CUM ÎMPART GAZELE DE ŞIST EUROPA ÎN DOUĂ - Ce s-a decis la Bruxelles şi ce miză are România

După semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, în Consiliul European, privind acceptarea gazelor de şist ca sursă de energie neconvenţională pe care ţările care doresc o pot explora şi exploata, Guvernul se gândeşte deja la acordarea licenţelor. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, a doua zi după Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul că UE “permite ţărilor membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările”.

Mutarea este una rapidă, având în vedere că, până în luna martie, Ponta s-a arătat mai degrabă reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul că România ar aştepta rezultatele studiilor europene de impact. În urmă cu două luni, premierul s-a repoziţionat însă. “E un obiectiv strategic al României să nu mai depindem de gazele din Rusia”, a spus Ponta şi miercuri la Bruxelles, vorbind de “capacitatea României din producţia internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de şist, care să acopere tot consumul României, să ne ajute să exportăm şi în Moldova”, ca de  “un interes strategic” care "nu e îndreptat împotriva" Rusiei.

Cel mai important jucător în piaţa de energie implicat deja în prospectarea zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanţa (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi) şi unul la Bârlad. Interesate s-au arătat însă şi companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Când începe ANRM demersurile pentru a acorda licenţe

“În perioada urmatoare, Agentia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitaţiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de şist. Ulterior, vom aştepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor indica dacă există sau nu gaze de şist pe teritoriul ţării noastre. De-abia după ce vom constata ca România dispune de gaze de şist, vom decide dacă le vom exploata sau nu”, a spus joi Niţă, la Conferinţa “Energy Business Summit”.

Din datele avansate de oficiali până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obţinerea licenţelor şi finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Până acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din judeţul Vaslui unde vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. În planurile companiei americane, în a doua jumătate a acestui an ar urma să înceapă forarea unui puţ de explorare la perimetrul de la Bârlad.

Intenţiile Chevron, care nu se opresc la explorare, aşa cum insistă Guvernul, ci merg până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a mai pune la socoteală riscul declanşţării unor cutremure, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite.

Protestatarii reclamă, mai exact, metoda fracturării hidraulice folosită de Chevron. Deocamdată, Chevron s-a limitat la studii şi lucrări de explorare prin tehnologii convenţionale.

Ponta şi Băsescu, de aceeaşi parte. Ce s-a decis la Bruxelles

“Exploatarea gazelor de şist este foarte importantă şi binevenită şi cine spune altceva atentează la siguranţa energetică naţională”, îi contrazice însă pe refractari preşedintele Traian Băsescu, un suporter al exploatării gazelor de şist şi unul dintre cei care a purtat discuţiile ci şefii Chevron pentru a-i aduce în România.

Recent, USL s-a raliat acestei poziţii, iar premierul Victor Ponta a susţinut acelaşi punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, şi la Consiliul European. Mai mult, din poziţia rezervată pe care o adoptase, Ponta a devenit un apărător ai ideii diversificării surselor de energie prin gazele de şist, anunţând la finalul Summitului că "există în mod clar o opţiune de a permite ţărilor membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările", ca o garanţie că UE va susţine ţările care doresc să adopte această poziţie, între care şi România.

Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost preţul mare la energie în Europa faţă de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de şist a produs o adevărată revoluţie. "Europa, prin preţuri din ce în ce mai mari la energie, devine necompetitivă şi atunci companii mari preferă să-şi mute activitatea, în primul şi în primul rând în mod neaşteptat în SUA, acolo unde preţurile au tot scăzut, la gaze în special, prin gazele de şist", a spus Ponta, reluând discursul din interiorul Consiliului al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Al doilea argument al primului-ministru pentru care România a susţinut cauza gazelor de şist umăr la umăr cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul în Europa al surplusului de cărbune din SUA, poluând mai mult. "Deci îndemnul Comisiei şi al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este ”aveţi resurse, folosiţi-le ca să importaţi mai puţin sau dacă puteţi să nu importanţi deloc, cu atât mai bine” ", a spus Ponta după Summit.

Studiile preliminare ar arăta că Europa are 7% din resursele de gaze de şist ale lumii şi, dacă le-ar exploata în totalitate, producţia de energie ar depăşi cu 12% consumul la nivelul anului 2011 din UE.

Cine este pro, cine se împotriveşte în UE

Dacă Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecţii, Marea Britanie, Ungaria şi Spania - care au acordat licenţe în domeniu - sunt pentru exploatarea gazelor de şist, Franţa şi Bulgaria se opun vehement.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populaţiei pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.

Autorităţile române nu au reglementări în domeniu

În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză "nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări".

Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de şist, companiile interesate trebuie să încheie acorduri de concesiune cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru început se realizează prospecţiuni seismice şi geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare.

Studiile menite să evalueze impactul activităţii companiilor asupra mediului sunt făcute în timpul forajele la adâncime şi în faza de exploatare a gazului de şist.

În cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare durează aproximativ cinci ani.

În ce constă metoda fracturării hidraulice

Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului.  Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de explorare şi de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron în Europa.

Sursa infigraficului: BBC

Amestecul pătrunde apoi prin "perforaturile colanei de foraj" şi creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanţii Chevron susţin că aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene.

Extragerea gazelor de şist

Următoarea etapă a procedeului reprezintă evaluarea descoperirilor făcute în cadrul fazei de exploatare experimentală, care este realizată prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale şi prin monitorizarea debitului de gaze obţinut.

Odată cu trecerea la exploatarea comercială a gazelor de şist roca este forată cu o serie de sonde orizontale şi este fracturat şistul pe toată suprafaţa lui.

Negocierile Chevron cu privire la obţinerea de licenţe pentru cele trei suprafeţe aflate în sud-estul ţării, cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi, datează de la sfârşitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbările de putere au amânat însă planurile companiei americane.

Sursa: http://www.gandul.info

Meci la Bruxelles. Victoria dubioasă a USL

Jose Manuel Barroso. Foto: RIA Novosti

Una dintre marile frustrări ale politicienilor din USL şi a susţinătorilor acestora din cadrul unui anumit trust de presă constă în suportul evident şi deloc tacit pe care Uniunea Europeană l-a acordat lui Traian Băsescu.

După ani de servilism şi admiraţie faţă de „idealurile euroatlantice” este dificil de acceptat o situaţie în care birocraţia de la Bruxelles participă activ la susţinerea unei părţi beligerante din conflictul politic intern şi nici măcar nu se oboseşte să creeze iluzia unei atitudini echidistante. În acest context, dezbaterea din Parlamentul European referitoare la situaţia din România a oferit o ocazie nesperată de a încerca „o revanşă europeană” împotriva lui Traian Băsescu.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost declarată o „victorie politică”, iar presa usl-istă a analizat din toate unghiurile fiecare declaraţie a liderilor grupurilor politice care au criticat poziţia preşedintelui Barroso şi a comisarului Redding. Mai mulţi formatori de opinie s-au declarat profund mulţumiţi de rezultatul „bătăliei de la Bruxelles” şi au recunoscut în prime-time că şi-au recăpătat încrederea faţă de Europa, idealurile şi instituţiile europene. Doar câţiva jurnalişti şi-au permis luxul de a nu împărtăşi bucuria colegilor, dar şefii şi editorii nu le-au dat voie să strice petrecerea eurofililor euforici care au ocupat spaţiul de emisie.

În fond, argumentele celor care şi-au regăsit subit încrederea în instituţiile europene şi democraţia europeană se rezumă la exclamaţii exaltate de genul „Swoboda i-a zis-o lui Redding!” şi „Graham Watson a spus că Băsescu ar trebui să-şi dea demisia!”. Satisfacţia emoţională a unor susţinători ai USL este uşor de înţeles, însă este mai dificil de înţeles cum se justifică din punct de vedere raţional ideea unei „victorii” în Parlamentul European.

Argumentul forte al euroscepticilor este prezentat sintetic de jurnalistul Victor Ciutacu într-o postare pe twitter: „În caz că s-a uitat, tiranu-i la palat”, referindu-se la un aspect evident: declaraţiile „tăioase” şi „dure” ale liderilor socialiştilor şi liberalilor europeni nu schimbă cu nimic situaţia de fapt din România, iar Traian Băsescu rămâne în continuare la Cotroceni.

Întâlnirile recente pe care preşedintele Comisiei Europene le-a avut cu Traian Băsescu şi Victor Ponta au adus un nou prilej de bucurie pentru eurofilii din presa usl-istă. Faptul că Jose Barroso nu a dorit să facă o conferinţă de presă împreună cu Traian Băsescu a fost interpretat drept o demonstraţie a teoriei că Băsescu nu mai beneficiază de sprijinul de odinioară din partea Partidului Popular European. Probabil, o interpretare mai corectă ar fi că preşedintele Comisiei Europene a dorit să mimeze o echidistanţă, această interpretare fiind confirmată şi de faptul că nici premierul Ponta nu a beneficiat de un tratament diferit. Judecând la rece, scorul real în meciul european dintre echipa lui Traian Băsescu şi echipa USL este de 11 la 0 în favoarea preşedintelui. Înainte de referendum, Barroso i-a impus liderilor USL cele 11 condiţii care au modificat radical desfăşurarea şi rezultatul referendumului. Numărul de cerinţe impuse lui Traian Băsescu este egal cu zero. În ecuaţia politicii internaţionale, faptele şi deciziile concrete contează infinit mai mult decât declaraţiile făcute în cadrul unor dezbateri politice care nu produc nici un efect palpabil. Ar fi util de ştiut dacă analiştii care se bucură de declaraţii şi nu observă faptele sunt doar un pic naivi sau au primit un „ordin pe unitate” referitor la interpretările pe care trebuie să le facă în privinţa relaţiilor dintre Comisia Europeană şi USL.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Al doilea DIKTAT EUROPEAN in favoarea lui Traian Basescu

Aparent ceva mai neutra, interventia lui Barroso este in sine un abuz de interpretare al deciziilor CCR si o presiune exercitata asupra acesteia si a guvernului in directia si favoarea presedintelui suspendat Traian Basescu.

A cere guvernului roman transmiterea rapida a listelor electorale inseamna a face abstractie de la faptul ca CCR a cerut actualizarea acestora pana pe 31 august; a face abstractie de acest termen si a interveni public, in acest moment, cu o astfel de declaratie inseamna a favoriza abuzul de putere facut de Traian Basescu prin interpusii sai din CCR care au rasturnat decizia legala a acesteia prin transmiterea celebrei, de acum, asa-zise “erate” prin care se afirma ca, de fapt, actualizarea listelor nu mai este necesara.

De asemenea, inseamna a ignora cu buna stiinta protestele altor judecatori ai CCR care au aratat ilegalitatea “eratei” prin care se anula, practic, decizia CCR cu privire la necesitatea actualizarii listelor electorale pentru o decizie in cunostina de cauza legata de validarea sau nu a referendumului. In schimb, Barroso mentioneaza “presiunile” de care s-a plans Zegrean, trecand, fireste, cu vederea, faptul ca acestea au fost denuntate ca un alt fals si abuz de alti judecatori ai Curtii.

De fapt, Barroso a intervenit acum pentru ca elementul cheie al strategiei de pastrare, cu orice pret, a lui Traian Basescu la putere, anume cvorumul, se afla in pericol din cauza intentiei de a calcula numarul real de votanti din Romania. Pentru propaganda basista, CCR e independenta doar cand efectueaza abuzul de lege si de interpretare favorabil lui Traian Basescu; atunci cand decide altfel, se cheama ca e politizata. Si, ca Ponta sa inteleaga mai clar, Barroso nu uita sa santajeze cu MCV, raportul pe justitie cu care poate degrada si mai mult statutul Romaniei in UE.

Intre timp, Basescu isi foloseste din plin arma sa forte, anume Parchetul, regizand anchete, eliberand stenograme si cautand sa arate primarilor si functionarilor ca vor face puscarie daca vor indrazni sa scoata vreun mort de pe listele electorale.

Iar Romania se afla intr-o situatie absolut fara precedent in istorie, intr-un adevarat razboi civil nemilitar, in care Berlinul si Bruxelles-ul intervin brutal, calcand peste grumazul poporului, spre satisfactia Budapestei si amuzamentul Rusiei. (sursa: razbointrucuvant.ro)

CTP: Dacă Barroso e îngrijorat poate ia o delegaţie de la Bruxelles şi vine aici

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat scrisoarea trimisă premierului Victor Ponta de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care se solicită trimiterea “fără întârziere” a listelor electorale către CCR.

“Cum să ceară domnul Barroso Curţii Constituţionale să se pronunţe înainte de termen? Să vină dânsul la Bucureşti. Poate că ar putea fi singurul reper în această confruntare, care nu mai are niciun fel de limite, niciun fel de reguli. Dacă este îngrijorat, poate ia o delegaţie de la Bruxelles şi vine aici”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

“Este şi aceasta o presiune. Domnul Barroso face o presiune asupra Curţii. Ar însemna ca CCR să-şi calce propriul termen, despre care am mai spus că e un termen absurd. De ce e nevoie de o lună de zile pentru o operaţiune de 24 de ore?”, a întrebat retoric CTP. (sursa: jurnalul.ro)

Costi Rogozanu: Cum a contribuit Europa la nebunia de azi

Ok, ăştia ai noştri nu au putut juca jocul democratic ca lumea. NU au fost în stare să stabilească regulile fără să se conteste radical. Ba chiar acum procurorii au început să scape stenograme (poate scapa si vreo inregistrare cu Gittenstein de la MAI; glumesc, între timp s-au anunţat achiziţii accelerate de avioane, e totul bine şi democratic şi cu noul guvern) şi să acuze pe diverşi că numără politic votanţii. Gîlceava a început acum să pună procurorii într-o încordare absolut periculoasă. Fiecare gaşcă a scos toate armele din dotare. Dacă aveau bombe atomice, muream toţi de mult timp.

Însă mi se pare important să nu uităm cît de tare au complicat jocul şi intervenţiile europene. E complet provincial şi idiot să tot dai din cap ca un cîine de pluş la toate recomandările europene fără să vezi ce au însemnat ele cu adevărat. Cum  să uitămo recomadare complet nedemocratică făcută de Barroso doar ca să respectăm democraţia?

Ce vrei mai multă aroganţă decît atunci cînd ţi se recomandă ceva “nerecomandabil” (de către comisia de la Veneţia) doar pentru că tu pari cam nedemocratic la rîndul tău. Sau, cum spunea un lider PPE, nu e recomandabilă, dar nu e bine s-o schimbi cu cîteva zile înainte.

“Într-adevăr, Comisia de la Veneţia nu recomandă acest prag de 50% pentru validarea unui referendum. Însă, din câte am înţeleles, Uniunea Europeană, prin preşedintele Barroso, care l-a primit pe premierul român, a considerat inoportună schimbarea în grabă a acestui prag pentru referendumul din România, cu câteva zile înainte de desfăşurarea scrutinului ” (mediafax)

Dar la ce s-a ajuns acum e bine? E mai frumos aşa? Cu Europa nu a existat dialog, a existat intervenţie în forţă şi isterică, tragere de urechi fără motive cu adevărat clare şi urgente. Cu cît mă uit mai atent în urmă cu atît văd doar spume la gură şi discursuri “epileptice” emise de aşa zişi europeni de ultradreapta cu care o anumită parte a Europei a rezonat interesat.

Cum a contribuit, aşadar, Europa la nebunia de azi. Prin intervenţie directă şi nedemocratică. Eu nu-l divinizez, nici demonizez pe Barroso, dar chiar să nu discutăm niciodată politica europeană pentru că e prea sus pentru noi? E un politician dintre mulţi alţii. Cîteva rînduri din pagina sa de wiki, din gama care se uită pe nedrept foarte repede:

In 2005 Die Welt reported that Barroso had spent a week on the yacht of the Greek shipping billionaire Spiro Latsis. It emerged soon afterwards that this had occurred only a month before the Commission approved 10 million euros of Greek state aid for Latsis’s shipping company – though the state aid decision had been taken by the previous European Commission before Barroso took up his post (wiki)

În cîteva rînduri e clar fotografiată realaţia Vest-Balcani; intervenţie, trafic de influenţă şi apoi muuultă morală. Barroso e la fel de vinovat ca şi politicienii români de această brambureală cu potenţial periculos de săptămîna asta.

sursa: voxpublica.realitatea.net

Sursa: gandeste.org

Noul „imperiu” euro, pus la cale de Bruxelles

Șefii Uniunii Europene elaborează noi planuri pentru o „Trezorerie” unică ce va superviza taxele şi cheltuielile în cele 17 naţiuni din zona euro.

Propunerea, prezentată de Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, ar fi cel mai clar semn de o nouă „Statele Unite ale Europei” – cu Marea Britanie lăsată deoparte.

Planul vine în condițiile în care guvernele europene încearcă cu disperare să salveze euro de la colaps, acum câteva zile având loc o nouă cădere, iar surse de la Fondul Monetar Internaţional spun că nu ar plăti o a doua cauțiune grecească.

De asemenea, aseară s-a mai dezvăluit faptul că întreprinderile britanice întorc spatele cu privire la reglementările Bruxelles ca să acorde lucrătorilor temporari drepturi depline în ocuparea forţei de muncă, iar lanțul de supermarketuri Tesco fiind fruntaș.

Premierul britanic David Came­ron se opune vehement organizării unui referendum şi consideră că „ieşirea din UE este soluţia greşită pentru Marea Britanie” însă membrii marcanţi ai coaliţiei de guvernare devin din ce în ce mai receptivi la această idee.

Miniştrii se aşteaptă ca 60 sau 70 de parlamentari britanici să sfideze înalta comandă a  partidului şi sprijină apelul pentru referendum, în timp ce unii rebeli susțin că suma finală ar putea fi de până la 100 – aproximativ o treime din partidul parlamentar.

Downing Street a mărit miza dramatic. Noaptea trecută, surse de la No. 10 au insistat pe ideea că s-ar impune un bici împletit în 3, care să determine efectiv ca toți parlamentarii să intre în rând.

Cameron, care a preluat acum câteva zile personal efortul de a convinge parlamentarii să sprijine guvernul, a ajuns sub o presiune intensă din partea colegilor de Cabinet pentru a încerca să dezamorseze revolta prin oferirea de concesii sau o cale de ieşire pentru rebeli. Sursele spun că o mână de secretari particulari din parlament – de pe cea mai mică treaptă din scara guvernului – s-ar putea să demisioneze.

Planul înființării unei „Trezorerii” unice a apărut la Bruxelles, ieri, miniştrii de finanţe din Europa încercând să găsească o cale de ieşire din criza ce acaparează zona euro. Un plan de salvare la scară completă ar putea costa în jur de 1750 miliarde de lire sterline.

Sursele britanice au declarat că domnul Van Rompuy, considerat ca fiind aproape de guvernul german, a sugerat planuri pentru un „Minister al Finanţelor” care să aibă sediul fie în Frankfurt, fie în Paris. UE are deja propriul său „minister de externe”, în frunte cu Baroneasa Ashton, fostul ministru britanic al Muncii, cu sediul în Bruxelles.

O sursă înaltă din Coaliţie a declarat pentru The Sunday Telegraph: „Sunt foarte conştient de argumentele de la Bruxelles şi pe de altă parte în favoarea unei Trezorerii unice…”

În zilele următoarele urmează să aibă loc o serie de reuniuni cu privire la criza din zona euro, care va implica liderii statelor membre UE.

Ei au fost eclipsați săptămâna aceasta când surse importante de la Fondul Monetar International au indicat în particular că nu sunt dispuși să ajute în continuare Grecia, a cărei economie are o datorie restantă de aproximativ 232 de miliarde de lire sterline.

FMI, împreună cu UE şi Banca Centrală Europeană, vor evalua criza datoriilor din Grecia şi vor întocmi un raport comun la sugestia creditorilor care spun că s-ar putea să fie de acord în ceea ce privește pierderile de până la 60 la sută din implicita datorie a grecilor.

Orice sugestie că FMI nu ar fi parte a unei noi cauţiuni  pentru Grecia ar putea crea panică pe pieţe şi agrava criza din zona euro.

Aşa cum domnul Cameron a condus acțiunea din acest week-end pentru a neutraliza rebeliunea Tory, Nigel Farage, liderul UKIP, a indicat faptul că partidul său s-ar putea să nu candideze la următoarele alegeri împotriva parlamentarilor care votează pentru  referendum.

Sursa: The Telegraph UK

Sursa: www.infocon.ro

Intelectualii anti-Băsescu scriu oficialilor de la Bruxelles

Zeci de intelectuali români - scriitori, profesori universitari, cercetători, oameni de artă şi cultură - au semnat o scrisoare deschisă adresată liderilor de la Bruxelles. Mesajul se vrea un protest faţă de reacţiile externe dure privitoare la situaţia politică de la Bucureşti şi, totodată, o listă a situaţiilor în care preşedintele suspendat, Traian Băsescu, ar fi abuzat sau ignorat normele democratice europene şi principiile statului de drept. "Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României ca mediator ... Ni se repetă constant – în ecou cu declaraţiile Preşedintelui – câ idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască".

Stelian Tănase

Foto: inpolitics.ro

Epistola grupului de intelectuali este adresată preşedintelui Consiliului European Herman van Rompuy, preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso, vicepreşedintelui CE Viviane Reding, comisarului pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström şi secretarului general al CE Catherin Day.

"Suntem acum profund îngrijorați de reacțiile externe la recentele evenimente politice din țara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepții eronate cu privire la situația curentă și va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupați de recentele acuzații care pretind că Parlamentul și Guvernul României ar fi subminat statul de drept și independența justiției în încercarea de a-l demite pe președintele Traian Basescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene iși exprimă poziția ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars", se arată în scrisoarea al cărei text apare pe blogul lui Stelian Tănase.

Semnatarii scriu că judecătorii Curţii Constituţionale au recunoscut că preşedintele României s-a substituit Parlamentului, iar suspendarea sa a fost în conformitate cu Constituţia. Totodată, lui Traian Băsescu i se impută faptul a refuzat să-l numească pe Klaus Johannis drept prim-ministru, deşi acesta beneficia de susţinerea uni majorităţi parlamentare şi că i-a numit din proprie voinţă pe şefii serviciilor secrete, deşi aceştia ar fi trebuit să fie numiţi de către Parlament.

"Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstrații civice în peste 60 de orașe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptul că societatea românească refuză intoleranța și discrepanțele economice din ultimii ani.  Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante și pline de viață", susţine semnatarii scrisorii.

"Apreciem din toată inima timpul și preocuparea pe care le cheltuiți pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, și care privește climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declarațiile Dvs de susținere a democrației în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, și că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper și tolerant deopotrivă pentru România și pentru Uniune Europeană", se mai arată în scrisoare.

Printre semnatarii scrisorii se regăsesc Liviu Antonesei, profesor şi scriitor, rectorul UMF Iaşi Vasile Astărăstoae, criticul literar Paul Cernat, actriţa Iarina Demian, scriitorul Şerban Foarţă, scriitorul Marius Ghilezan, profesorul Adrian Paul Iliescu, criticul literar Ion Bogdan Lefter, profesorul Vlad Nistor, Marius Oprea de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, profesorul Zoe Petre, preşedintele Pro Democraţia Cristian Pîrvulescu, rectorul Universităţii Babeş-Bolyay Ioan-Aurel Pop, scriitorul Stelian Tănase ş.a.

Sursa:  RTV.NET

Veste BOMBĂ de la Bruxelles. Sancţiunea DRASTICĂ pe care o riscă România

Surse europene citate de publicațiile germane Die Welt și Die Zeit afirmă că dreptul de vot al României ar putea fi suspendat, dacă actuala situație se înrăutățește, notează NewsIn.

Potrivit celor două publicații, diplomați europeni au precizat vineri, la Bruxelles, că UE nu exclude o suspendare a dreptului de vot al României, recurgând, pentru prima dată, la articolul 7 din Tratat, dacă situația de la București ”se înrăutățește în continuare”.

Un diplomat european a declarat că, dacă premierul Victor Ponta nu face tot ce este posibil pentru a restabili statul de drept în România, în conformitate cu standardele UE, Comisia Europeană nu va ezita să epuizeze toate posibilităţile legale, inclusiv aplicarea prevederilor art. 7, scrie Die Welt.

Art. 7 al Tratatului Uniunii Europene oferă Consiliului posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care și dreptul de vot.

Sursa:  REALITATEA.NET

UE a testat Pactul Fiscal European. Rezultatul: Esec total

Autor: Silvia Panturu

Uniunea Europeana a folosit Spania pe post de cobai pentru a-si testa noul regim fiscal, insa rezultatul a fost dezastruos, a declarat Juergen Stark, un fost membru executiv din board-ul Bancii Centrale Europene. 

La inceputul acestei lunii, Spania s-a razvratit impotriva Uniunii Europene si a anutat ca isi va revizui tinta de deficit bugetar pentru acest an de la 4,4 procente din Produsul Intern Brut (PIB), cat fusese stabilit cu marile organisme internationale, la 5,8%, relateaza CNBC. 

Oficialii de la Bruxelles au ajuns la un acord intr-un final sa permita statului sa tinteasca un deficit de 5,3 procente din PIB. 

Noul tratat fiscal, semnat recent de 25 din cele 27 de state membre UE, printre care si Romania, vine cu reguli dure in ceea ce priveste tintele de deficit si datorii pe care si le asuma statele semnatare si cu sanctiuni severe acordate celor care le depasesc. Scopul este de a determina tarile europene sa implementeze reforme mai drastice pentru a scadea nivelul datoriilor guvernamentale. 

"Se crede ca acest tratat fiscal va schimba regulile jocului. Sper sa fie asa, insa primul test a picat. Acest prim test a avut loc in Spania", a declarat Stark. 

Vineri, guvernul spaniol a anuntat un nou set de masuri de austeritate, mai dure decat cele implementate pana acum, in incercarea de a scoate tara din datorii. Aceste masuri au fost anuntate in ciuda faptului ca statul a fost sufocat de grevele populatiei pe parcursul intregii saptamani. 

Insa analistii spun ca Spania, care a intrat in recesiune la inceputul acestui an si care are o rata a somajului de peste 22%, nu are sanse sa atinga nici macar noul deficit bugetar propus. 

