În anul 2009, Consiliul European recomanda României o serie de acţiuni prioritare politicilor în domeniul sănătăţii publice. Bruxelles-ul dorea să fie asigurate minime condiţii de siguranţă a pacienţilor. Consiliul cerea guvernului Boc să desemneze o autoritate competentă care să implementeze măsuri privind siguranţa pacienţilor şi să demareze în instituţii sanitare cursuri de formare pe tema siguranţei pacienţilor.
Un raport al Comisiei Europene, dat publicităţii joi la Bruxelles, relevă că România a rămas în ultimii trei ani ultima din Europa în ceea ce priveşte sănătatea publică şi siguranţa pacienţilor din spitale şi clinici. România este arătată cu degetul pentru că, alături de Grecia, se află printre statele Uniunii Europene care au implementat cele mai puţine dintre cele 13 acţiuni incluse în această recomandare a Consiliului din 2009 privind siguranţa pacienţilor, inclusiv profilaxia şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale. Documentul dezvăluie că cel mai mare număr de ţări din UE, 14, printre care şi Bulgaria, au pus în practică între şase şi nouă acţiuni, în timp ce un grup de nouă ţări au introdus între 10 şi 12 acţiuni.
Un raport al Comisiei Europene, dat publicităţii joi la Bruxelles, relevă că România a rămas în ultimii trei ani ultima din Europa în ceea ce priveşte sănătatea publică şi siguranţa pacienţilor din spitale şi clinici. România este arătată cu degetul pentru că, alături de Grecia, se află printre statele Uniunii Europene care au implementat cele mai puţine dintre cele 13 acţiuni incluse în această recomandare a Consiliului din 2009 privind siguranţa pacienţilor, inclusiv profilaxia şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale. Documentul dezvăluie că cel mai mare număr de ţări din UE, 14, printre care şi Bulgaria, au pus în practică între şase şi nouă acţiuni, în timp ce un grup de nouă ţări au introdus între 10 şi 12 acţiuni.
La polul opus se află România şi Grecia, care au implementat doar între una şi trei dintre acţiunile din recomandare. Dintre cele 13 acţiuni preconizate în recomandare analizate în raportul CE, trei au fost implementate în cele mai multe ţări, respectiv 24. Este vorba despre includerea siguranţei pacienţilor între priorităţile politicilor de sănătate publică, desemnarea unei autorităţi competente responsabile de siguranţa pacienţilor şi încurajarea formării privind siguranţa pacienţilor în instituţii sanitare.
Recent, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, eurodeputatul Ciprian Tănăsescu a lansat un avertisment extrem de serios. El a cerut ca finanţarea europeană, prin Fondul global pentru luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei, să nu se oprească. El a atras atenţia că numărul cazurilor de tuberculoză multirezistentă şi HIV va creşte în Europa de Est din cauza insuficienţei financiare. Tănăsescu a avertizat că România se numără printre statele cu număr semnificativ de cazuri de tuberculoză şi că fără banii din Fondul global un număr semnificativ de pacienţi nu-şi vor mai putea continua în viitor tratamentele. Eurodeputatul a spus că aceşti pacienţi nu vor mai avea acces la medicaţie adecvată sau nu vor putea beneficia în niciun fel de un sprijin pentru aceste afecţiuni. Uniunea Europeană se numără printre donatorii la Fondul global pentru luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei.
Surse de la Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene ne-au dezvăluit că ani de zile guvernele din România au ascuns aceste realităţi. Comunicările oficiale venite din partea autorităţilor guvernamentale de la Bucureşti indicând că, în mare, sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai performante din Europa, şi că doar anumite sectoare ar trebui reformate. Pe fundalul unei astfel de dezinformări, Bruxelles-ul nu a reacţionat când Băsescu a anunţat în mod absolut criminal că vrea să taie o sută de mii de paturi de spital. Barroso însuşi îi ţinea isonul lui Băsescu cerând ca România să reformeze la sânge sistemul de sănătate, în sensul trecereii lui în regim de austeritate maximă. Cam în aceeaşi perioadă, fostul consilier prezidenţial Cătălin Avramescu, astăzi ambasador în în Finlanda numit de Băsescu, îi sfătuia pe români să nu mai paraziteze sistemul public de sănătate (la care ei au contribuit totuşi generos, fără să poată beneficia însă de servicii medicale decente), ci să scoată alţi bani din buzunar pentru a se trata în sistemul privat. În loc să investească bani în sănătatea publică, mafia PDL a preferat să deturneze banii din contribuţiile la sistemul de asigurări de sănătate, să lase sectorul medical public să se ruineze. NU întâplător, într-o investigaţie făcută acum doi ani, postul Deutsche Welle scria: “Spitalele din România, perpetuum-ul groazei”.
George Bogdan
sursa: cotidianul.ro
sursa: cotidianul.ro
gandeste.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu