Putin reface URSS şi Imperiul Rus

Rusia nu renunţă la vechile practici imperiale de a-şi construi relaţiile cu vecinii şi se comportă 'în vechiul stil imperial' cu fostele republici sovietice, considerându-le sfera ei de influenţă. O pârghie importantă pe care o foloseşte Rusia pentru a influenţa politica fostelor republici-surori sunt etnicii ruşi şi minorităţile rusofone din aceste ţări, scrie Timpul de miercuri.

Editorialistul Constantin Tănase face referire la recenta întrevedere a preşedintelui rus Vladimir Putin cu ambasadorii şi reprezentanţii permanenţi ai Federaţiei Ruse peste hotare. Unul dintre mesajele de bază transmise acestora s-a referit la apărarea drepturilor 'cetăţenilor şi conaţionalilor noştri' aflaţi în afara frontierelor actuale ale Rusiei. Potrivit lui Putin, instituţiile diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse sunt obligate să-i apere pe aceştia în regim non-stop, să reacţioneze prompt, fără întârziere, la orice doleanţă a lor, să le acorde ajutorul şi sprijinul necesar. Dacă Moscova va adopta un nou regim preferenţial de acordare a cetăţeniei ruşilor din fostele sale colonii, aceasta va însemna că ea, Rusia, încă o dată, îşi va confirma statutul de succesoare de drept a URSS şi a Imperiului Rus, potrivit lui Tănase, care consideră că în această situaţie 'Republica Moldova va avea curajul, în sfârşit, să înainteze Rusiei lista sa istorică de revendicări'.

Fondul de rezervă, cheltuit pentru deplasări, recepţii şi manifestări, mai scrie Timpul. Acesta riscă să se transforme dintr-un instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice. Pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale din Fondul de rezervă au fost cheltuite în ultimii doi ani aproximativ 12 milioane lei (un million de dolari), de două ori mai puţin decât pentru deplasări peste hotare, expoziţii şi recepţii, potrivit ziarului.

În curând va fi dată o apreciere din punct de vedere politic, la nivel de stat, a crimelor comise de regimul totalitar comunist, susţine premierul Vlad Filat intr-un interviu publicat miercuri în Adevărul. Potrivit acestuia, a venit vremea pentru condamnarea fermă a crimelor comunismului şi izbăvirea de simbolurile fostei URSS. Şeful guvernului este convins că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, unde se va regăsi alături de România, iar discuţiile despre o eventuală aderare la uniunea euroasiatică sau despre federalizarea ţării nu sunt, în opinia sa, decât speculaţii.

Vlad Filat mai speră că procesele politice interne din România nu vor afecta foarte mult relaţiile şi înţelegerile cu Republica Moldova. 'Sunt nişte relaţii foarte bune. Avem o comunicare excelentă, aşa cum am avut-o pe parcursul acestor trei ani. Le sunt recunoscător autorităţilor române pentru atitudine şi sprijinul pe care ni-l acordă... Regret că există această tensiune politică în România, dar sper că situaţia se va calma şi, indiferent cine e acolo la guvernare, relaţiile cu Republica Moldova vor rămâne o prioritate', a declarat Filat.

Ziarul în limba rusă 'Moldavskie vedomosti' scrie despre audierile ministrului agriculturii Vasile Bumacov privind situaţia din agricultură. Ministrul s-a arătat destul de optimist, menţionând că recolta din acest an nu va fi cu mult mai mică decât media din ultimele două decenii. Pe de altă parte, comuniştii, care au organizat audierile, au apreciat situaţia ca fiind critică, din cauza secetei şi caniculei.

Republica Moldova a împrumutat mai mult decât poate întoarce, scrie un alt ziar în limba rusă, Panorama. Datoria externă a Republicii Moldova este de 5,7 miliarde de dolari, de patru ori mai mare decât Produsul Intern Brut pentru primele trei luni ale anului curent. Majoritatea datoriilor sunt faţă de instituţii financiare, în special Banca Mondială (peste 500 de milioane de dolari) şi Fondul Monetar Internaţional (406 milioane). Republica Moldova mai are datorii faţă de Federaţia Rusă de aproape 100 de milioane de dolari, de SUA - aproape 50 de milioane şi de Japonia - 20 de milioane de dolari.

Sursa: Agerpres

"OPERAŢIUNEA GOLGOTA" – Planul secret al KGB de dezmembrare a Uniunii Sovietice | VIDEO

Autor: Adrian Pătruşcă

Acum trei decenii, serviciile secrete de la Moscova lansau una dintre cele mai spectaculoase diversiuni din istorie: dezintegrarea controlată a “Imperiului Roşu" şi reclădirea lui. Ţinta declarată: hegemonia mondială.
La 1 decembrie 1991, Ucraina îşi proclama independenţa. Era lovitura de graţie dată Uniunii Sovietice, după ce şi statele baltice se rupseseră de URSS. Imperiul s-a prăbuşit ca un domino. Pe 25 decembrie, Mihail Gorbaciov, un preşedinte rămas fără ţară, demisiona. Comunismul aparţinea trecutului. Republicile independente alegeau calea capitalismului şi democraţiei. Războiul rece părea terminat. Oare? Dacă totul era/este doar o uluitoare operaţiune pusă la cale în laboratoarele KGB? Dacă URSS pleca pentru... a rămâne?
Statele Unite fuseseră avertizate: "O să facem un lucru nemaipomenit. O să vă lipsim de duşmanul vostru." 


Nu rataţi în ediția de mâine a Evenimentului zilei, print și online, un material senzaţional despre uluitoarea strategie a KGB de a înfrânge Occidentul cu propriile lui arme.

Sursa: EVZ.ro 

20 de ani de la puciul eşuat

Astăzi, e ziua lui Ilie şi a lui Dorin. Prietenii mei! Partenerii mei! Profesionişti desăvîrşiţi. La mulţi ani!, le doresc şi… să scadă francul! Fără nici o legătură, mîine, vineri, 19 august, se împlinesc 20 de ani de la “puciul” eşuat de la Moscova. La două decenii de la tentativa eşuată a conservatorilor sovietici împotriva Perestroikăi lui Mihail Gorbaciov, care a dat o lovitură fatală URSS, destrămată patru luni mai tîrziu.

În timp ce moscoviţii descopereau la 19 august 1991 coloane de tancuri în stradă, întreaga ţară afla de la televiziunea de stat că preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, este împiedicat “din motive de sănătate” – tipic pentru puterea sovietelor!, dar nu imposibil, ţinînd cont de faptul că ultimii doi preşedinţi au murit înainte de vreme… – să-şi mai exercite funcţia, iar un Comitet pentru starea de urgenţă a preluat puterea. Sovieticii nu au părut prea surprinşi de lovitura de stat a forţelor conservatoare ce se prefigura de mai multe luni. La 27 august 1991 în decursul procesului de descompunere a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind stat-membru al ONU. Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare care sprijinea reunificarea cu România – fostul ministru de externe de atunci şi viitor prim-ministzru, Adrian Năstase, dezvăluia recent că s-a pus inclusiv problema constituirii unui guvern în exisl!!! – şi mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ukraina, fie despărţirea unor teritorii, Transnistria, Găgăuzia, de Moldova. Cele din urmă au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi exercite suveranitatea în stînga Nistrului, dar a fost împiedicată de a 14-a armată a Rusiei. Dar, asta e o altă poveste, imposibil, însă, de spus fără existenţa celor două “bombe conceptuale”: Perestroika şi Glasnost!

Lansate în 1985 de către Gorbaciov, politicile de Perestroika (Reconstrucţie) şi Glasnost (Transparenţă) au deschis porţile unui elan de libertate ce a clătinat rolul conducător al Partidului Comunist şi au suscitat aspiraţii de independenţă în republicile din cadrul URSS. Lituanienii şi georgienii îşi declară independenţa; confruntări etnice izbucnesc în Caucaz şi Asia Centrală, în timp ce vistieria statului era din ce în ce mai goală, iar populaţia stătea la cozi interminabile pentru alimente de primă necesitate. Timp de mai multe luni, Mihail Gorbaciov a “baletat” între conservatorii duri din partid, care cereau revenirea la vechile cutume, şi democraţii care doreau să meargă mai repede pe cale reformelor şi a libertăţii. Sub presiunea durilor care înţelegeau perfect că “libertatea” este sinonimă cu dispariţia puterii sovietelor şi sfîrşitul unei ere, liderul sovietic a renunţat la sfîrşitul anului 1990 la un plan de liberalizare economică, iar, în ianuarie 1991, “intervenţia trupelor de elită ale KGB contra separatiştilor de la Vilnius (Lituania) face 14 morţi”.
Evenimentele se precipită. În scenă apare Boris Elţin, un politician foarte popular – fost inginer constructor care, în copilărie, dormea în pat cu capra să se încălzească în lungile ierni siberiene în care locuia împreună cu familia în barăci, pe şantierele de construcţii hidro-tehnice! – şi care va pune umărul la dizolvarea URSS. Ministrul de externe, Eduard Şevardnadze, demisionează în decembrie şi denunţă escaladarea dictaturii. El va deveni preşedintele Gruziei. La începutul verii, pentru a evita colapsul URSS, primul şi ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, consimte elaborarea unui nou “Tratat de uniune”, care ar acorda o mai mare autonomie republicilor unionale. Aceasta este însă prea mult pentru conservatori. După ce îi fac o vizită lui Gorbaciov în staţiunea din Crimeea unde îşi petrecea vacanţa, cerîndu-i să-şi revizuiască poziţia (despre aceasta existînd doar mărturii ambigue, după cum relatează AGERPRES, citînd surse AFP) 8 persoane, între care şeful KGB, Vladimir Kriucikov, ministrul apărării Dmitri Iazov şi ministrul de interne Boris Pugo instigă la o lovitură de stat.
Pe 19 august, Gorbaciov este izolat de lume la vila sa în Crimeea, cu soţia Raisa şi întreaga lor familie. Starea de urgenţă este declarată pentru 6 luni, iar tancurile sînt scoase în stradă. Însă, puciştii sînt lipsiţi de determinare, iar ordinele lor nu sînt executate. Elţin, care nu fusese arestat, preia mobilizarea populaţiei, fiind susţinut de mii de moscoviţi, i se alătură şi unităţi militare. O ciocnire între militari şi manifestanţi se soldează cu trei morţi, singurele victime ale puciului de la Moscova! Ruşii se mobilizează, de asemenea, la Leningrad, al doilea oraş din ţară, unde primar este democratul Anatoli Sobceak, al cărui consilier apropiat este un ofiţer de informaţii, Vladimir Putin, recent sosit din Germania de Est.
Washingtonul şi Londra îşi exprimă susţinerea faţă de Boris Elţin, în timp ce Berlinul îi rămîne fidel lui Mihail Gorbaciov. În ceea ce îl priveşte pe preşedintele francez Francois Mittterand, el ia act într-o primă fază de declaraţiile puciştilor, practic recunoscîndu-i, fapt care i se va imputa ulterior. Pe 21 august puciul a eşuat! În data de 22, Gorbaciov revine la Moscova, dar autoritatea sa păleşte în faţa puterii lui Boris Elţin, aflat pe valul simpatiei populare, ce devine primul preşedinte al Rusiei post-sovietice şi introduce “terapia de şoc” a politicilor neo-liberale. În aceeaşi zi, mii de moscoviţi, dotaţi cu o macara, s-au strîns în faţa sediului KGB din temuta piaţă Lubianka şi au dat jos statuia lui Felix Dzerjinski, fondatorul primei poliţii politice sovietice, Ceka. Republicile sovietice îşi proclamă, pe rînd, independenţa. URSS se dizolvă în decembrie, iar Gorbaciov demisionează.
Vladimir Putin a calificat colapsul URSS drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea! La 20 de ani de la evenimente, între o criză economică mondială şi presiunea socială a schimbărilor sistemelor de guvernare din lume, Rusia se află, din nou, la răscruce de drumuri.

Sursa: MERKAVA

Cum ne-a furat URSS cel mai vechi papirus din Europa în urmă cu 50 de ani

 

Papirusul expus la ora actuală la Muzeul din Salonic este asemănător cu cel de la Callatis. Foto: en.wikipedia.org 

Papirusul descoperit la Mangalia în anul 1959 este cel mai vechi din Europa şi a fost declarat „deteriorat“ de URSS. La acea vreme, sovieticii controlau în totalitate oraşul şi asistau la toate săpăturile arheologice.

Ruşii ne dau înapoi cel mai vechi papirus din Europa, descoperit la Mangalia UPDATE

Publiciştii Aurelia Lăpuşan şi Ştefan Lăpuşan, autori ai cărţii „Mangalia în paginile vremii“, consemnează că acest papirus a stârnit interesul arheologilor ruşi încă de la descoperire. „La acea vreme, oraşul era militar şi se afla încă sub control sovietic, iar specialiştii de la Moscova asistau cu precădere la cercetările arheologice care se făceau în Mangalia“, a declarat Aurelia Lăpuşan.

Astfel, la Mangalia, la 29 mai 1959, Academia Republicii Populare Române a chemat pentru susţinerea şi veridicitatea descoperirii specilişti din Moscova. În scurt timp, o echipă de specialişti ruşi condusă de academicianul Mihail A.Alexandrovski, şeful Serviciului de restaurări al Muzeului de Artă Puşkin din Moscova a văzut papirusul şi a declarat că acesta este destul de deteriorat şi că în urma unor lucrări migăloase de restaurare se poate lectura.

„Drept pentru care au decis să îl ia cu ei. Tot timpul s-a ştiut că papirusul este pentru restaurare la Moscova, iar răspunsurile venite din partea ruşilor erau evazive. La un moment dat, s-a vehiculat că nu mai poate fi recuperat, fiind deteriorat“, a declarat Aurelia Lăpuşan.

Papirusul vorbeşte despre un Proxenos

Despre conţinutul papirusului s-a păstrat o singură mărturie scrisă de Tiberiu Petrilla, Demetru Popescu şi Marin Porumbescu în anul 1962, în volumul „Constanţa. Litoral“: „O primă serie de fotografii din document au fost executate cu raze inflaroşii şi confirmă caracterul elenistic al conţinutului care se referă la persoana defunctului. Acesta pare ar fi fost un proxenos, reprezentant de seamă al cetăţii, titlu ce comportă privilegii şi onoruri. În mormânt au mai fost descoperite unele obiecte rituale - vase ce reprezintă busturi de femei, sirene cu lira dansatoare, fin lucrate, unele acoperite cu un strat de aur“.

Despre descoperire, într-un manual de arheologie rusesc

În anul 1973, într-un manual de arheologie apărut la Moscova exista un capitol dedicat descoperirii de la Callatis  în care se arăta faptul că până la acea dată papirusul nu fusese descifrat. Primele demersuri pentru recupararea documentului au fost făcute de arheologul Ion Pâslaru în urmă cu patru ani.

În Grecia există un papirus asemănător

Fotografii cu papirusul în forma iniţială nu există, după cum consemnează cei care au scris despre descoperire. Însă, în Europa, mai există un papirus datat secolul IV, însă mai recent decât cel din Mangalia, descoperit în anul 1962 la Derveni, Grecia. Specialiştii spun că acesta a fost descifrat de abia în 2004 şi este expus la ora actual la Muzeul de Arheologie din Salonic. Papirusul aparţinea unui ofiţer macedonian şi în el scrie că doreşte să fie incinerat după moarte conform ritualului grecesc.

Luni, la Mangalia, are loc ceremonia de predare – primire a papirusului descoperit la Mangalia. După 50 de ani, papirusul declarat deteriorat se întoarce în locul unde a fost descoperit, şi anume în mormântul păstrat într-o stare foarte bună de conservare la Muzeul Callatis.

Autor: Georgiana Voineagu

Sursa:adevarul.ro

Vești de la ruși: Putin încearcă să refacă URSS

La 20 de ani de la prăbuşirea URSS, premierul rus Vladimir Putin are şansa reală de a-şi vedea visul cu ochii privind reunificarea fostelor republici sovietice, fie şi pe cale economică şi nu politică. Aceasta promite o coeziune mai strânsă, prin crearea în spaţiul postsovietic a unei structuri similare Uniunii Europene, sunt de părere unii analişti din Occident care urmăresc evoluţia Uniunii vamale între Rusia, Belarus şi Kazahstan, relatează portalul Newsru.com, într-o sinteză a presei internaţionale.

Evocând unele din proiectele ambiţioase ale premierului rus în acest sens, experţii subliniază în primul rând intenţia făcută publică de Putin în luna iulie a.c. cu privire la crearea unei Uniuni economice euroasiatice până în 2013, cu perspectiva de a începe în viitor discuţiile privind comerţul liber cu UE.

De data aceasta Putin ar putea reuşi, spre deosebire de câteva încercări anterioare, apreciază la rândul său The Financial Times, care reaminteşte că, din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia sa, nu este decât o 'organizaţie pe hârtie'.

Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC. Între Rusia, Belarus şi Kazahstan a fost abolit deja controlul vamal şi privind transporturile, iar de la 1 ianuarie 2012 va începe să funcţioneze şi un Spaţiu Economic Unic, cu libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului pe un teritoriu locuit de 165 milioane de oameni - 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice.

Toate acestea, după cum notează FT, va aduce participanţilor mai multe beneficii: va contribui la restabilirea legăturilor pe orizontală cu întreprinderile industriale, care s-au pierdut odată cu destrămarea URSS; va elimina barierele în calea comerţului şi chiar ar putea contribui la limitarea influenţei Chinei în regiune. Acest ultim obiectiv, Rusia l-ar putea obţine prin relaţii mai strânse economice şi comerciale cu Kazahstanul, care are economia cea mai de succes dintre toate cele cinci ex-republici sovietice din Asia Centrală. Mai ales că relaţii economice mai strânse cu Rusia au arătat că şi-ar dori Kârgâzstanul şi Tadjikistanul.

Persoanele care îl cunosc bine pe premierul rus spun că, pentru o 'fericire deplină', Putin şi-ar dori Ucraina printre ţările membre ale Uniunii vamale menţionate. Aceasta din urmă însă nu a manifestat nicio grabă în acest sens. Cu o populaţie de 45 milioane de persoane, în cazul în care Ucraina se va decide să adere la uniunea respectivă, blocul constituit din fostele republici sovietice va reprezenta trei sferturi din fosta Uniune Sovietică.

În orice caz, Putin a capitalizat înţelepciune din faptul că Occidentul este în prezent preocupat de problema propriilor sale datorii, consideră analistul rus Nikolai Petrov de la Centrul Carnegie din Moscova. 'Atunci când Rusia este într-o poziţie relativ mai bună în comparaţie cu multe ţări din zona euro, este chiar timpul să -şi promoveze ideile de integrare', a concluzionat el.

SURSA: Agerpres

Autor: Capital.ro