Intrarea in Biserica a Maicii Domnului sau Sarbatoarea Luminii s-a tinut, prima data, in secolul al VI-lea cand, langa ruinele templului unde a crescut, a fost construita o bisericainchinata Fecioarei Maria.
Intrarea Maicii Domnului in Biserica, celebrata la 21 noiembrie de intreaga crestinatate, aminteste momentul in care Duhul Sfant a inceput sa lucreze ca s-o pregateasca pe Fecioara Maria, cea care avea sa-L nasca pe Iisus.
In "Evanghelia dupa Iacov" se povesteste ca Ana, cea care avea sa fie mama Fecioarei, nu putea avea copii. Impreuna cu Ioachim, barbatul ei, se ruga neincetat sa fie binecuvantata cu un copil. Cei doi aduceau jertfa in fiecare an pentru ca rugaciunile sa le fie ascultate si bine primite. In al cincizecilea an al casatoriei lor, marele preot le-a refuzat ofranda, numindu-i pacatosi.
Cei doi, insa, nu s-au razvratit, nu s-au indepartat de Dumnezeu, ci au continuat sa spere, sa se roage si sa tina post. In acelasi timp, promiteau ca, daca vor avea un copil, il vor inchina lui Dumnezeu. Intr-o buna zi, Arhanghelul Gavriil i s-a aratat lui Ioachim, spunandu-i ca va avea un copil care se va umple de Duh Sfant din chiar pantecele mamei sale si va fi vas ales al lui Dumnezeu.
Spusele Arhanghelului Gavriil s-au adeverit si, peste noua luni, Ana a nascut-o pe Maria, cea care, fara a cunoaste barbat, avea sa fie Maica Domnului nostru, Iisus Christos.
Ioachim si Ana si-au tinut promisiunea si au dus-o pe Maria, fiica lor, la templu, intr-o zi de 21 noiembrie, pe cand aceasta avea doar 3 ani. Aici, la templu, Maria si-a petrecut intreaga copilarie, crescand in curatenie sufleteasca, rugandu-se neincetat si citind Scriptura impreuna cu alte fecioare, vaduve si preoti.
Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, pana cand acelasi Arhanghel Gavriil a vestit-o ca-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului. Ca sa ramana nepatata in fata lumii, Fecioara Maria a parasit templul si s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei si al miracolului divin al nasterii pruncului Iisus.
In calendarul popular, ziua intrarii Maicii Domnului in Biserica mai este numita si Ovidenie, zi magica, de altfel, si corespunde cu sarbatoarea unei naprasnice divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare. In noaptea de Ovidenie, cand se credea ca se deschide cerul si animalele vorbesc, se priveghea la lumina unei lumanari incolacite pe farfurie. Tot in aceasta noapte se fac farmece si descantece, se afla ursita si se fac previziuni meteorologice.
Daca de ziua intrarii Maicii Domnului in biserica este soare si senin, vara va fi secetoasa. Daca vor fi nori, peste an vor fi epidemii si, de va ninge, va fi iarna grea.
Pentru copiii morti nebotezati, dar si pentru oamenii care au murit fara lumanare, in aceasta zi se fac praznice si se impart pomeni insotite de lumanari aprinse. De asemenea, cei in viata dau de pomana lumanari aprinse deoarece exista credinta ca lumina data de Ovidenie va arde vesnic pe lumea cealalta pentru sufletul celui care o daruieste.
Se crede ca de Ovidenie se deschid cerurile si ca acum, cei cu sufletul curat pot intelege graiul animalelor. Tot acum, e bine ca oamenii certati sa-si ceara iertare si sa se impace. Se mai spune ca de Ovidenie ologii s-ar putea vindeca.
Pentru protectia vitelor din gospodarie, dar si impotriva relelor si farmecelor care acum incep sa lucreze se ung usile si ferestrele cu usturoi. Ca sa aiba spor si belsug in casa, in aceasta zi oamenii nu trebuie sa lucreze.
Aflata in plin post al Craciunului, de ziua intrarii Maicii Domnului in biserica, credinciosii au dezlegare la peste, ulei si vin.
Sursa: www.ziare.com
http://babylenuta.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu