Saptamana patimilor: Ghid spiritual al traditiilor si obiceiurilor romanesti in prag de sarbatoare

Saptamana patimilor sau Saptamana Mare este ultima saptamana inainte de Invierea Domnului Iisus Hristos si incepe in Duminica Floriilor si tine pana in duminica Pastelui.

Ghid spiritual al traditiilor si obiceiurilor romanesti in prag de sarbatoare

Saptamana patimilor sau Saptamana Mare este ultima saptamana inainte de Invierea Domnului Iisus Hristos si incepe in Duminica Floriilor si tine pana in duminica Pastelui. Duminica Floriilor este ziua in care Hristos a intrat in Ierusalim iar duminica Pastelui este ziua in care Hristos a Inviat. De asemenea, Saptamana Luminata este ultima saptamana din postul Sfintelor Pasti si saptamana deniilor. Deniile sunt slujbele de priveghere care au loc doar in saptamanile a cincea si a saptea ale Postului Pastelui.

Asadar, ceea ce stim despre aceasta saptamana este ca ea simbolizeaza durerea si chinurile prin care Mantuitorul nostru a trecut de cand a fost tradat de unul din apostolii sai, Iuda, la arestarea, umilirea si rastignirea pe cruce, pana la moartea si apoi invierea sa.

Traditia spune ca in Saptamana Mare cerurile sunt inchise si se crede ca sufletele celor care trec in nefiinta nu isi gasesc calea si oscileaza intre Rai si Iad. Batranii spun ca cerurile se deschid in noaptea de Pasti numai oamenilor cu inimile si sufletele curate.

Simbolistica fiecarei zile din Saptamana Mare

Din strabuni stim ca Saptamana Mare este saptamana in care toate gospodinele fac pregatiri pentru marea sarbatoare: ele isi fac curatenie in gospodarie, isi vopsesc pomii si pietrele cu var alb, isi aerisesc casele, hainele si asternuturile ca sa iasa toate relele de peste iarna, isi curata gradina, pregatesc bucatele de sarbatoare, inrosesc ouale, fac pasca, cozonaci si preparate din miel. Ele incep de luni si se spune ca muncesc pana in Noaptea Invierii. Femeile de la tara spun ca daca Sarbatoarea Pastelui te prinde in necuratenie, casa isi blesteama locuitorii ei.

In seara zilei de luni se face o denie in care se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Hristos inaintea intrarii in Ierusalim.

Ziua de marti poarta denumirea de Martea Seaca si au loc slujbe dedicate predicii de pe Muntele Maslinillor. Se spune ca Hristos anticipeaza distrugerea Templului dar si patimile pe care a urmat sa le indure.

In ziua de miercuri, la slujba de denie este pomenit Iuda, apostolul lui Iisus care isi tradeaza invatatorul, si Maria, femeia desfranata care ii spala picioarele lui Iisus cu lacrimile ei si il unge cu mir.

Obiceiuri si traditii in Joia Mare

Joia Mare este ziua in care slujba de seara ne aminteste de cele patru momente grele prin care Mantuitorul nostru a trecut: spalarea picioarelor apostolilor, Cina cea de taina, rugaciunea din gradina Ghesimani si prinderea lui Iisus.

Traditia spune ca in Joia Mare se inrosesc ouale. Se spune ca daca ele sunt inrosite joi, ele nu se vor strica tot anul. In Joia Mare niciun om nu ar trebui sa doarma pentru ca daca o va face, el va fi lenes tot anul si va trage asupra lui mania Joimaritei, un personaj mitologic romanesc care pedepseste aspru trandavia.

In Muntenia, in Joia Mare exista superstitia care spuna ca in timpul slujbei, fetele si baietii tineri trebuie sa ia o sfoara si sa impleteasca cate un nod dupa fiecare evanghelie, cu fiecare nod sa isi puna o dorinta si sa se roage pentru implinirea ei. Dupa slujba, tinerele si tinerii trebuie sa ia sfoara si sa si-o puna sub perna pentru a-si visa alesul sau aleasa.

In alte parti din tara precum in Maramures se spune ca in Joia Mare spiritele celor morti se intorc acasa si raman acolo pana la sarbatoarea Rusaliilor. Rudelor lor le aprind lumanari la mormant sau le aprind focuri prin curti pentru a le incalzi sufletele si pentru a avea lumina pe lumea cealalta.

In credinta populara mai exista superstitia ca cei care postesc din Joia Mare si pana la Pasti vor fi instiintati cu trei zile inainte de a trece in nefiinta de moartea lor.

Obiceiuri si traditii in Vinerea Mare

Vinerea Neagra sau Vinerea Mare este cea mai trista zi din Saptamana Patimilor pentru ca atunci a fost judecat, batjocorit, rastignit, omorat si ingropat Iisus. Seara are loc Denia Prohodului, o slujba in care biserica este inconjurata de trei ori si se trece apoi pe sub Sfantul Aer (Epitaf) – el simbolizeaza trupul mort al lui Iisus. Dupa slujba, oamenii se intorc acasa cu lumina Prohodului sau lumina punerii lui Iisus in mormant. In aceasta zi mare oamenii nu trebuie sa lucreze nimic. Nici macar clopotele nu se bat, doar toaca se aude.

Vinerea Mare este ziua in care traditia spune ca oamenii trebuie sa tina post negru, adica sa nu bea sau sa manance nimic. In aceasta zi este interzis consumul urzicilor si al otetului. Se spune ca Mantuitorul nostru a fost batut cu urzici iar buzele i-au fost udate cu otet.

In aceasta zi gospodinele nu trebuie sa framante aluat sau sa il coaca in cuptor pentru ca nu va putea fi mancat si pentru ca asta atrage boala si spiritele rele. De asemenea, se spune ca, inainte de rasaritul soarelui, oamenii trebuie sa se scufunde de trei ori intr-o apa curgatoare pentru ca aceasta il va proteja de boli, bube si de friguri si il va pastra sanatos pe tot parcursul anului. Ploaia in Vinerea Marea vesteste un an roditor.

Ultima zi din Saptamana Patimilor

Sambata Mare este ultima zi de pregatire din Saptamana Mare. Este ziua in care gospodinele termina curatenia, termina de preparat mancarea si isi pregatesc hainele noi si curate pentru noaptea de Inviere.

Obiceiul este ca in Sambata Mare sa se taie mielul si sa se prepare mancarurile traditionale. Conform traditiei, aceasta este ziua in care femeile se spala pe cap, se piaptana, se imbracata cu haine curate si noi si merg seara la slujba. Ele isi pregatesc cosul pentru slujba. Pun in el oua rosii, pasca, o lumanare alba, zahar, faina, sare, usturoi, o ramura de busuioc si miel. Cosul se acopera cu cel mai frumos stergar din casa. Traditia spune ca si barbatii trebuie sa aiba si ei sa poarte ceva nou in noaptea de Inviere.

Una din superstiile Sambetei Mari este ca, daca te impiedici in drum spre slujba de Inviere, este semn ca vei avea un an greu, plin de incercari si necazuri.

Duminica Mare, ziua Invierii

Duminica Mare este ziua cu care Saptamana Mare se incheie. Traditia spune ca in aceasta zi trebuie sa ne punem in apa un ban de argint si sa ne spalam pe fata cu el pentru a avea sanatate si belsug tot anul. De asemenea, in Duminica Mare se poarta haine noi. Acest obicei simbolizeaza primenire

Va dorim un Paste Fericit alaturi de cei dragi si multa lumina in suflete!

Sursa:  www.garbo.ro