O nouă cercetare, prezentată de Webmd.com, a descoperit că preşcolarii ai căror părinţi suferă din cauza depresiei şi a violenţei domestice ar putea fi mai predispuşi să dezvolte afecţiune de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD) până la vârsta de şase ani.
Iar copiii tineri cu mame depresive ar putea avea mai multe şanse să primească de-a lungul vieţii medicamente prescrise medical pentru a-şi trata problemele de sănătate mintală sau comportamentale.
“Studiul nostru indică faptul că preşcolarii diagnosticaţi cu ADHD au mai multe şanse să fi fost expuşi atât la episoade de violenţă domestică, cât şi la situaţii în care unul din părinţi suferea de depresie, în primii trei ani de viaţă”, explică autoarea studiului, doctorul Nerissa Bauer, profesoară de pediatrie la Şcoala de Medicină a Universităţii Indiana din Indianapolis.
“A existat un grad de conştientizare din ce în ce mai mare a faptului că factorii de risc psihosocial pot avea un impact asupra comportamentelor copiilor la vârste fragede”, a spus Bauer. Totuşi, nu toţi copiii care sunt expuşi la depresia şi la violenţa între părinţi vor dezvolta ADHD.
“Există şi alţi factori care pot fi asociaţi cu probabilitatea mai mare a unui copil de a fi diagnosticat cu ADHD, inclusiv o istorie a acestei boli în cadrul familiei”, explică Bauer.
Simptomele ADHD pot include impulsivitate, hiperactivitate şi dificultate de concentrare. Copiii cu ADHD pot întâmpina dificultăţi la şcoală, în păstrarea locului de muncă şi în ceea ce priveşte susţinerea unei relaţii. De asemenea, au un risc mai mare de a face abuz de alcool sau de substanţe, de a suferi de depresie şi din cauza unor afecţiuni de anxietate. Tratamentul ADHD implică de obicei medicaţie şi modificări ale comportamentului.
“Pediatrii şi medicii de familie au căutat în mod constant prezenţa acestor factori de risc psihosocial, din cauza posibilităţii apariţiei unor efecte negative asupra copilului. Familiile care experimentează violenţă domestică vor avea nevoie de ajutor, nu doar pentru a se asigura că victimele se află în siguranţă din punct de vedere fizic, dar şi pentru că există şi efecte psihologice puternice”, adaugă Bauer.
Studiul, care a fost prezentat pe 4 februarie, a presupus analiza a peste 2400 de copiii, cu vârsta de trei ani. Părinţii care i-au dus la diferite clinici pediatrice au trebuit să completeze chestionare privind istoricul personal în ceea ce priveşte depresia şi violenţa domestică, în timp ce aşteptau la cabinetul medicului pediatru.
Dintre aceştia, 58 au declarat că au un istoric privind violenţa în familie şi depresia, înainte ca cel mic să împlinească vârsta de trei ani. În plus, 69 au declarat că există un istoric privind violenţa partenerului şi 704 au subliniat existenţa unor simptome de depresie în acest interval de timp.
Aproximativ 66% dintre părinţi nu au declarat nici simptome ale depresiei şi nici acte de violenţă din partea partenerului.
Copiii care au fost expuşi la violenţa domestică şi/sau la depresia parentală, aveau de patru ori mai multe şanse să fie diagnosticaţi cu ADHD până la vârsta de şase ani.
Mai mult, 2,9% dintre copiii ai căror părinţi au declarat existenţa semnelor de depresie au primit medicamente eliberate cu prescripţie medicală pentru a trata problemele de comportament şi de sănătate mentală, în comparaţie cu 1,6% dintre copiii ai căror părinţi nu au raportat un istoric privind depresia. Medicamentele prescrise au inclus pastile care tratează anxietatea, depresia şi problemele de somn.
Deşi studiul a arătat o asociere, analiza nu a demonstrat o legătură “cauză şi efect”între violenţa domestică şi/sau depresia maternală şi probabilitatea unui diagnostic cu ADHD. Experţii spun că descoperirile au sens, însă este nevoie de o analiză ştiinţifică mai aprofundată.
Doctorul Leon Hoffman, psihoanalist de copii, spune că “fără îndoială, violenţa domestică şi depresia maternală au un efect profund asupra copiilor”.
Cum să te ocupi de această problemă este o cu totul altă poveste, spune Hoffman. “Aceasta este o problemă de sănătate publică care are nevoie de fonduri, dacă se doreşte dezvoltarea unor programe eficiente”.
Sursa: www.financiarul.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu