Dezvăluiri despre relaţia importator-distribuitor- Ministerul Sănătăţii, dar şi despre devalizarea sistemului de sănătate de către oamenii politici din fruntea ministerului şi CNAS-ului.[...]
Sursa „Medicul de Gardă”: Din punct de vedere al finanţării, în sistemul de sănătate avem doi poli: Ministerul Sănătăţii şi CNAS. CNAS gestionează banii din contribuţii, adică 4,5 miliarde de euro pe an. Este vorba despre bani care sunt plătiţi de toţi angajaţii şi angajatorii din România.
Deci banii sunt colectaţi de CNAS şi cheltuiţi de CNAS...
De fapt, colectarea şi gestiunea propriu-zisă a banilor o face Ministerul de Finanţe. La înfiinţarea CNAS, guvernul Năstase a constatat că în fiecare an există un excedent şi atunci a
tras toţi banii la bugetul de stat pentru a finanţa şi alte deficite. Dacă conduci CNAS, nu ştii niciodată câţi bani a colectat Ministerul de Finanţe, ci doar cât ai voie să cheltuieşti. Practic, conduci o instituţie legată la ochi, mergând pe buna credinţă a celor de la Finanţe. Cheltuieşti întotdeauna cât îţi spun cei de la Finanţe că ai nevoie, iar estimarea se face pe baza precedentelor. „CNAS nu este în realitate decât un amărât plătitor de servicii”
Şi atunci ce putere mai are CNAS în toată ecuaţia asta, dacă pâinea şi cuţitul sunt la Finanţe?
Medicul de Gardă: CNAS nu este în realitate decât un amărât plătitor de servicii. Mai mult, CNAS acţionează după nişte reguli pe care le face în realitate Guvernul prin contractul-cadru. Practic, CNAS nici nu colectează banii şi nici nu are un control asupra veniturilor. Prin contractul-cadru, o dată pe an se stabileşte modalitatea prin care se plătesc serviciile în sănătate. Acolo spune cât costă o consultaţie, cât costă o operaţie şi tot aşa. Contractul- cadru este o hotărâre de guvern care este semnată de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele CNAS. Iar în realitate, contractul cadru iese cum vrea ministrul Sănătăţii, nu cum vrea preşedintele CNAS, pentru că puterea finală o are ministerul Sănătăţii. De exemplu, cât a fost Eugen Nicolăescu ministru pe vremea lui Tăriceanu, de fiecare dată a ieşit cum a vrut el.
« Sistemul de sănătate s-a prăbuşit în 2008, atunci când au scăzut contribuţiile la asigurările de sănătate şi s-a eliminat plafonul »
Sistemul de sănătate e subfinanţat, arieratele sunt imense, auzim mereu asta şi lucrurile par că nu se îmbunătăţesc. Cum au ajuns lucrurile în situaţia asta ?
Criza sistemului s-a acutizat în 2008, atunci când s-a propus scăderea contribuţiilor la asigurările de sănătate cu 20%, şi în acel moment s-a prăbuşit sistemul. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, ministrul de atunci al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a dispus şi eliminarea unicului mecanism de control al preţurilor medicamentelor, plafonul de cheltuieli. Acela era unicul mod prin care CNAS putea controla costurile: nu dădea voie să se cheltuiască decât într-o anumită limită, în funcţie de disponibilitatea fondurilor şi astfel nu se produceau niciodată datorii către producătorii de medicamente.
Deci ne-am procopsit cu datorii de sute de milioane de euro.
Exact. Plafonul era unicul mod prin care CNAS putea controla costurile. În acest mecanism de control, se cheltuiau exact câţi bani erau bugetaţi pentru luna aceea. Gândiţi-vă că odată ce a fost eliminat plafonul, doar într- un singur an, în 2008, s-au produs datorii de 500 de milioane de euro. Per total, chiar dacă nu era un sistem perfect, pacienţii aveau medicamente şi statul nu avea datorii la importatorii de medicamente.
„În spatele firmelor de distribuţie de medicamente găseşti tot vechii securişti”
Problema cea mai gravă din sistem priveşte relaţia dintre distribuitorii şi producătorii de medicamente. Ce se întâmplă acolo ? Producătorii îşi văd de business-ul lor, iar distribuitorii şi-au creat liantul cu farmaciile. În România există 5-6 mari firme de distribuţie de medicamente. Ca o paranteză, dacă te uiţi la cine este în spatele lor, te cruceşti. O să găseşti tot vechii securişti. Cei mai avantajaţi din toată afacerea asta ies distribuitorii, care nu numai că se îmbogăţesc pe seama producătorilor, dar conform legislaţiei aflate în vigoare acum, mai iau bani şi de la farmacie. Practic, au şi discount şi profit ! Şi ei cu ce se ocupă de fapt ? Distribuitorii sunt un fel de cărăuşi de medicamente. Numai că acum, în mod absurd, sub plătiţi cu un anumit procent din valoarea medicamentelor şi nu cu o sumă fixă. Ceea ce e o mare aberaţie. Gândiţi-vă că transportaţi ceva care are valoarea X şi trebuie să îi plătiţi un procent din valoarea respectivă, în loc să plătiţi preţul pe kilometru.
Reţeta electronică va bloca practica prescrierii medicamentelor scumpe
Din cate am vazut si am citit din partea FMI-ului au existat nenumărate nemultumiri pe tema arieratelor din economie, iar arieratele din zona importului de medicamente şi a serviciilor medicale au fost tot timpul o piatră în pantoful guvernării? De fapt, în 2009, atunci când a venit FMI, a anunţat guvernul că nu are de gând să mai încheie un acord fără o soluţie de stingere a arieratelor. Atunci am fost la un pas să nu se încheie acordul cu FMI din această cauză.
Ştiu de pe vremea guvernului Tăriceanu că se discuta introducerea medicamentelor generice. Se aplică acest sistem? Asta au încercat fostele conduceri ale CNAS, dar există portiţe prin care se fentează sistemul. Doctorul prescrie aşa cum îi cere CNAS-ul prescrie acid acetilsalicilic, dar îi spune la ureche pacientului să se ducă şi să cumpere medicamentul mai scump pentru că numai aşa se va face bine. Modalitatea prin care se puteau bloca anumiţi doctori să prescrie medicamente scumpe este reţeta electronică, sistemul informatic unic integrat, prin care poţi vedea la nivelul întregii ţări ce se prescrie şi ce se consuma, etapa finala fiind obligativitatea menţionării medicamentului cu numele întreg, nu doar cu substanţa de bază. Pentru că aşa poţi identifica uşor doctorii care prescriu numai anumite medicamente, numai de la anumite companii.
Dar chiar dacă un doctor prescrie un medicament scump, el se compensează la nivelul medicamentului generic. Da, dar diferenţa o plăteşte din buzunar pacientul, nu medicul. Prin introducerea medicamentelor generice, practic, costul tratamentului s-a ieftinit. Numai că, CNAS avea nevoie de colaborarea medicilor pentru acest lucru. Este deja arhicunoscut lanţul slăbiciunilor dintre importatori, farmacii şi doctori. Tot aşa se justifică şi rezistenţa sistemului atunci când vine vorba de protocoale unice de tratament şi diagnostic. Îţi dau un singur exemplu: ai făcut pneumonie. Conform protocolului ar trebui să prescrii cele mai ieftine medicamente. Numai că la noi se întâmplă exact invers: le primeşti pe cele mai scumpe !
La nivelul UE cum se procedează? În restul Uniunii funcţionează acest mecanism de control al costurilor şi medicul este responsabil de prescrierea lor. De exemplu, dacă în Franţa ţi-ar prescrie ca la noi cele mai scumpe medicamente, te-ar chema la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi aceasta ar întrerupe contractul cu un asemenea medic care nu respectă protocolul- cadru. Ai rămas fără contract cu Casa de Asigurări, ai rămas fără bani.
De ce nu poate fi aplicat un sistem similar şi în România? Pentru că puterea de influenţă a importatorilor si distribuitorilor, banii pe care îi pun în joc şi presiunea socială exercitată prin intermediul doctorilor şi farmaciştilor paralizează orice guvern. Banul este ochiul dracului de la vlădică la opincă. În România, medicii spun că prescriu ce vor ei, farmaciştii vin cu saci de reţete şi Statul plăteşte. Iar atunci când nu are bani să plătească face datorii. Cred că este un caz unic în Europa.
„În România, medicii spun că prescriu ce vor ei, farmaciştii vin cu saci de reţete şi Statul plăteşte. Iar atunci când nu are bani să plătească face datorii.”
MEDICUL DE GARDĂ
Acest interviu reprezintă începutul unui dezbateri iniţiate de „Evenimentul Zilei”. Vrem ca oamenii să înţeleagă ce se întâmplă în sistemul de sănătate şi, totodată, vă rugăm să ne ajutaţi cu informaţii noi sau să ne semnalaţi situaţii cu care v-aţi confruntat. EVZ vă garantează protecţia anonimatului. Ne puteţi apela la telefon 0745.750.150 sau ne puteţi scrie la adresa de email dancatalin2002@yahoo. com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu