În ultimii ani, am aflat informaţii despre ceea ce conţine “pasta roz”(carnea reconstituită) şi cum funcţionează înşelătoria lipiciului de carne. Am mai aflat că mâncărurile fast-food, cum ar fi hamburgerii de la McDonalds, conţin atât de multe chimicale şi atât de puţine ingrediente reale încât burgerul nu arată semne de descompunere nici măcar după ani de zile.
Faimosul sandwich cu costiţă de la McDonalds, McRib, a devenit subiect de analiză, relatează Mercola.com.
Sandwichul din carne de porc este descris a fi o costiţă de porc îmbibată în sos de grătar, cu ceapă şi murături acrişoare, servite pe o chiflă alungită. Pare a fi perfect normal, dar, din ce este făcut cu adevărat? Într-un articol din noiembrie 2011, CBS Chicago a dezvăluit adevărata faţă a acestui sandwich popular:
“Peste 70 de ingrediente formează McRib şi da, unul din ingrediente este porcul. Însă, aşa cum declară reporterul Vince Gerasole, printre aceste ingrediente există unul care poate fi găsit şi în fabricarea papucilor. După o analiză mai atentă a produsului s-a descoperit azodicarbonamidă, o substanţă folosită pentru înălbirea făinii din pâine. Însă mai are şi alte utilităţi. Poate fi folosită pe salteaua de yoga, în papucii de sport, în aproape orice este de cauciuc.
Apoi este carnea de porc, care de fapt este un produs din carne amestecată. Cu alte cuvinte, sandwichul este făcut din toate măruntaiele şi resturile mai puţin costisitoare ale porcului. Lista ingredientelor sandwichului McRib îmi aminteşte de laboratorul de chimie.”
- În orice caz, ce este “mâncarea”?
În urmă cu doi ani, organizaţia non-profit Comitetul Doctorilor pentru o Medicină Responsabilă au realizat o reclamă împotriva deceselor asociate cu obezitatea în care au atras atenţia asupra produselor McDonalds. Aşa cum indică clipul publicitar,obezitatea, dibaetul, colesterolul ridicat, hipertensiunea şi atacurile cardiace sunt boli simptomatice asociate cu o alimentaţie pe bază de fast-food, un indicator clar că acest tip de mâncare nu furnizează organismului o nutriţie corespunzătoare.
Aşadar, produsele McDonalds pot fi numite cu adevărat “mâncare”?
Atunci când te gândeşti la faptul că un număr mare de ingrediente dintr-o mâncare fast-food nu există nicăieri în natură, ci mai degrabă sunt realizate într-un laborator, răspunsul este în mod clar “NU!”.
După cum s-a raportat anul trecut, aproximativ 70% din carnea de vită vândută în supermarketurile americane conţine “pastă roz” adaugată ca un element ieftin de umplere.
Amestecul colorat cu Pepto-Bismol este alcătuit din resturi de carne de vită şi ţesuturi conjuctive din vacă, care au fost tratate cu hidroxid de amoniu (în principal o soluţie din amoniac în apă). În mod legal, acest amestec poate reprezenta 15% din orice produs din carne de vacă, care scade aproximativ trei cenţi din costul pe kilogram al cărnii de vită. Garniturile folosite provin din părţi de vacă care sunt cel mai probabilcontaminate cu bacteria periculoasă E.coli, motiv pentru care trebuie tratate cu amoniac pentru a ucide agenţii patogeni.
În principal, sănătatea umană este ameninţată de astfel de practici alimentare industriale şi nu de produsele lactate crude şi nepasteurizate sau alte alimente integrale neprocesate.
- Rusia aruncă înapoi în SUA carnea otrăvitoare
În ceea ce privesc ştirile referitoare la “alimentele îndoielnice”, Rusia a interzis mărfurile din carne americană după ce a descoperit că acestea conţin ractopamină, un medicament beta care creşte sinteza de proteine, şi prin urmare masa musculară a animalului. Acest medicament reduce conţinutul de grăsime din carne.
Potrivit informaţiilor furnizate de Pravada, Rusia este cel de-al patrulea cel mai mare importator de carne din SUA, achiziţionând anual carne de vită şi de porc în valoare de 500 de milioane de dolari.
Utilizarea medicamentului este interzisă în 160 de ţări, inclusiv China şi Rusia, dar este permisă în 24 de state, inclusiv Canada şi SUA.
Potrivit New York Times, interdicţia a intrat în vigoare începând cu data de 7 decembrie 2012, iar agenţiile de reglementare a sănătăţii din Rusia au declarat că, deşi iniţial vor realiza propriile teste, ţările străine vor trebui în curând să certifice faptul că produsele lor din carne nu conţin ractopamină, dacă doresc să o exporte în Rusia.
Inspectorul şef al Rusiei, Gennady Onishchenko, susţine că există “întrebări serioase” referitoare la siguranţa medicamentului. Acesta a declarat pentru New York Times:
“De exemplu, utilizarea ractopaminei este însoţită de o reducere a masei corporale, suprimarea funcţiei reproductive, creşterea mastitelor în rândul vacilor de lapte, ceea ce duce către un declin semnificativ al calităţii şi siguranţei laptelui.”
Ractopamina afectează sistemul cardiovascular uman şi poate provoca toxiinfecţii alimentare. De asemenea, medicamentul este responsabil pentru hiperactivitate, degradare musculară şi o rată mare a deceselor şi dizabilităţilor în rândul efectivelor de animale. În timp ce alte medicamente necesită o perioadă de curăţare de două săptămâni, pentru a asigura faptul că acei compuşi chimici sunt eliminaţi din carne înainte de tăiere(şi prin urmare se reduc resturile de reziduuri pentru consumul uman), nu există nicio perioadă de curăţare pentru ractopamină. De fapt, crescătorii de animale folosesc în mod intenţionat medicamentul în ultimele zile înainte de tăiere pentru a creşte eficacitatea.
Potrivit veterinarului Michael W. Fox, aproximativ 20% din ractopamină rămâne în carnea pe care o cumpărăm de la supermarket. În ciuda potenţialelor riscuri pentru sănătate, medicamentul este folosit în 45% dintre porcii din SUA, în 30% dintre vitele şi în cazul unui procentaj necunoscut de curcani.
Mexic şi Brazilia au anunţat că vor respecta cererea Rusiei privind carnea fără ractopamină. Totuşi, SUA nu a arătat niciun semn că urmează a ajunge la o înţelegere. În schimb, SUA au acuzat Rusia de încălcarea regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), o acuzaţie pe care vicepremierul Rusiei Arkady Dvorkovich a respins-o ca fiind o parte a afacerii, din moment ce “toţi membrii OMC încalcă regulile”.
- Cum să identifici mâncarea REALĂ
Iată o listă cu caracteristicile şi trăsăturile alimentelor reale faţă de “produsele alimentare” procesate.
Mâncare reală
|
Produse procesate asemănătoare alimentelor
|
| Crescute şi vândute ca fiind “integrale” | Produse, fabricate într-o fabrică şi vândute în ambalaje frumos colorate |
| Calitate variabilă | Întotdeauna la fel (nu există nici o variaţie a calităţii sau a gustului) |
| Se strică repede | Rămân “proaspete” pentru perioade lungi de timp |
| Necesită preparat | Nu este nevoie de niciun fel de preparare, trebuie doar încălzite şi consumate |
| Culori vii şi texturi bogate | Conţin materiale de umplutură, aditivi şi conservanţi pentru a face atractiv un amestec insipid şi mat |
| Aromate în mod autentic | Aromate în mod artificial |
| Conexiuni puternice cu solul şi cultura | Nicio conexiune cu solul sau cultura |
- Ghid de achiziţionare a alimentelor reale şi care promovează sănătatea
Având în vedere modul în care funcţionează acum industria agriculturii, antibioticele, pesticidele, ingredientele modificate genetic, hormonii şi nenumărate medicamente au foarte mari şanse să fie incluse în alimentele pe care le consumi.Aşadar, dacă îţi cumperi mâncarea de la un supermarket obişnuit, îţi asumi riscul ca alimentele tale să fie pline de substanţe chimice şi medicamente.
Aşadar, fă un bine sănătăţii tale şi sprijină micii ţărani din zona ta. Vei obţine alimente nutritive de la o sursă în care poţi avea încredere şi vei sprijini munca cinstită a unei familii de agricultori reali.
Totul se rezumă la următorul aspect: dacă vrei să îţi îmbunătăţeşti sănătatea, trebuie să revii la elementele fundamentale ale unor alegeri alimentare sănătoase.Concentrează-ţi atenţia asupra alimentelor integrale, a celor cultivate sau crescute aşa cum e dat de la natură, fără a folosi aditivi chimici, medicamente, hormoni, pesticide, îngrăşăminte şi “amestecuri misterioase” din resturi de carne.
- Chiar este simplu!
Indiferent de locul în care îţi faci cumpărăturile, iată care sunt caracteristicile pe care trebuie să le urmăreşti în ceea ce priveşte achiziţionarea unor alimente de înaltă calitate şi sănătoase:
1. Sunt crescute fără pesticide sau îngrăşământ chimic (alimentele organice corespund acestei descrieri, însă există şi unele alimente non-organice crescute în acest fel).
2. Nu sunt modificate genetic.
3. Nu conţin hormoni de creştere adăugaţi, antibiotice sau alte medicamente.
4. Nu conţin ingrediente artificiale, inclusiv conservanţi chimici.
5. Sunt proaspete (reţine faptul că dacă trebuie să alegi între produse organice veştejite sau produse convenţionale proaspete, ultimele ar putea fi opţiunea mai bună).
6. Nu provin de la o fabrică agricolă.
7. Sunt crescute respectând legile naturii (acest lucru înseamnă că animalele sunt hrănite cu alimente native, nu cu un amestec de cereale şi produse secundare de origine animală şi au acces la exterior).
8. Sunt crescute într-un mod sustenabil (folosind cantităţi minime de apă, protejând solul de epuizare şi transformarea deşeurilor animale în îngrăşăminte naturale în loc de poluanţi ecologici).
Dacă mâncarea îndeplineşte aceste criterii, cel mai probabil este o alegere inteligentă şi se va încadra în categoria “mâncării reale”.
Iar dacă eşti “prins în mrejele” fast-food-ului şi ale alimentelor procesate, trebuie să îţi aminteşti că adoptarea unei alimentaţii sănătoase este cea mai pozitivă schimbare pe care o poţi face în viaţa ta!
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu