Multimiliardarii cumpără apă peste tot în lume, într-un ritm fără precedent

Sandra Postel, expert hidrologic, a scris în National Geographic în luna decembrie a anului 2012, despre “tehnici de irigare la scară mică care ajută familiile să ude recolta în timpul sezonului uscat, să crească randamentul, să diversifice recolta şi să se ridice din sărăcie” şi a avertizat împotriva investiţiilor nechibzuite în terenuri şi apă înregistrate în Africa, relatează Globaresearch.ca.

În aceeaşi lună, publicaţia online Market Oracle a declarat că “noii baroni ai apei (bancherii de pe Wall Street şi multimiliardarii elitişti) cumpără apă peste tot în lume, într-un ritm fără precedent”. Raportul dezvăluie două fenomene care au prins viteză şi care ar putea duce la o acumulare de profit pe seama comunităţilor şi comunelor.

În mai multe cazuri, guvernele înfiinţează corporaţii publice care funcţionează după regulile oricăror afaceri, contractând sursele de apă şi operaţiunile de igienizare, sau intrând în parteneriate public-private, încheiate de cele mai multe ori cu multinaţionalele. Acest lucru s-a întâmplat recent în Nagpur şi New Delhi, în India.

În cele mai multe zone rurale, asigurarea unei surse de apă potabilă curată şi salubră continuă să reprezinte o adevărată provocare. Unele companii, aşa cum este Sarvajal, au început să instaleze chioşcuri de apă pre-plătite (sau ATM-uri de apă), care distribuie unităţi de apă la introducerea unui card pre-plătit. Nu este nicio surpriză că aceste chioşcuri sunt extrem de populare în rândul oamenilor, care nu au altfel acces la apă potabilă curată.

Totuşi, odată cu modificările climei, criza apei nu mai este percepută ca fiind limitată la ţările în curs de dezvoltare. Apa proaspătă devine o adevărată problemă atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare.

În zonele care se întind de la acviferul Ogallala şi până la Marile Lacuri din America de Nord, apa a fost numită “aur lichid”.

Miliardari, precum T. Boone Pickens, au cumpărat terenul care se suprapune cu acviferul Ogallala, dobândind astfel şi drepturile la apă.

Companii precum Dow Chemicals, cu o lungă istorie în poluarea apei, investesc acum în afaceri de purificare a apei, astfel că poluarea în sine a devenit “o adevărată sursă de numerar”.

Însă companiile de substanţe chimice nu sunt singure: GE şi competitorul său, Siemens, au proprietăţi extinse, care includ o gamă de tehnologii de apă pentru a acoperi nevoile unor clienţi industriali, furnizori municipali de apă sau guverne.

De asemenea, şi industria financiară s-a concentrat asupra apei. În vara anului 2011, Citigroup a emis un raport privind investiţiile în apă. Declaraţia foarte mult citată a lui Willem Buiter, economist şef la Citigroup, oferă o idee vagă despre concluziile la care au ajuns liderii financiari:

“Apa va deveni în cele din urmă cea mai importantă clasă de active bazate pe materie fizică, eclipsând petrolul, cuprul, mărfurile agricole şi metalele preţioase”.

Încă o dată, mai multe persoane au văzut deja apa ca pe o oportunitate importantă de investiţii, inclusiv Serviciile Financiare de Energie din cadrul GE, Goldman Sachs şi mai multe firme de management al activelor, care sunt implicate în investiţii în terenuri agricole în Asia, Africa, America de Sud şi Europa de Est.

Având în vedere cele mai recente tendinţe, iniţiativele care analizează utilizarea apei de către companii sau informaţiile cartografiate referitoare la riscurile asociate cu apa, ar putea fi cu două tăişuri. Unele exemple includ “proiectul de descoperire a apelor” şi “proiectul de cartografiere a apelor”. Ambele sunt iniţiate de organizaţii non-profit/think-thank-uri. Deşi sunt distincte, acestea sunt legate prin circumscripţia lor comună: investitorii globali îngrijoraţi de riscurile asociate cu apa.

“Proiectul de descoperire a apelor” caută să ajute afacerile şi investitorii instituţionali să înţeleagă riscurile şi oportunităţile asociate cu deficitul de apă şi alte probleme în acest sens. Potrivit celui mai recent raport al său, emis în numele celor 470 de investitori care deţin active de 50 de trilioane de dolari, peste jumătate dintre respondenţii la sondajul lor au experimentat în ultimii cinci ani provocări în legătură cu apa, ceea ce s-a tradus în perturbări ale operaţiunilor, creşteri ale cheltuielilor şi alte efecte negative.

Aqueduct Alliance şi proiectul său de cartografiere a apelor are drept scop furnizarea unor detalii fără precedent referitoare la riscurile privind apa globală.General Electric, Goldman Sachs şi think-thank-ul cu sediul în Washington, Institutul Mondial de Resurse, sunt membrii fondatori ai Aqueduct Alliance. Toţi au identificat riscurile asociate cu apa ca fiind în detrimentul profitabilităţii, creşterii economice continue şi sustenabilităţii ecologice.

Hărţile hidrologice, cu nivelul lor de detaliere fără precedent şi cu o rezoluţie incredibilă, caută să combine informaţiile hidrologice avansate cu indicatori geografici specifici care surprind factori sociali, economici şi de guvernare.

Mulţi dintre aceşti investitori, descrişi ca fiind “noii baroni ai apei” sunt aceiaşi care au profitat din speculaţiile privind contractele agricole şi care au contribuit la criza alimentară din ultimii câţiva ani. Criza alimentară şi secetele recente au confirmat faptul că un control asupra surselor alimentare, terenurilor şi apelor care curg pe deasupra sau pe sub acestea, sunt la fel de importante.

Goana globală după “acapararea de pământ”, precum şi rezistenţa la acest lucru, ne arată că toţi acţionarii sunt conştienţi de necesitatea achiziţionării de terenuri şi ape, în special în cazul ţărilor în curs de dezvoltare.

Trebuie implementate mecanisme naţionale şi internaţionale de reglementare pentru a ne asigura că resursele de bază cum ar fi pământul, apa şi mijloacele de accesare a apei proaspete nu devin mijloacele pentru acumularea de profit pentru cei bogaţi,ci sunt guvernate într-un mod care să asigure mijloacele de trai de bază celor care depind cel mai mult de ele.

Sursa: www.financiarul.ro