"Cred ca acesta nu este un semn bun, insa sper in continuare ca pactul fiscal va schimba atitudinea guvernelor din zona euro", a mai spus Stark. 

Principala problema este ca statele din zona euro trebuie sa-si ajusteze economiile, iar organismele parlamentare trebuie sa fie in stare sa aprobe reforme mai dure pentru a se ajunge la un progres real, dupa parerea lui Stark. 

Acesta crede ca asa-numitul "zid de protectie" - combinatia dintre fondul temporar de salvare al zonei euro, cunoscut ca Facilitatea Europena pentru Stabilitate Financiara (EFSF), si Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - exista doar pentru a se evita sau limita o contagiune in cazul unui alt "accident" in zona euro. Acest zid nu va rezolva problema Europei, dupa cum crede acesta. 

"Vorbim despre miliarde de euro acum, atat pe partea europeana cat si cea a Fondului Monetar International. Este acesta solutia? Sa adaugam noi cifre in discutie?", intreaba acesta. 

Ministrii de finante europeni au aprobat, vineri, cresterea capacitatii fondului de protectie de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde.

Sursa: http://www.business24.ro

UE propune un nou plan de salvare pentru Grecia, Irlanda și Portugalia

Autor:  Raluca Florescu,  Dinu Boboc

Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să lase Grecia să intre temporar în incapacitate de plată ca parte a unui plan de răspuns la criză. Acest plan implică răscumpărarea de obligaţiuni greceşti dar nu şi taxe noi asupra băncilor, potrivit unor surse din cadrul instituţiilor europene, citate de Reuters.

Guvernele din zona euro au propus un nou plan de salvare pentru Grecia, potrivit draftului concluziilor care va fi publicat în urma summit-ului liderilor din zona euro, transmite Wall Street Journal.

Planul va reduce povara datoriei Greciei, Portugaliei şi Irlandei şi va permite Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) să acorde acestor ţări împrumuturi cu dobânzi de 3,5%, potrivit draftului.

 

Maturităţile împrumuturilor vor fi extinse de la o medie de 7,5 ani la cel puţin 15 ani. FESF va fi împuternicită să capitalizeze băncile prin intermediul creditelor acrodate guvernelor din zona euro.

Totodată, FESF va avea capacitatea de a interveni pe piaţa secundară pentru datoria suverană a statelor din zona euro, în urma unei analize a Băncii Centrale Europene şi unei decizii în unanimitate a a ţărilor care participă la FESF.

Planul, susținut de Trichet

Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar fi ajuns la un acord comun privind acest plan de salvare, plan care ar fi primit şi binecuvântarea preşedintelui BCE, Jean-Claude Trichet.

Acest plan face parte din setul de măsuri propus de către mai multe guverne din zona euro, care presupune și acordarea de împrumuturi ieftine ţărilor afectate, cu dobândă de 3,5%. Ţările vizate de acest pachet de măsuri sunt Grecia, Portugalia şi Irlanda, iar împrumuturile vor fi acordate de către FESF.

Veştile privind un nou plan de salvare au fost benefice pentru moneda unică europeană, care s-a apreciat cu peste 1% pe pieţele interbancare, faţă de dolarul american. Ultimele tranzacţii, în jurul orei 17.00, au fost efectuate la o cotaţie de 1,4386 dolari pentru un euro.

Bursele din SUA reacţionează pozitiv

Bursele din SUA sunt pe creştere după dezvăluirea planurilor privind planul Comisiei Europene de a recapitaliza băncile europene, potrivit Bloomberg.
Printre motive se numără şi câştigurile raportate de către companiile americane, peste aşteptări. Acţiunile băncii de investiţii Morgan Stanley au urcat cu 5,3% după publicarea unor rezultate financiare mai bune decât era estimat. Indicele Standard & Poor´s 500, al celor mai mari 500 de companii americane din punct de vedere al capitalizării, a crescut azi cu 0,5%.

Sursa: EVZ.ro