Ce caută ftalaţii în Nutella şi în medicamente?

Ftalaţii sunt plastifianţi chimici utilizaţi în Asia pentru a produce ambalaje din plastic flexibile. Majoritatea ambalajelor existente acum pe piaţa mondială sunt din China. Problema constă în faptul că această substanţă contaminează mâncarea vândută în mod obişnuit în supermarket-uri. Deşi plasticul este folosit în ideea de a proteja alimentele, mai mulţi cercetători au arătat că ftalaţii perturbă echilibrul hormonal masculin.

Bărbatul care ingerează ftalaţi produce spermatozoizi mai puţini sau mai lenţi, prezentând un risc de infertilitate. Iar în cazul femeilor însărcinate, această substanţă ajunge la făt şi îi influenţează dezvoltarea organelor genitale.

Un studiu realizat în Germania a arătat că 60% din copiii testaţi aveau în organismul lor urme de ftalaţi, iar, în cazul a 20% dintre copii, ftalaţii existau în cantităţi toxice. Dacă se ia în considerare efectul de acumulare şi efectul de cocktail al ftalaţilor, este foarte probabil ca procentul de copiii care consumă cantităţi nerezonabile de ftalaţi să ajungă la 80%.

Nutella, sub semnul întrebării

Ciocolata preferată de copii pentru micul-dejun a fost subiect de discuţie în ultima vreme, deoarece cercetătorii au descoperit în interiorul produsului un ftalat considerat a fi cel mai periculos, şi anume BPT. Grupul italian Ferrero, care produce Nutella, a confirmat prezenţa substanţelor dăunătoare în produsul său, dar spune că “se găsesc în cantităţi inofensive.”

Ftalaţii sunt deja interzişi în industria jucăriilor, din cauza proprietăţilor periculoase şi urmează să fie interzişi în toată Europa foarte curând, însă, până atunci continuăm să întâlnim substanţa în produsele alimentare.

Având în vedere faptul că ftalaţii sunt interzişi în sectorul jucăriilor încă din 2007, să sperăm că, în viitorul apropiat, Comisia Europeană îi va interzice şi în ambalajele de plastic.

Ce sunt ftalaţii?

Ftalaţii sunt plastifianţii cei mai utilizaţi în întreaga lume. Aceştia sunt o familie de substanţe chimice utilizate de aproximativ 50 de ani, în principal pentru a face clorura de polivinil (PVC) moale şi flexibilă.

Unde pot fi găsiţi?

Ftalaţii, produşi într-o cantitate anuală de 3 milioane de tone la nivel global, sunt prezenţi peste tot în mediul nostru zilnic, la niveluri diferite. Expunerea este de cele mai multe ori destul de dificil de evaluat, din cauza multitudinii de posibile surse şi situaţii care se pot produce prin inhalare, ingerare sau contact.

- În ultimul deceniu, oamenii de ştiinţă au testat şi dovedit proprietăţile toxice şi natura cancerigenă a anumitor ftalaţi pe rozătoare, rezultate care au ridicat multe semne de întrebare.

- DEHP, ftalatul cel mai des folosit, este în principal utilizat în producerea de plastic de PVC. Este o componentă a produselor de vinil, cum ar fi pardoseli şi multe plasticuri utilizate în medicină, cum ar fi pungile şi tubulatura pentru perfuziile intravenoase. Nou-născuţii şi copiii foarte bolnavi, care sunt supuşi anumitor intervenţii sunt cei mai predispuşi să fie expuşi la DEHP.

- În mâncare: Concentraţii mici de ftalaţi în mâncare pot proveni din utilizarea unor plasticuri în prepararea şi ambalarea alimentelor. De preferat ar fi alegerea recipientelor din sticlă sau din plastic dur, realizat din polietilenă cu densitate ridicată (HDPE).

- În cosmetice şi produse de îngrijire personală, cum ar fi fixativ de păr, machiaj, pastă de dinţi şi loţiune de corp. Este necesară etichetarea completă a ingredientelor, pentru a putea verifica prezenţa ftalaţilor în cosmetice.

Ftalaţii sunt periculoşi?

Folosiţi ca solvenţi în cosmetice (cum ar fi parabenii), aceştia sunt perturbatori endocrini şi apar pe etichetele produselor sub denumirea de “parfumuri”. Există mai multe tipuri de ftalaţi, fiecare dintre ei având un scop anume şi afectând sănătatea umană în mai multe moduri. Copiii pot fi mai expuşi, dacă pun gura pe jucăriile făcute din plasticuri care conţin ftalaţi.

Societatea Canadiană de Cancer şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte următoarele informaţii:

- ftalaţii prezenţi în materialele PVC utilizate pentru anumite proceduri medicale:fetuşii şi copiii ar putea fi expuşi la concentraţii destul de mari de DEHP în timpul procedurilor medicale, cum ar fi dializa, transfuziile sanguine şi ECMO (oxigenarea membranei extracorporale).

- ftalaţii prezenţi în jucării şi produse pentru copiii mici.

DEHP poate provoca tumori şi alte anomalii în ficatul şobolanilor şi şoarecilor. La rozătoarele care au fost expuse la DEHP în timpul perioadei de gestaţie sau la o vârstă fragedă, această substanţă a provocat o insuficienţă a sistemului reproductiv masculin, afectând dezvoltarea spermatozoizilor şi reducând gradul de fertilitate la ambele sexe.

Informaţiile ştiinţifice indică faptul că anumiţi ftalaţi acţionează ca şi perturbatori endocrini, imitând sau perturbând funcţiile hormonale ale organismului. Programul Naţional Toxicologic din SUA spune că DEHP poate fi privită ca o substanţă cancerigenă pentru oameni.

Ftalaţii sunt interzişi?

Uniunea Europeană a interzis recent utilizarea a trei ftalaţi (DEHP, DBP şi BBP) în toate jucăriile şi produsele de îngrijire a copiilor.

Alţi trei ftalaţi nu mai pot fi utilizaţi în jucării şi produse de îngrijire care ar putea fi atinse cu gura de copiii sub trei ani (DINP, DIDP şi DnOP). Mulţi producători de sticle pentru bebeluşi folosesc materiale fără ftalaţi cum ar fi polipropilena.

De ce s-au adoptat aceste decizii? Ftalaţii au fost asociaţi cu leziuni ale sistemului reproductiv masculin, infertilitate, dar şi cu un coeficient de inteligenţă redus. Un studiu recent a descoperit faptul că aceste substanţe chimice ar putea opri copiii din creştere.

În mod normal, luăm medicamente pentru a ne simţi mai bine şi mai sănătoşi. Prin urmare,  de ce există medicamente şi suplimente impregnate cu substanţe chimice toxice care au fost asociate cu defecte congenitale şi funcţii hormonale tulburate?

Un studiu publicat în martie 2012, a descoperit că ftalaţii utilizaţi ca şi “ingrediente inactive” în pastile ar putea contribui la nivelurile ridicate ale acestor plastifianţi, descoperite în organismele adulţilor.

“Ingerarea de medicamente şi suplimente care conţin ftalaţi ar putea contribui foarte mult la nivelul total de expunere”, explică Kathy Kelley, farmacistă şi autoarea studiului.

Ftalaţii sunt adăugaţi la plastic pentru a-l face mai moale şi în loţiuni pentru a ajuta crema să pătrundă mai bine în piele. La fel de bine ftalaţii pot fi găsiţi în perdele de duş din vinil şi pardoseli, ojă de unghii, produse de curăţenie, parfumuri, cerneală, adezivi şi altele.

Omniprezenţa ftalaţilor în toate zonele vieţii moderne face ca adăugarea lor chiar în medicamente să fie destul de problematică.

Un articol prezentat în luna martie a anului trecut, subliniază faptul că ftalaţii pot fi întâlniţi în multe pastile eliberate cu prescripţie, medicamente fără prescripţie şi chiar şi în suplimente alimentare.

Iată câteva medicamente eliberate cu prescripţie şi fără prescripţie, la care s-a dovedit existenţa unui conţinut de ftalaţi:

- Bromfeniramină

- Carbamazepină

- Diltiazem

- Eritromicină

- Ketoprofen

- Mesalamină

- Omeprazol

- Clorură de potasiu

- Propranolol

- Ranitidină

- Verapamil

Ftalaţii au mai fost descoperiţi şi în unele geluri din ulei de peşte şi pilule de usturoi. Oamenii de ştiinţă au descoperit că unele suplimente din magneziu cu eliberare lentă conţin ftalaţi, la fel ca şi o varietate de probiotice. Cu alte cuvinte, doar pentru că ajungi să cumperi suplimente dintr-un magazin cu produse sănătoase nu înseamnă că acestea nu conţin ftalaţi care perturbă sistemul endocrin.

Ar trebui să putem identifica cu uşurinţă orice ftalaţi din vitaminele noastre, din pastilele din ulei de peşte sau din alte suplimente alimentare. Abrevieri precum DEHP, DBP, DEP, DMP, HMP, PVAP, CAP şi PET se referă la ftalaţi.

Cum să eviţi ftalaţii

 Încearcă să urmezi aceste sfaturi pentru a evita ftalaţii şi pentru a reduce nivelul acestei substanţe din organismul tău:

1. Încearcă să găseşti alternative mai sigure pentru medicamente şi suplimente

Poate nu ai cum să eviţi să iei medicamente, în special în cazul afecţiunilor cronice. Studiul a subliniat faptul că pastilele identificate drept medicamente cu “eliberare în timp” sau “filmate” pot conţine ftalaţi, aşa că, cel mai bine ar fi să vorbeşti cu doctorul sau farmacistul pentru a găsi nişte alternative mai sigure.

2. Citeşte etichetele

Nu folosi produse care au cuvântul “ftalat” pe eticheta lor cu ingrediente. Lori Alper de la Groovy Green Livin’ a identificat următoarele denumiri care trebuie evitate:

- DBP (dinbutil ftalat) şi DEP (dietil ftalat) pot fi întâlnite de obicei în produsele de îngrijire personală, inclusiv ojă pentru unghii, deodorant, parfumuri şi apă de parfum, loţiuni după ras, şamponuri, geluri de păr şi loţiuni pentru mâini.

- DEHP (di- (2-etilhexil) ftalat sau Bis (2-etilhexil) ftalat) este utilizat în plasticurile PVC, inclusiv în unele dispozitive medicale.

- BzBP (benzilbutil ftalat) este utilizat în unele produse de îngrijire a pardoselii şi în produsele de îngrijire personală.

- DMP (dimetil ftalat) este utilizat în alifiile împotriva insectelor şi în unele plasticuri (precum şi în carburantul pentru rachete).

3. Elimină vinilul din casa ta

Vinilul este cel mai toxic plastic şi poate fi eliminat cu uşurinţă din casa ta. Aruncă jucăriile de vinil, perdelele de duş şi orice alt lucru care este etichetat drept PVC sau cu un cod de reciclare numărul 3. Dacă pardoseala din casa ta este din vinil, atunci este bine să fie păstrată curată şi în condiţii de luminozitate, din moment ce lumina Soarelui poate elimina ftalaţii. Dacă nu poţi să faci acest lucru, atunci cel mai bine ar fi să înlocuieşti pardoseala de vinil cu una dintr-un alt material, mai sigur pentru sănătatea ta, cum ar fi lemn, piatră sau plută.

4. Alege produse de îngrijire personală mai sigure

Loţiunile, şamponurile şi orice alt produs care conţine denumirea de “parfum” pe lista cu ingrediente conţine şi ftalaţi. 

Sursa : financiarul.ro

           2blackjack1.wordpress.com