Sfinţii 40 de mucenici; tradiţii populare

- Pe data de 9 martie sunt pomeniţi în calendarul ortodox Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia.

Sfinţii mucenici erau toţi ostaşi în armata romană staţionată, în timpul împăratului Liciniu (308 – 324), în Sevastia Armeniei, şi proveneau de fel din zona Asiei Mici (Capadocia). Conducătorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor. Aflând că un grup de 40 de ostaşi din subordinea sa a refuzat să se închine idolilor, fiind creştini, le-a ordonat să îşi lase credinţa. În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei: “Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui”.

Neputând să îi convingă să renunţe la credinţa în Hristos, Agricola a ordonat ca cei 40 de tineri ostaşi să fie obligaţi să intre – dezbrăcaţi – în lacul Sevastia, care era în acea perioadă a anului aproape îngheţat. Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din lac, dar, intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac, a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre cei care îi păzeau. Acesta, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Ziua de Măcinici (9 martie) este socotită în calendarul popular începutul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia, când, conform tradiţiei, aceasta moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor.

Obiceiurile acestei sărbători populare se înscriu într-un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi); beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare cu vin; deschiderea mormintelor şi porţilor Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii; aprinderea focurilor de Măcinici prin curţi şi grădini, în faţa caselor şi în câmp; purificarea oamenilor şi vitelor prin stropirea cu apa sfinţită; protecţia magică a caselor şi anexelor gospodăreşti prin înconjurarea lor cu cenuşă provenită de la focurile de Măcinici; bătutul pământului cu maiurile (ciocane mari din lemn) pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aşteptarea spiritelor morţilor cu scaune şi mese întinse la focurile de Măcinici; observaţii şi promisiuni meteorologice; aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Măcinici; credinţa că este un timp extrem de favorabil prinderii vrăjilor şi farmecelor; retezatul stupilor (scoaterea mierii de albine); tăierea primelor corzi de viţă de vie ş.a.

Măcinici se numesc şi spiritele moşilor şi strămoşilor, sărbătoarea din calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică şi, parţial, ca semnificaţie, cu cei 40 de Sfinţi Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiţi pentru credinţa lor în cetatea Sevastiei. Jertfele şi sacrificiile umane săvârşite în vremurile preistorice în ziua Anului Nou sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt în ziua de Măcinici şi mâncat sacramental.

Ziua de 9 martie era o sărbătoare a morţilor, când li se împărţeau nu numai măcinici, ci şi fasole sleită, nuci, poame, alune.

În satele bucovinene se făceau praznice ocazie cu care se dădea pomană celor adunaţi câte un colăcel, lumină aprinsă şi un pahar cu băutură.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie este o reminiscenţă a sărbătorilor bahice ale antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă.

Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia care poartă diferite nume zonale: Moşi, Sfinţi, Sfinţişori, Mucenici ş.a.

În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an.Dacă pământul este îngheţat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume şi oamenii pot semăna porumbul cât de târziu; iar dacă nu îngheaţă, toamna va pica bruma devreme şi din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semne repede. De asemenea, se crede că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici va fi toată primăvara.

Credinţa că începutul simbolic al activităţilor economice la Anul Nou aduce spor şi belşug era foarte puternică, în ziua de 9 martie era scos plugul în ţarină şi se trăgea prima brazdă. Ieşirea cu plugul în moşie avea valoare de simbol, întrucât din acel moment începea anul agrar.

Sursa: www.financiarul.ro

Spania rămâne fără bani în 40 de zile

Spania a ajuns epicentrul crizei din zona euro, după ce problemele financiare şi economice ale ibericilor au îndepărtat investitorii în olbigaţiuni şi costurile de împrumut au ajuns la un nou nivel record vineri. Mai mult provinciile ţării au nevoie şi ele de ajutor financiar şi Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că guvernul mai are bani doar până în septembrie.

Spania proteste

Cu o recesiune economică prelungită, şomaj record, bănci insolvente şi provincii care nu mai au lichidităţi, Spania e pe drumul de a deveni următoarea ţintă a crizei euro, următoarea ţară care fie primeşte ajutor financiar, fie dă faliment.

La sfârşitul săptămânii trecute, provincia Valencia a devenit prima care a cerut asistenţă financiară de la guvernul federal pentru a-şi acoperi cheltuielile, în lipsă de lichidităţi. Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat un ajutor financiar de 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole, şi guvernul de la Madrid a anunţat noi măsuri de austeritate, menite să taie din deficitul uriaş al Spaniei. Ultimele două veşti n-au ajutat însă piaţa de datorie a Spaniei. Randamentele la obligaţiunile cu scadenţa la 10 ani au ajuns la un nivel record de aproape 7,3%, în condiţiile în care Germania, de pildă, se împrumută cu 1,16% - nivel record şi pentru nemţi, dar vorbim despre un minim. La acest nivel de dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia au intrat în programul de asistenţă financiară al UE şi FMI.

Sub titlul "Acum arde Spania", cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că ibericii mai mai au bani doar până în septembrie. "Spania nu are un plan B. Banii vor ajunge până în septembrie. Apoi trebuie ca trezoreria să iasă cu o noi emisiuni de obligaţiuni după o pauză în august. Însă, dacă dobânzile şi prima de risc rămân la nivelurile record din ultima Vinere Neagră, atunci cea de-a patra cea mai mare economie din zona euro devine al patrulea candidat la asistenţă financiară - după Grecia, Irlanda şi Potrugalia".

FAZ mai notează că şi alte provincii spaniole vor avea nevoie de bailout în viitorul apropiat. Valencia are nevoie acum de cel puţin 2,45 miliarde de euro pentru plăţi scadente până la sfârşitul anului. Următoarele provincii care vor apela la fondul de 18 miliarde de euro sunt Catalonia, Insulele Baleare, Insulele Canare, Castilia-La Mancha, Murcia şi Andaluzia.

Economia Spaniei va scădea cu 1,5% în acest an şi se va afla în recesiune şi în 2013. Încasările statului vor fi serios zdruncinate şi chletuielile cu dobânzile datoriei publice vor constitui cea mai mare cotă din buget.

Sursa: economica.rtv.net

9 MARTIE: SFINTII 40 DE MUCENICI

Acest articol apartine blogului Saccsiv

În luna martie, în ziua a noua, pomenirea sfinţilor patruzeci (40) de mucenici, cei ce au mărturisit şi au fost chinuiţi în cetatea Sevastiei.

Cei patruzeci de mucenici, deşi erau de obârşie din diferite locuri, făceau parte din aceeaşi ceată ostăşească. Ei au fost prinşi din pricina mărturisirii credinţei în Hristos şi au fost duşi la cercetare. Dar nelăsându-se înduplecaţi să jertfească idolilor, mai întâi au fost loviţi cu pietre peste faţă şi peste gură, dar pietrele în loc să-i atingă pe ei, se întorceau şi loveau pe cei ce le aruncau. Apoi au fost osândiţi, în vreme de iarnă, să petreacă toată noaptea în mijlocul unui lac, care se găsea în apropierea Sevastiei. Pe când se găseau în mijlocul apei, unul dintre ei, care iubea mai mult viaţa, ieşind din lac, a alergat la o baie din apropiere, dar de îndată ce a fost atins de căldura de acolo, s-a topit cu totul. Unul dintre ostaşii care erau de pază acolo însă a intrat laolaltă cu sfinţii în lac şi l-a înlocuit pe cel plecat, văzând în noapte pe sfinţi înconjuraţi de lumină şi cununi, pogorându-se din cer asupra fiecăruia dintre ei.

Iar când s-a făcut ziuă, sfinţii care erau leşinaţi, de abia se mai vedeau suflând. Atunci li s-au frânt fluierele picioarelor şi au luat cununile muceniciei. Cât de plăcută s-a cunoscut a fi moartea pentru aceştia şi cât de dorită să fie îmbrăţişată se poate vedea şi din următoarea împrejurare. După zdrobirea fluierelor picioarelor, unul dintre ei, care din pricina vârstei mai tinere şi a puterii trupeşti mai sufla încă, a fost lăsat la o parte de tiran, socotind că acesta poate îl va îndupleca să-şi schimbe gândul. Dar mama lui, care în tot timpul cât mucenicii pătimiseră, rămăsese pe lângă el, văzând acum pe fiul ei, care era mai tânăr decât toţi ceilalţi, se temea ca nu cumva tinereţea şi dragostea de viaţă să-i insufle în cele din urmă teamă şi să se arate nevrednic de ceata şi de cinstea celorlalţi.

De aceea aceasta sta încremenită şi cu trupul şi cu privirea, uitându-se la el, în starea în care se găsea, dându-i curaj şi întinzându-şi mâinile, în cele din urmă şi zicând: Fiul meu preadulce, mai rabdă puţin, ca să ajungi cu adevărat şi fiu al Tatălui Celui din ceruri. Nu te înfricoşa de chinuri, căci, iată, Hristos Dumnezeu îţi stă ţie într-ajutor. Nu vei mai întâlni mai departe nici o neplăcere, nici o durere; toate acelea au trecut, pe toate le-ai învins cu vitejia ta; după acestea va fi numai bucurie, desfătare, odihnă şi veselie, din care te vei împărtăşi împărăţind împreună cu Hristos şi vei fi rugător pe lângă Dânsul, pentru mine, mama ta.

După ce sfinţilor li s-au zdrobit fluierele picioarelor, ei şi-au dat sufletele în mâna lui Dumnezeu. Iar slujitorii tiranului aducând nişte căruţe şi încărcând în ele sfintele lor trupuri le-au pornit către ţărmul unui râu, care trecea prin apropiere. Şi văzând că tânărul acela, al cărui nume era Meliton, mai sufla încă, l-au lăsat să trăiască mai departe. Când mama lui a văzut însă că rămâne singur, a socotit cã lucrul acesta înseamnă ceva mai mult decât moartea ei şi a fiului ei. De aceea, neţinând seama că este femeie slabă şi înăbuşindu-şi în suflet toată durerea de mamă, a luat pe fiul ei pe umeri şi a pornit cu el după căruţele cu trupurile sfinţilor, întocmai ca o vitează, socotind că numai atunci fiul ei va trăi cu adevărat, când l-ar vedea şi pe el mort şi părăsit împreună cu ceilalţi.

Dar, în timp ce-l purta astfel pe umere, acesta şi-a dat şi el duhul. Şi atunci mama simţindu-se eliberată de griji, s-a bucurat mult şi sufletul ei a săltat în chip plăcut de sfârşitul fiului ei. Şi ducând trupul neînsufleţit al iubitului ei fiu până la locul unde se găseau trupurile sfinţilor, l-a pus deasupra lor şi l-a numărat cu toate celelalte, pentru ca nici măcar trupul, al cărui suflet pornise să se înnumere laolaltă cu sufletele celorlalţi, să nu se deosebească de trupurile lor. Iar slujitorii aceia ai vrăjmaşului, aprinzând un foc mare, au ars trupurile sfinţilor. Apoi, pentru ca nu cumva creştinii să poată lua moaştele lor, le-au aruncat în râu.

Dar acolo, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltă într-o surpătură, de unde fiind scoase de mâinile creştinilor, ne-au fost dăruite nouă ca o bogăţie de neînstrăinat.

Cititi va rog si:

http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1331269200

SFINTII 40 DE MUCENICI

Sursa: Saccsiv’s Weblog

"Poarta spre Iad", craterul care arde de 40 de ani

Aflată în localitatea Darvaza din Turkmenistan, "Poarta spre Iad" este un crater cu gaze cu un diametru de 70 de metri, care arde neîncetat de 40 de ani.

 

Poarta spre Iad este o destinaţie turistică neconvenţională

Imaginea 1/1

"Poarta spre Iad" a apărut în 1971, când o echipă de geologi sovietici, care fora în căutarea zăcămintelor de gaze naturale în localitatea Darvaza din Turkmenistan, a dat peste o uriaşă cavernă subterană, umplută cu gaze otrăvitoare. Cercetătorii au hotărât să-i dea foc, pentru a împiedica gazele să se împrăştie în atmosferă.

Au calculat însă greşit volumul de gaze din caverna subterană, aşteptându-se ca focul să se stingă în câteva zile. În ultimii 40 de ani, "Poarta spre Iad" a fost o destinaţie turistică neconvenţională, însă în 2010 preşedintele Turkmenistanului a ordonat ca flăcările să fie stinse.

Sursa: realitatea.net

Colorado, zguduit de cel mai mare cutremur din ultimii 40 de ani

Un cutremur cu magnitudine moderata de 5,3 grade pe scara Richetr, a avut loc, marti, in sudul statului american Colorado, potrivit U.S. Geological Survey (USGS).Epicentrul seismului a fost localizat in apropiere de Cokedale, si nu au fost raportate victime, scrie CNN.

Un dispecer din biroul serifului din Las Animas County, in care se afla Cokedale, a spus ca seismul a durat aproape 30 de secunde. La biroul sau au fost primite rapoarte privind bolovani care au cazut pe o autostrada si unele pagube structurale.

Amy Vaughan, de la USGS, a spus ca magnitudinea cutremurului este egala cu cea a seismului care a zguduit Colorado in 9 august 1967.

Sursa: ziare.com