Merkel şi ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, au solicitat Guvernului României să respecte normele europene, considerând inacceptabil ca într-un stat membru al UE să fie încălcat principiul statului de drept.
În concluzie, evenimentele din România au avut o miză şi pentru lumea de afară. În timp ce Moscova a susţinut una dintre părţi, lumea occidentală a insistat asupra împăcării părţilor şi a nevoii de stabilitate, aşteptând predictibilitate din partea autorităţilor de la Bucureşti. Atitudinea Moscovei este determinată de principiile apărării influenţei geopolitice şi promovarea politicii energetice pragmatice a Rusiei. Marea putere de peste ocean şi-a promovat interesele strategice (siguranţa bazelor militare americane şi continuarea programului antirachetă în România). În acelaşi timp, Uniunea Europeană a considerat că cea mai importantă este păstrarea unui sistem de valori generale şi s-a gândit la ţelurile pe termen lung ale integrării, care presupun ca o ţară membră a UE să aibă baze politice şi economice”, scrie MTI.
Din Elveţia, ediţia online a cotidianului Neue Zurcher Zeitung, nzz.ch, scoate în evidenţă că miza reală a luptei din România este “acapararea justiţiei”. “Parlamentul României a confirmat revenirea în funcţie a lui Traian Băsescu. Reîntoarcerea sa va însemna relansarea luptei pentru controlul asupra justiţiei. Prin întoarcerea lui Băsescu poate fi programată o nouă rundă a luptei politice. Urmează numirea unui nou procuror general şi un nou şef la DNA. Este previzibil că din perspectiva confruntării preşedinte-Guvern, noul ministru al Justiţiei va propune persoane nedigerabile pentru Traian Băsescu. Un motiv întemeiat pentru putere să îl acuze de obstrucţionare”, concluzionează NZZ.
Potrivit Wall Street Journal, constatarea CCR în favoarea preşedintelui suspendat a marcat o victorie pentru Uniunea Europeană, care a criticat eforturile de a îndepărta un politician nepopular de centru-dreapta drept o ameninţare serioasă la adresa statului de drept din România. Disputele partizane intense îndelungate au consumat politica românească luni de zile, generând temeri în rândul investitorilor că măsurile economice necesare nu vor continua şi împingând moneda românească, leul, la un nivel minim faţă de euro în aceasta vară, adaugă WSJ.
Lupta dintre Băsescu şi premierul Ponta ar putea izbucni din nou, în contextul în care România, unul dintre cele mai sărace state membre ale UE, se confruntă cu cereri de austeritate dure din partea creditorilor internaţionali, comentează şi publicaţiaScotsman. Criza a paralizat procesul de elaborare a politicilor, a depreciat leul şi a înfuriat UE, care l-a acuzat pe Ponta de subminare a democraţiei şi intimidare a judecătorilor într-o ţară îndelung criticată pentru corupţie, mai scrie publicaţia scoţiană.
sursa: jurnalul.ro
Sursa: gandeste.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu