Secretele nisipului marţian

Foto: EPA

Rover-ul Curiosity a început să studieze compoziţia chimică a solului de pe Marte. Braţul mecanic a luat prima mostră de sol din uriaşul crater Gale. Nisipul roşu a fost studiat timp de două zile de laboratorul din interiorul aparatului.

Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii echipei terestre a Curiosity, s-au obţinut multe date care urmează să fie studiate. Mesajul a fost intrigant: „pentru a înţelege mai bine ce se cunoaşte deja, intenţionăm să luăm mostre suplimentare”. Alte detalii nu se oferă.

Nisipul a fost studiat cu două dispozitive. Primul, cel mai important de pe rover, este analizatorul de mostre (SAM). El reprezintă jumătate din întreaga masă a volumului de muncă ştiinţifică. Sarcina analizatorului este de a depista prezenţa compuşilor organici. Al doilea, CheMin, are drept scop studierea compoziţiei chimico-minerale.

Oamenii de ştiinţă menţionează că posibila descoperire a compuşilor organici pe Marte nu înseamnă neapărat prezenţa vieţii. După cum declară biologul Elena Vorobiova de la Universitatea Lomonosov, compuşii organici au fost identificaţi prin metoda spectrală chiar şi pe Pluto.

„Compuşii organici sunt diferiţi. Există compuşi aromatici, identificaţi în număr mare în Cosmos, care nu au legătură cu viaţa, şi există compuşi organici specifici vieţii. Compoziţia elementară nu dă un răspuns. Curiosity deţine dispozitive capabile nu doar să analizeze elemente, ci şi compuşii lor. Dacă analizele vor identifica compuşi asociaţi cu viaţa, acesta este un rezultat încurajator”.

Curiosity nu caută semne ale vieţii, cum relatează în mod eronat agenţiile de ştiri. Scopul lui este de a determina dacă pe Marte au existat cândva condiţii propice pentru microorganisme. Este important să se stabilească ce rol a jucat apa şi de unde a apărut metanul, care este prezent în cantităţi mici în atmosfera marţiană, continuă Elena Vorobiova.

„Metanul se formează în procesul vieţii, însă se poate forma şi în afara vieţii pe alte căi. De aceea nu există o garanţie de 100%, dacă va fi depistat metanul. În orice caz, acesta ar fi un rezultat care ar permite pe viitor să se trimită pe Marte o misiune astro-biologică”.

O misiune astro-biologică pe Marte s-a deplasat la mijlocul anilor 1970. Aparatele Viking au căutat atunci urme de viaţă şi au obţinut rezultate contradictorii. Potrivit Elenei Vorobiova, rezultatele de acum 35 de ani au primit o nouă interpretare, care confirmă posibilitatea existenţei vieţii pe Marte. Trebuie doar să se analizeze mai detaliat componenţa solului marţian. Aparatul Curiosity are la dispoziţie 23 de luni pentru a afla secretele chimice ale planetei Marte.

Sursa: romanian.ruvr.ru