Se afișează postările cu eticheta Datoria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Datoria. Afișați toate postările

duminică, 11 august 2013

BNR recunoaște datoria istorică a Germaniei către România. Ce se întâmplă cu banii...


Purtătorul de cuvânt al BNR, Adrian Vasilescu, recunoaște datoria istorică pe care Germania o are către România. El adaugă, însă, că această datorie este mai mică decât cele peste 18 miliarde de euro calculate de economistul Radu Golban.

Adrian Vasilescu spune că datoria Germaniei către România reprezintă o “restanță” care datează din 1947, de pe vremea schimburilor cu mărfuri dintre cele două state. De atunci “ar fi existat un sold de aproximativ un miliard de mărci germane”, explică purtătorul de cuvânt al BNR, care adaugă că acești bani nu mai pot fi recuperați, pe motiv că “nu există niciun fel de document și nicio creanță”. El adaugă că banii au trecut prin “furcile” împărțirii din 1947 și este “foarte dificil de calculat” valoarea datoriei Germaniei către România.

Cât despre suma de peste 18 miliarde de euro calculată de Radu Golban, Adrian Vasilescu spune, citat de Business24: ”Sunt calculele făcute de el, dar nu are nicio dovadă pentru ele. Sunt niște minciuni aceste declarații făcute de domnul Golban. Tot el crede că, dacă România ar ieși mâine din Uniunea Europenă, ar ajunge o a doua Elveția. Dar așa ceva nu se poate întâmpla, dacă ne gândim că Elveția încasează 17 miliarde de euro doar din exporturile cu ceasuri”.

Nota mea: Adrian Vasilescu bate câmpii când pretinde că Radu Golban minte. Și da, dacă România ar ieși din UE, și nu ar fi condusă de cretini și sabotată de ticăloșii din interior și exterior, ar putea deveni o a doua Elveție pentru că avem resurse mult mai mari decât Țara Cantoanelor, chiar dacă nu vindem ceasuri. În concluzie, eu cred că BNR - ul recunoaște datoria pentru că dovezile sunt incontestabile, dar caută să ducă totul în derizoriu pentru că trebuie să facă sluj în fața buldogului german. Niște penibili!

P.S. Îl cunosc prsonal pe domnul Radu Golban și îl consider un om foarte onest, unul căruia îi pasă de această țară...

Sursa: http://www.dcnews.ro/2013/08/bnr-recunoaste-datoria-istorica-a-germaniei-catre-romania-ce-se-intampla-cu-banii/

sâmbătă, 6 iulie 2013

America, la un pas de a deveni îndatorată pe vecie



Sub politicile existente, datoria guvernului federal al SUA se aşteaptă să crească cu încă 50% în următorii zece ani, potrivit unui studiu realizat de Heritage Foundation.
În doar cinci ani, de când Barack Obama a preluat mandatul de preşedinte, datoria federală deja s-a dublat. Ponderea datoriei publice în Produsul Intern Brut al SUA este de aşteptat doar să crească pe măsură ce contribuabilii americani poartă povara de neclintit a programelor de asistenţă socială, precum asistenţa medicală sau securitatea socială.

Un nivel ridicat al datoriei poate avea un impact negativ sever asupra economiei americane prin creşterea dobânzilor bancare şi scăderea investiţiilor, conducând la o încetinire a ritmului de creştere salarială şi la o reducere a ritmului de creştere economică, per ansamblu. „Un lucru clar este că America este pe punctul de a deveni o ţară în declin – cu o economie stagnantă şi permanent îndatorată“, se arată în raportul Heritage.  

Editorialistul cotidianului american Wall Street Journal, Kimberley Strassel sublinia într-un aritcol recent că America trebuie să urmeze o reformă a programelor de asistenţă socială. Ea scrie că membrii Congresului ar trebui să recunoască faptul că aceste programe sunt responsabile pentru lărgirea „găurii“ fiscale. 


SURSA: Free Enterprise

luni, 26 septembrie 2011

Datoria istorică a Germaniei fata de Grecia

Germania, datoare Greciei cu 95 miliarde de dolari
Vă aduceti aminte că unul dintre statele cele mai “inversunate” impotriva Greciei este Germania, – in contextul actual al posibilului faliment al Statului Elen…. ei bine, nimeni nu suflă o vorbă despre următoarea poveste…
Printre dezbaterile aprige actuale privind un posibil default al Greciei, au apărut mai nou informații legate de o datorie semnificativă în valoare de “numai” 95 miliarde de dolari pe care Germania ar datora-o statului elen, scrie revista americană Time. Suma reprezintă daunele provocate pe scară largă de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Așadar, aproape 100 de miliarde de dolari le datorează nemții grecilor pentru reparațiile din timpul razboiului. Fără să fi fost provocate, forțele armate naziste au preluat atât Grecia, cât și Iugoslavia, în aprilie 1941. După cum a fost în cazul celorlalte națiuni europene invadate de germani, costul ridicat al ocupației a fost suportat de țara „gazdă”. În acest mod, economia Greciei a fost jefuită prin exporturi forțate.
Lucrurile au rezultatul într-o inflație galopantă și un standard de viață destul de sărac pentru greci. Mai mult, armata germană a obligat Banca Națională a Greciei să-i împrumute țării lui Hitler 476 de milioane de mărci germane, notează publicația americană.
După capitularea Germaniei, puterile aliate au organizat o Conferință la Paris în toamna lui 1945. Grecia a avut pretenții de 10 miliarde de dolari, adică jumătate din dauna totală pe care sovieticii au sugerat s-o plăteasca Germania. Suferințele pe care naziștii le-au cauzat însă grecilor sunt de necontestat, subliniază Time.
După conferința din capitala franceză, menită să stabileasca reparațiile statelor afectate după cel de-al Doilea Război Mondial, grecii au fost de acord ca Germania să le plătească 4,5% din pagube în bunuri materiale.
Cu toate acestea, prevederile aprobate la conferința de la Paris au fost lipsite de relevanță având în vedere faptul că Statele Unite ale Americii s-au opus sancțiunilor economice. Liderii Americii au amintit ce s-a întâmplat după Primul Război Mondial, când Germania a fost extrem de slăbită din punct de vedere economic, după plata despăgubirilor. Una dintre consecințele acestei politici a fost ascensiunea lui Hitler.

Sursa: News.ro Ştiri pe Blog

joi, 21 iulie 2011

Adevărul despre datoria americanilor. În fața cui s-au îndatorat de fapt

Situația din Statele Unite în ceea ce privește datoria publică nu este atât de gravă pe cât pare, chiar dacă vorbim de cifre astronomice.
Mulți compară Japonia cu Statele Unite și ajung la concluzia că Japonia are o datorie într-adevăr uriașă dar poate sta confortabil pentru că majoritatea acestei datorii este domestică, în timp ce americanii s-au împrumutat masiv de la chinezi.

Deși China este unul dintre ce mai mari creditori ai americanilor, totuși mia de miliarde de dolari pe care chinezii îi au în America nu reprezintă decât un mic procent din datoria de peste 14.000 de miliarde de dolari, cât este întreaga datorie publică a SUA.

Cui are America să dea adevărata datorie? În afară de unii creditori ai căror pondere în datorie este nesemnificativă, Japonia reprezintă 6,4% din totalul datoriei americane, iar dacă ar fi să facem un clasament am începe cu ea. Ca cifre absolute, Japonia a împrumutat SUA cu aproximativ 900 de miliarde de dolari.

Pe următorul loc ar fi ceea ce americanii numesc "Household Sector", care include și fondurile de investiții. Către acest sector al gospodăriilor și al marilor proprietari de imobiliare, America are o datorie de 959 de miliarde de dolari, echivalentul a 6,6% din datorie.

Abia apoi urmează China cu 1,16 mii de miliarde de dolari, echivalentul a 8% din datoria publică a Statelor Unite.

Ați fi surprinși să știți că mai mult decât China, Trezoreria Americană s-a împrumutat de 1,63 mii de miliarde de dolari de la Federal Reserve, instituția condusă de Ben Bernanke. Ponderea în datorie este de 11,3%.

Și acum urmează datoriile adevărate. Există două fonduri mari de asigurări, mai puțin cunoscute publicului larg, denumite "Old-Age and Survivors Insurance" (OASI) și "Disability Insurance (DI)" care cumpără bonduri emise special pentru ele și care nu sunt tranzacționate în mod public. Valoarea la zi a datoriei către aceste două fonduri este de 2,67 de mii de miliarde de dolari, echivalentul a 19% din datoria americană.  Practic, aceste două fonduri sunt cei mai mari creditori.

Ce este cel mai interesant este că aceste fonduri sunt gestionate chiar de Trezoreria Americană.
Concluzia ar fi că o mare parte din datoria americană nu este de la creditori externi. 
Mai mult, banii de la Fed vin din așa denumitele programe "quantitative easing", care nu înseamnă altceva decât crearea de monedă (tipărirea de bani).
Autor: Capital.ro

sâmbătă, 9 iulie 2011

Primul stat american care declară falimentul: Minnesota

Articol de
Lucrurile se precipita. Prăbușirea se accelerează.Vineri 1 iulie, miezul nopții: Mark Dayton, guvernatorul statului Minnesota, anunța cu o voce încărcată de rușine încetarea activității guvernului. Bugetarii sunt trimiși acasă, fără plata. 22 000 sunt concediați de tot (slava ție, doamne!). Doar serviciile de urgenta sunt menținute.
Cum s-a ajuns aici?
Statul Minnesota are datorii de 41 de miliarde de dolari. Infim fata de guvernul central de la Washington, care datorează 14 000 de miliarde de dolari. Dar destul ca sa intre in faliment. Si asta pentru ca in ultimii ani, majoritatea firmelor din Minnesota fie si-au închis porțile, fie au plecat in alte zone cu taxe mai mici.
Un faliment cinstit e mai sănătos decât o boala lunga!
Guvernatorul Mark Dayton, socialist pana-n măduva oaselor (din gașca lui Obama) a propus doua soluții:
  1. Sa fie crescute taxele. Republicanii au refuzat.
  2. Sa se împrumute si mai mulți bani. Republicanii au refuzat.
Amuzant e ca exact aceleași “soluții” care nu rezolva nimic, sunt propuse si de președintele Obama pentru criza SUA (vezi articolul: SUA se prăbușește intr-o luna). Dar si de Uniunea Europeana pentru criza din Grecia. Si tot asta face de 20 de ani gașca politrucilor români. PNL+PDL+PSD=împrumuturi peste împrumuturi.
Politrucii au ignorat orice semnal de alarmă.
Minnesota nu e pentru prima oara in situație de faliment. Acum 5 ani, situația era identica (dar datoriile erau mai mici). Cum s-a salvat guvernul? Ați ghicit: a mărit taxele. Si s-a împrumutat in continuare. Credeau ca o sa le meargă la infinit.
La fel crede si Obama. La fel crede si Grecia. La fel cred si nenorociții de politruci din București. De ce? Pentru ca le convine sa creadă așa. Pentru ca statul e vaca lor de muls si spera s-o poată mulge tot restul vieții.
Săptămâna trecuta o deputata PSD (o vaca grasa, fosta PRM-ista) zicea la televizor cu îngâmfare: are statul bani, domne! Doar ca nu sunt bine administrați (adică: votați-ne pe noi si sa vezi ce bine o sa-i administram). Pentru tine, proasto, sigur ca are statul bani! Tu te plimbi cu Mercedesul statului, pe benzina statului, cu șofer plătit de stat: cum sa nu crezi ca statul e bogat? Ați uitat ca parlamentarii si-au votat in unanimitate mărirea bugetului, in plina criza? Pai nu merita împușcați?
Firmele americane emigrează pe capete. Miliardarii renunță la cetățenia americană.
Si nu e normal? De ce trebuie un om de afaceri sa tina in spate o turma de cerșetori asistați social, de bugetari puturoși si de politruci populiști? In primele 3 luni din 2011, 500 de bogătași americani au renunțat la cetățenie. Acum sunt fericiți: au scăpat de taxe! Cât despre firmele americane, ele au o soluție mult mai simpla – pur si simplu își mută activitatea in țări mai rentabile, unde nu trebuie sa plătească pentru protecție sociala si unde salariile sunt mai mici: China, Malaiezia, Hong Kong, India… chiar si Rusia si Polonia.
Nu contează daca guvernul e democratic sau nu, creștin sau musulman, alb sau negru. Nu contează cat de rău o duce populația locala. Contează doar banii. Taxele. Profitul.
Prăbușirea e inevitabilă. Politrucii nu vor aplica niciodată soluții logice.
Daca statul Minnesota dădea afara bugetarii înainte sa dea faliment, ar fi avut exact același număr de șomeri ca acum. Dar mai puține datorii si mai multe firme private. A înțeles guvernul american ceva din toate astea? Evident, nu!
A înțeles ceva UE din criza greaca? Nimic: planul de austeritate prevede tot măriri de taxe.
In România, impozitul forfetar a dus la dispariția a 200 000 de firme. Alte 23 000 au emigrat fiscal in Ungaria, Austria, Republica Moldova si Bulgaria. A înțeles guvernul român ceva din astea? Nici vorba: a mărit si mai mult cheltuielile statului!
Peste tot, lupta intre sectorul privat si stat e pe viața si pe moarte. Nu mai exista negociere.
Statul social si-a pregătit singur frânghia cu care s-a spânzurat!
Sper ca nu l-ați uitat pe polițistul de frontiera care s-a spânzurat din cauza datoriilor la banca. Sa nu-l uitați, ca asta ii paste pe toți bugetarii. Toți s-au aruncat prostește sa ia credite. Toți vor rămâne fără salarii. Toți vor ajunge la disperare. Si toți o merita din plin!
Statele au crezut ca fac cu economia ce vor mușchii lor. Ca pot sa-i umple de pomeni pe sărăntoci si patronilor o sa le fie frica sa se opună. Ca pot sa crească impozitele la infinit și firmele private vor fi obligate sa plătească. Ei, uite ca firmele le râd in nas acum! Si nici IRS-ul american, nici ANAF-ul românesc nu mai reușesc sa strângă destul, ca sa acopere cheltuielile statului. Firmele si-au dat seama ca robinetul cu bani e la ele, nu la stat. Si cine are banii, are si puterea.
Ce se va întâmpla atunci cu milioanele de bugetari ramași pe drumuri? Ce se va întâmpla cu pensiile neplătite, cu ratele întârziate? Cum or sa-si achite bieții oameni curentul, căldura? Cum o sa cumpere un medicament? Ce or sa le dea de mâncare copiilor, când vor scânci de foame? Cu ce zdrențe or sa-i trimită la școală?
Sincer, dragii mei, puțin îmi pasa.
Sursa: standard.money.ro