HAARP poate fierbe atmosfera superioara
HAARP va bombarda atmosfera superioara cu un fascicul electromagnetic focalizat si dirijabil, fiind in esenta un model avansat de „incalzitor ionosferic”. (Ionosfera este sfera incarcata electric care inconjoara atmosfera superioara a Pamantului.
Ea se intinde de la 65 km pana la 644 km distanta deasupra suprafetei Pamantului.)
Intr-o formulare simplificata, dispozitivul utilizat in cadrul HAARP este un radiotelescop inversat: antenele trimit semnale in loc sa le primeasca. HAARP este testul facut unei tehnologii ce foloseste fascicule de unde radio extrem de puternice care incalzesc unele zone ale ionosferei, pentru a le impinge in sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate catre Pamant, penetrand totul – cu sau fara viata. Publicitatea facuta lui HAARP da impresia ca este vorba despre un proiect academic ce are ca scop modificarea ionosferei in vederea imbunatatirii comunicatiilor. Cu toate acestea, unele documente ale armatei americane arata lucrurile mult mai clar: HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei in folosul Departamentului de Aparare”. Comunicarea cu submarinele este doar unul dintre aceste scopuri.
Comunicatele de presa si alte informari din partea armatei cu privire la HAARP minimalizeaza continuu efectele sale. Materialele publicitare insista asupra faptului ca proiectul HAARP nu difera de alte sisteme de incalzire a ionosferei care opereaza fara efecte nocive in toata lumea, in locatii precum Arecibo, in Puerto Rico, Tromso, in Norvegia, precum si in fosta Uniune Sovietica. Cu toate acestea, un document guvernamental din 1990 indica faptul ca bombardarea cu energie prin unde de radiofrecventa (RF) va induce activitati nenaturale in ionosfera:
„...pentru undele de inalta frecventa de cea mai mare putere, disponibile in Occident, instabilitatile studiate in mod obisnuit se apropie de punctul maxim de capacitate de disipare a energiei, dincolo de care procesele plasmatice o vor „lua razna” pana la atingerea urmatorului factor limitativ”.
Daca armata, in colaborare cu Universitatea Fairbanks din Alaska, poate arata ca aceasta noua tehnologie gen „Razboiul stelelor” condusa de la sol este functionala si sigura, ambele au de castigat. Armata obtine un scut protector relativ ieftin, iar universitatea se poate lauda cu cea mai spectaculoasa manipulare geofizica de la exploziile in atmosfera ale bombelor nucleare pana in prezent. Daca testarea va avea succes, vor dispune apoi de megaproiectele militare ale viitorului si vor avea la dispozitie piete uriase pentru gazele naturale din Alaska. Daca luam in considerare celelalte brevete bazate pe munca unui fizician din Texas, Bernard Eastlund, devine limpede modul in care armata intentioneaza sa foloseasca transmitatorul HAARP. Acestea fac si mai putin credibile dezmintirile guvernului. Armata stie cum intentioneaza sa foloseasca aceasta tehnologie si a specificat clar acest lucru in documentele sale. Ea a indus intentionat publicul in eroare prin folosindu-se de exprimari sofisticate, inselatorie si dezinformare fatisa.
Armata spune ca sistemul HAARP este capabil:
- sa confere armatei un instrument pentru a inlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor atmosferice termonucleare (care au fost luate in calcul de armata ca optiuni viabile, cel putin pana in anul 1986);
- sa inlocuiasca printr-o tehnologie noua si compacta uriasul sistem de comunicare submarina prin frecvente extrem de joase care opereaza in Michigan si Wisconsin;
- sa fie folosit pentru a inlocui sistemul de radare cu raza de actiune pana dincolo de orizont (sistem care fusese planuit candva pentru actuala locatie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil si mai precis;
- sa ofere o modalitate de distrugere a comunicatiilor pe o arie extrem de larga, mentinand in acelasi timp in functiune propriul sistem de comunicatii al armatei;
- sa ofere o tomografie de penetrare a Pamantului pe suprafete intinse, care combinata cu abilitatile de procesare a computerelor EMASS si Cray, ar face posibila verificarea multor puncte ale tratatelor de pace si nonproliferare a armamentului nuclear;
- sa fie o unealta de cercetare geofizica pentru identificarea depozitelor de petrol, gaze si minerale pe suprafete mari;
- sa fie folosit pentru a detecta avioane care zboara la inaltime mica si proiectile teleghidate, facand astfel ca orice alta tehnologie sa fie depasita.
Posibilitatile de mai sus pot parea o idee excelenta tuturor celor care cred intr-un sistem de aparare puternic si celor interesati de reducerea costurilor. Cu toate acestea, modalitatile de intrebuintare posibile, pe care dosarele referitoare la HAARP nu le explica si care nu pot fi gasite decat in dosarele aviatiei americane, a armatei si a marinei, precum si in dosarele altor agentii federale, sunt alarmante. Mai mult decat atat, efectele folosirii abuzive ale acestor nivele de intensitate in scutul nostru natural – ionosfera – pot fi catastrofale, dupa parerea unor oameni de stiinta.
Doi locuitori din Alaska au spus lucrurilor pe nume. Clare Zickuhr, fondator al miscarii NO HAARP, declara: „Armata intentioneaza sa dea o lovitura puternica ionosferei si apoi sa vada ce se intampla.”
Armata a uitat sa spuna populatiei ca nu stie prea clar ce se va intampla, dar un articol de stiinta de la Penn State se lauda cu aceasta incertitudine. Stiinta masculina? Proiectul HAARP foloseste cele mai inalte nivele de energie manipulate vreodata, in ceea ce Begich si Manning numesc „jucarii noi pentru baietii mari”. Este un experiment efectuat pe cer, pentru a afla lucruri necunoscute inca. Oameni de stiinta independenti le-au spus lui Begich si Manning ca o bomba atmosferica de tipul HAARP, cu efectele sale neprevazute, ar putea fi un act de vandalism global.
Istoria programului HAARP
Brevetele descrise mai jos constituie pachetul de idei controlat initial de ARCO Power Techonlogies Incorporated (APTI), o sucursala a companiei Atlantic Richfield, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. APTI a fost contractorul care a construit locatia HAARP. In iunie 1994, ARCO a vandut acest subproiect, brevetele si contractul pentru a doua faza a constructiei lui E-Systems.
E-Systems este unul dintre cei mai mari contractori de servicii de informatii din lume, lucrand pentru CIA, organizatii din aparare si din alte domenii. 1,8 miliarde de dolari din cifra anuala realizata de companie provin din vanzari catre aceste organizatii. 800 de milioane de dolari sunt atribuiti unor proiecte secrete – atat de secrete incat nici macar Congresul Statelor Unite nu este informat despre modul de utilizare a acestor bani.
Contractul HAARP a fost cumparat de la E-Systems de catre Raytheon, unul dintre cei mai mari contractori de aparare din lume. In 1994, Raytheon s-a clasat pe locul 42 in topul celor mai de succes 500 de companii. Raytheon are mii de brevete, unele dintre acestea fiind valoroase pentru proiectul HAARP. Douasprezece dintre aceste brevete constituie coloana vertebrala a lui HAARP, iar acum acestea sunt ingropate printre miile de brevete detinute de Raytheon.
Brevetul american al lui Bernard J. Eastlund cu numarul 4.686.605: „Metoda si aparatura pentru alterarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera si/sau magnetosfera Pamantului”, a fost etichetat ca secret timp de un an.
Incalzitorul ionosferic Eastlund este diferit: radiatia frecventei radio este concentrata si focalizata intr-un punct din ionosfera. Se trimite astfel in ionosfera o cantitate de energie de o cantitate fara precendent. Dispozitivul Eastlund ar permite o concentrare de energie de 1 Watt/cm3, comparativ cu alte dispozitivecapabile sa produca doar o milionime de Watt.
Aceasta diferenta uriasa poate inalta si modifica ionosfera pentru a obtine efectele futuriste descrise in brevet. Conform brevetului, activitatea lui Nikola Tesla de la inceputul anilor 1900 a stat la baza acestei cercetari.
Ce avantaj i-ar aduce aceasta tenologie lui ARCO, proprietarul brevetelor? ARCO ar putea obtine profituri enorme prin transmiterea fara fir a energiei electrice, de la centrala elecrica la consumator.
Un timp, cercetatorii HAARP nu au putut demonstra ca acesta a fost unul dintre scopurile intentionate pentru HAARP. In aprilie 1995, Begich a gasit totusi alte brevete, care aveau legatura cu o lista de „personal cheie” pentru APTI. Unele dintre aceste noi brevete APTI erau intr-adevar legate de un sistem de transmisie fara fir a energiei electrice.
Brevetul lui Eastlund spunea ca tehnologia poate bruia sau deturna complet sistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor si proiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a raspandi unde electromagnetice de diverse frecvente pe suprafete intinse ale Pamantului si de a controla schimbarile acestor unde face posibila intreruperea comunicatiilor pe uscat, pe mare si in aer. In brevet se afirma:
„Astfel, aceasta inventie ofera capacitatea de a plasa cantitati fara precedent de energie in atmosfera Pamantului in locatii strategice si de a mentine nivelul influxului acesteia, in special daca se foloseste o pulsatie aleatorie, intr-o maniera mult mai precisa si mult mai controlata decat tot ce s-a realizat pana in prezent, in special prin detonarea de dispozitive nucleare de diferite marimi, la diferite altitudini...
...este posibila nu doar interferenta cu comunicatiile unei terte parti, ci si folosirea unuia sau mai multor astfel de fascicule care sa realizeze o retea de comunicatii chiar daca restul comunicatiilor mondiale sunt scoase din functie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a distruge comunicatiile altora, poate fi folosit in acelasi timp de catre cel care cunoaste aceasta inventie ca o retea de comunicatii proprii.
... zone mari din atmosfera pot fi inaltate la altitudini neasteptat de mari astfel incat proiectilele sa intalneasca forte de frecare neluate in calcul, ceea ce le poate distruge...
Controlul vremii este posibil, spre exemplu, prin modificarea tiparului vanturilor din atmosfera superioara ...
... pot avea loc modificari moleculare ale atmosferei astfel incat sa se obtina efecte pozitive asupra mediului. Pe langa schimbarea propriu-zisa a compozitiei moleculare a unei regiuni atmosferice, poate fi marita concentratia unei anumite molecule sau a anumitor molecule. De exemplu, concentratiile de ozon, azot, etc. din atmosfera, pot fi marite artificial…”
Begich a mai descoperit inca alte 11 brevete APTI. Acestea indica cum se pot realiza „explozii de puterea celor nucleare fara emisie de radiatii”, sisteme de fascicule de energie, radare cu raza de actiune pana dincolo de orizont, sisteme de detectare a proiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromagnetice produse de arme termonucleare si alte trucuri gen „Razboiul stelelor”. Aceasta multitudine de brevete se afla la baza sistemului de lupta HAARP.
Cercetarea legata de acest proiect, realizata de Begich si de Manning, a dus la descoperirea unor scheme bizare.
De exemplu, documente ale Aviatiei Militare Americane au relevat ca a fost dezvoltat un sistem de manipulare si alterare a proceselor mentale umane prin folosirea radiatiei pulsatorii de radiofrecventa (in genul lui HAARP) asupra unor zone geografice mari.
Cele mai cutremuratoare date despre aceasta tehnologie provin din insemnarile lui Zbigniew Brzezinski (fost consilier pe probleme de securitate nationala al Presedintelui Carter) si ale lui J. F. MacDonald (consilier stiintific al Presedintelui Johnson si profesor la catedra de geofizica a UCLA), care au scris despre folosirea emitatorilor de fascicule puternice de energie in razboiul geofizic si climatic.
Documentele indica modul in care pot fi cauzate aceste efecte, pe langa celelalte efecte negative asupra sanatatii si gandirii umane.
Posibilitatile de afectare a gandirii de catre HAARP sunt extrem de ingrijoratoare.
