A fi loial fata de cei care nu sunt de fata constituie una dintre cele mai dificile depuneri. Este unul din testele care arata cu cea mai mare precizie prezenta sau absenta caracterului si gradul de atasament care caracterizeaza o relatie. Aceasta in special in cazul in care avem impresia ca toata lumea pare sa se alature corului denigrarii persoanelor care sunt absente.
In astfel de situatii puteti interveni fara a da impresia ca vreti sa acuzati pe vreunul dintre vorbitori spunand: “nu cred ca e adevarat” sau “din experienta mea, va spun ca lucrurile nu stau chiar asa” ori “s-ar putea sa aveti dreptate; haideti sa mergem sa vorbim cu el/ea, sa-i spunem lucrurile astea”.
Procedand astfel, comunicati instantaneu celor din jur ca, in opinia dvs., integritatea inseamna loialitate – nu numai fata de cei care nu sunt de fata intr-un moment sau altul, ci si fata de cei care sunt prezenti. Fie ca recunosc sau nu, toti cei de fata va vor admira si respecta in sinea lor. Vor sti ca, pentru dvs., numele lor este important atunci cand nu sunt de fata.
Pe de alta parte, atunci cand loialitatea este o valoare mai inalta decat integritatea, de pilda in cazul in care cedati si incepeti si dvs. sa il blamati sau denigrati pe cel absent, celelalte persoane vor sti ca, in conditii de presiune si stres ati proceda la fel si in ceea ce-i priveste.
Imi amintesc ca, la un moment dat, conduceam o sedinta intr-o organizatie foarte mare, la care directorii discutau diverse chestiuni privind personalul. Vorbitorii pareau sa fi ajuns la un accord deplin in privinta slabiciunilor unei anumite persoane. Au inceput chiar sa spuna anecdote si povesti amuzante despre angajatul respectiv, intr-un mod in care nu ar fi putut-o face niciodata daca cel pe seama caruia se distrau era de fata.
Putin mai tarziu, in cursul aceleiasi zile, unul dintre dintre directori a venit la mine si mi-a spus ca pentru prima data de cand ne cunoastem, acum simtea ca poate avea incredere in aprecierea si afectiunea pe care ii spusesem ca le are din partea mea. “De ce?” l-am intrebat. El mi-a raspuns: “Pentru ca mai devreme, la sedinta, cand l-am ironizat pe ‘personajul’ nostru, tu ai avut o alta atitudine si ai aratat tuturor ca esti foarte ingrijorat si preocupat de persoana lui, ca-ti pasa efectiv de soarta lui.”
L-am intrebat de ce atitudinea mea il facuse sa vina sa discute cu mine, ce i se parea atat de neobisnuit. El a raspuns: “Am si eu aceleasi slabiciuni, numai ca ale mele sunt si mai mari. Nimeni nu stie de ele, nici chiar tu. Asa ca, de fiecare data cand exprimai apreciere si afectiune fata de mine, imi spuneam in sinea mea: ‘Habar n-ai, daca ai sti, n-ai mai spune asta’. Dar acum, dupa sedinta asta simt ca m-ai aprecia si daca ti-as explica in amanunt toate defectele mele. Simt ca ai fi sincer si loial fata de mine chiar in absenta mea, ca pot sa am incredere in tine si cred ca tot ce spui este adevarat. ”
Secretul pentru castigarea increderii celor multi este adesea castigarea increderii unei singure personae; modul in care ganditi si vorbiti despre cineva cand acesta nu este de fata sau cand este de fata, comunica celor multi cum ati gandi sau vorbi despre ei in absenta sau in prezenta lor…
Stephen Covey – “A 8-a treapta a intelepciunii / De la eficienta la maretie”
Sursa: dei-matei.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu