Să construieşti în Antarctica este greu. Zăpada îngroapă aproape orice construieşti. Baza Halley VI a fost construită pe piloni extensibili, dar după 20 de ani aceştia au fost îngropaţi de 23 de metri de gheaţă şi nu mai puteau funcţiona. De asemenea, baza este construită pe un strat de gheaţă mişcător, astfel că aceste clădiri trebuie să se mişte şi pe orizontală şi pe verticală, prezintă Treehugger.com.
Hugh Broughton a rezolvat problema prin construirea unui “oraş plimbăreţ” în stilul arhigram. Arhitectul explică:
“Pentru a evita soarta staţiilor anterioare abandonate, modulele sunt susţinute pe schiuri gigantice de oţel şi picioarele sunt acţionate în mod hidraulic. Picioarele hidraulice permit staţiei să “iasă” în mod mecanic de sub zăpadă în fiecare an, pentru a evita să rămână îngropată. Şi, pe măsură ce calota glaciară se mişcă înspre ocean, modulele pot fi coborâte pe schiuri şi tractate de buldozere într-o locaţie nouă mai sigură, mai spre interiorul suprafeţei uscate. Prin urmare, noua bază Halley poate continua să răspundă la nevoile oscilante ale ştiinţei antarctice pentru mult mai mulţi ani decât a fost estimat iniţial”.
“De asemenea este şi foarte ecologică”, continuă arhitectul.
“Halley este cea mai ecologică unitate pe care BAS a construit-o. Clădirile se odihnesc în totalitate pe suprafaţa calotei glaciare. Această mobilitate şi flexibilitate înseamnă că noua staţie va supravieţui şi va efectua cercetări pe gheaţă mult mai mult decât oricare din predecesorii săi. Design-ul furnizează flexibilitate pentru ca staţia să poată fi adaptată, rearanjată şi relocată”.
Totodată este şi extrem de amuzantă: modulul roşu are o grădină hidroponică de salată, un perete de căţărare, este căptuşită cu lemn de cedru aromat, iar culorile sunt “revigorante şi stimulative”.
“A fost un proiect fascinant”, spune arhitectul Hugh Broughton, “deoarece combină exemple microscopice ale multor tipuri diferite de clădiri: un teatru operativ, un punct de control al traficului aerian, o centrală energetică, toate acestea întinse pe o suprafaţă de 2.044 de metri pătraţi”.
La fel ca explorarea spaţială şi subacvatică, există multe lecţii care trebuie învăţate aici, care pot fi aplicate în stilul de viaţă convenţional: traiul cu mult mai puţin, un design multifuncţional al unui spaţiu mic, construcţie durabilă, nemaivorbind de o izolare foarte bună. Poate, în curând, vom vedea “oraşe plimbăreţe” mult mai aproape de casă.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu