O întâlnire ce poate determina viitorul Siriei - Summit G20 la Sankt Petersburg, un front demn de Războiul Rece

Joi, la Sankt Petersburg, debutează Summitul G20,la care participă liderii principalelor țări industrializate și în curs de dezvoltare, state care dețin 90% din prucția mondială și două treimi din populația lumii. Pe agenda inițială a summitului figurau dezbateri privind măsurile pentru creșterea economică și a schimburilor comerciale, transparența tranzacțiilor bancare, lupta împotriva fraudei fiscale.

Întâlnirea la nivel înalt găzduita de președintele Vladimir Putin este însă deturnata de criza siriană (chiar dacă acest subiect nu este inclus oficial pe ordinea de zi, iar orice decizie luată va avea un caracter informal) iar presa internațională scrie că întâlnirea de la Sankt Petersburg are loc într-o atmosferă tipică războiului rece. Cu întâlnirea Barack Obama-Vladimir Putin anulată deja de mai multe săptămâni (ca reacție a SUA la acordarea azilului politic în Rusia pentru Edward Snowden), summit-ul G20 lasă impresia unei bătălii surde pe chestiunea folosirii gazelor toxice de către regimul sirian al lui Bashar al-Assad. Mișcarea președintelui SUA de a supune dezbaterii Congresului, pe 9 septembrie, oportunitatea unei lovituri militareîn Siria demonstreaza că Washingtonul mizează pe o clarificare în dosarul sirian la Summitul G20, pe 5-6 septembrie.

Putin îl acuză pe secretarul de Stat al SUA că minte

Președintele Obama a profitat de escala de două zile făcută în Suedia înaintea summitului din Rusia pentru a-și sustine planul de a interveni împotriva regimului Assad, subliniind încă o dată ’’barbaria’’ de care acesta a dat dovadă în cazul atacului cu arme chimice de pe 21 august. În paralel, comisia de politica externă a Senatului SUA adoptat uin proiect de rezoluție care autorizează folosirea forței militare în Siria. Obama este sprijinit necondiționat de Franța, al cărei ministru de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este pentru ’’a pedepsi și a negocia’’ cu Siria. Se adaugă acestei tabere Canada, Australia, Coreea de Sud și Japonia. Germania cancelarului Angela Merkel are o voce extrem de prudentă în acest moment, din cauza riscurilor implicate de alegerile din 22 septembrie, electoratul respingand în mare parte o intervenție militară, iar relatia comerciala cu Rusia fiind la fel de importantă la Berlin ca și relația strategică cu SUA. Premierul britanic a fost împiedicat din planurile sale belicoase de votul din parlament. În schimb, Turcia și Arabia Saudită sunt membri G20 care susțin o intervenție în Siria.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a declarat că o intervenție militara occidentală în Siria fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU va fi considerată ’’agresiune’’. Președintele rus nu a exclus că va susține o asemenea intervenție, însă doar cu aprobarea ONU. În același timp, Putin l-a acuzat pe secretarul de Stat John Kerry că ’’minte’’ atunci cand minimalizează rolul Al-Qaida în rebeliunea împotriva regimului al-Assad. În iunie, la reuniunea G8, Putin a fost izolat între liderii occidentali, insa acum are parte de sprijinul Chinei în dosarul sirian.

Trimisul special al ONU in Siria, Lakhdar Brahimi, este așteptat și el la Sankt Petersburg, pentru a susține planul secretarului general ONU, Ban Ki-moon, de a organiza o a doua conferință de pace la Geneva, sperând într-o soluție diplomatică în Siria. Șansele sunt însă minime pentru organizarea unei asemenea conferințe.

SUA, sub presiunea BRICS

Nu este singurul front pe care președintele Obama trebuie să lupte la Sankt Petersburg. Membrii G20 au ajuns la un nivel de cooperare fara precedent la apogeul crizei economice, în 2009. Insa armonia a dispărut total în urma deciziei Federal Reserve de a mai sprijini economia SUA. Fed și-a modificat politica monetară și nu va mai injecta, cum a făcut-o până acum, câte 85 de miliarde de dolari în lichidități, în fiecare lună. Acest capital a fost investit masiv pe burse, în beneficiul ecoomiilor emergente, datorită dobânzilor mari. Noua politică a SUA a făcut ca sute de miliarde de dolari sa fie retrași de pe piețele emergente, luând drumul Europei și SUA, acolo unde economia dă din nou semne de creștere.

Este o evoluție extrem de criticată de grupul BRIICS din cadrul G20 (Brazilia, Rusia, India, Indonezia, China și Africa de Sud). Având în spate Rusia, aceste economii emergente vor cere SUA, la Sankt Ptersburg, să-și asume responsabilitatea pentru aceste ’’pierderi colaterale’’ provocate de politica monetară americană. Țările BRICS au făcut apel la o acțiune comună puternica pe piețele financiare internaționale.

Cu ochii pe cotația petrolului

Întregul summit, scrie Le Figaro, se va desfășura cu ochii pe cotațiile petrolului. Acestea sunt un indicator fidel al luptei tăcute dintre SUA și Rusia pe frontul sirian. Dacă prețul petrolului crește, înseamnă că tabăra condusă de Barack Obama marchează puncte. Dupa avizarea de catre Senatul SUA, miercuri, a unei intervenții militare, prețul barilului de petril a crescut cu 0,4%, depășind 115 dolari, o veste buna pentru tabăra ’’războinicilor’’, condusă de Barack Obama și Francois Hollande.

Este însă o veste proasta pentru economiile emergente, în mare parte dependente de importurile de petrol și cu monedele naționale deja slăbite de politica monetară a SUA. Doar Rusia poate benefiocia de o creștere a prețului petrolului, care, în caz de război in Siria, poate atinge 150 de dolari barilul. In schimb, China, India și Indonezia ar suferi o catastrofă economică. China este dependentă în proporție de 70% de importuri, majoritatea din zona Golfului Persic.

Sursa: http://www.cotidianul.ro

WSJ: Cine a câştigat cu adevărat la summitul UE?

Situaţia nu s-a schimbat cu adevărat în favoarea Spaniei şi Italiei după summitul Uniunii Europene, iar cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a făcut concesii fundamentale în relaţia cu partenerii europeni, comentează Wall Street Journal, în ediţia electronică, potrivit Mediafax.

"Oare a fost doar victoria echipei de fotbal a Italiei asupra Germaniei, joia trecută, sau şi negocierile din cursul nopţii urmate de anunţul satisfăcător al unei soluţii la criza din zona euro au alimentat ipoteza că premierul italian, Mario Monti, ar fi înfruntat-o cu succes pe Angela Merkel la Bruxelles?", se întreabă Wall Street Journal.

"Dar cât de flexibilă a fost în realitate Angela Merkel? Şi cât a câştigat de fapt Mario Monti?", adaugă publicaţia.

"La summitul european au fost decise lucruri importante: crearea unei autorităţi bancare centrale, posibil BCE, este unul dintre ele. Spania a primit câteva concesii. Liderii UE au stabilit că Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune condiţii de austeritate severă în momentul acordării de asistenţă financiară sectorului bancar spaniol", subliniază WSJ, notând că Madridul va fi favorizat şi de promisiunea că MES va putea recapitaliza direct băncile probabil din 2013, după ce va exista structura centrală de supraveghere.

"Însă este foarte probabil că niciuna dintre aceste concesii acordate Spaniei nu vor schimba lucrurile pe termen scurt; ele creează însă aşteptarea credibilă că, în următoarele 12 luni, băncile spaniole vor fi consolidate", argumentează Wall Street Journal.

"Dar ce se întâmplă în cazul Italiei? Mario Monti a insistat că ţara sa este expusă în mod nedrept frontului de război cu pieţele financiare. (...) Dar nu se ştie clar cum s-a schimbat situaţia. 

Oficialii europeni afirmă că orice formă de asistenţă pe piaţa obligaţiunilor va avea nevoie de un memorandum cu statul care beneficiază de acest favor. Însă aceste lucruri erau stabilite deja în acordul dintre Roma şi Comisia Europeană", reaminteşte WSJ.

"Marea surpriză a summitului a fost concesia Germaniei de a permite recapitalizarea directă a băncilor spaniole prin intermediul MES. Dar acest lucru se va întâmpla abia după crearea unei structuri centrale de supraveghere. Un astfel de acord confirmă o metodă clasică a Berlinului: paşi înainte, sub condiţii stricte", încheie WSJ.

Huffington Post nota sâmbătă că există semne de întrebare privind planul UE de asistenţă bancară directă. "Liderii Europei au surprins scepticii cu un plan îndrăzneţ ce prevede pomparea de fonduri în băncile care au probleme, reducerea costurilor de împrumut pentru 

Spania şi Italia şi evitarea măsurilor de austeritate impuse statelor care solicită asistenţă. Acum, însă, miniştrii Finanţelor au la dispoziţie o săptămână şi jumătate pentru stabilirea detaliilor, iar investitorii vor fi foarte atenţi", explica Huffington Post.

"Deciziile luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capăt crizei care afectează Europa de aproape trei ani. Rămân numeroase întrebări privind modul în care va funcţiona sistemul asistenţei bancare directe, privind existenţa a suficiente fonduri pentru salvarea băncilor; în plus, nu se ştie dacă săraca şi îndatorata Grecie va fi exclusă din zona euro", sublinia publicaţia.

Planul privind asistenţa directă acordată băncilor prevede instituirea unei autorităţi centralizate - probabil BCE - pentru supravegherea băncilor europene, care în prezent sunt sub controlul guvernelor statelor naţionale, guverne care au evitat până acum închiderea băncilor neperformante. "Însă, în cadrul uniunii bancare, noua autoritate centrală probabil va obţine atribuţii de închidere a băncilor neperformante în cazul în care guvernele naţionale vor evita aceste măsuri", atrăgea atenţia Huffington Post.

Conform Wall Street Journal, cancelarul Angela Merkel a argumentat că a acceptat unele compromisuri "bune şi sensibile" la summitul UE, pentru extinderea instrumentelor europene utilizate în combatere crizei. Dar, notează WSJ, Merkel a insistat că a obţinut şi ea concesii importante, oferind ca exemplu instrumentul de supraveghere a sistemului bancar.

Secretarul-general al CDU, Hermann Groehe, nota vineri că Angela Merkel a reuşit evitarea solicitărilor pentru acceptarea eurobondurilor şi mutualizarea datoriilor statelor suverane. "Ideea centrală este că au existat tentative masive în ultimele zile de mutualizare a datoriilor statelor europene. Faptul că Angela Merkel, susţinută de alte state, a evitat cu succes acest lucru este un lucru bun pentru Germania ca ancoră de stabilitate, este un lucru bun şi pentru Europa", argumenta Groehe, citat de ZDF.

Sursa: REALITATEA.NET

"Înfrângere dureroasă" a Angelei Merkel în faţa Italiei şi Spaniei, la summitul UE

Adăugaţi o legendă

Angela Merkel a avut o atitudine dură înaintea summitului UE, insistând că nu va face concesii, dar Italia şi Spania au învins voinţa "cancelarului de fier", care a cedat presiunilor şi a acceptat condiţii de asistenţă mai facile şi ajutoare acordate direct băncilor, comentează Der Spiegel.

"Premierul Italiei, Mario Monti, a fost atât de relaxat încât a vorbit chiar şi despre fotbal la sfârşitul summitului UE. Este mândru şi fericit că echipa Italiei a învins Germania în semifinalele Euro-2012...", notează Der Spiegel.

"Şi are motive. Monti a ieşit învingător clar după negocierile de la summitul UE, distrugând rezistenţa cancelarului Angela Merkel la fel cum atacantul italian Mario Balotelli a spart apărarea Germaniei la meciul de fotbal desfăşurat la Varşovia.

În cele 15 ore de negocieri purtate la Bruxelles, Mario Monti şi premierul spaniol Mariano Rajoy au obţinut acces mai uşor la fondul permanent de asistenţă - Mecanismul European de Stabilitate. De acum înainte, statele din zona euro care vor respecta reglementările bugetare stabilite de Comisia Europeană vor putea primi ajutor fără a mai accepta măsuri de austeritate suplimentare. Î

În plus, supravegherea strictă a CE, BCE şi FMI nu se va mai aplica. Iar MES va putea furniza asistenţă financiară directă şi băncilor în viitor, dar doar după constituirea unui mecanism de supraveghere a sistemului bancar, sub egida BCE", explică Der Spiegel.

"Este o înfrângere dureroasă pentru Angela Merkel. Parlamentul german a aprobat Mecanismul European de Stabilitate şi Pactul fiscal european, vineri seara.  Cancelarul german dorea evitarea acordării de concesii sud-europenilor. Înaintea summitului, consilierii cancelarului excludeau posibilitatea flexibilizării condiţiilor de acces la fondurile MES. (...) Acum, Merkel revine învinsă la Berlin...", scria Der Spiegel. Totuşi, după summit, Merkel şi-a schimbat poziţia. Ea a apărut în Parlamentul german şi chiar a apărat cu convingere deciziile adoptate la Bruxelles.

Sursa:  RTV.NET

Rezultatul summitului UE, comparat cu scorul semifinalei Euro 2012, Germania-Italia 1-2

Cancelarul german Angela Merkel a cedat în faţa Spaniei şi mai ales a Italiei, la summitul Uniunii Europene (UE), care tocmai s-a încheiat la Bruxelles, determinând comentatorii să facă o paralelă cu meciurile de fotbal, titrând, "Monti-2, Merkel-1", relatează AFP.

"Fotbal şi summit european, acelaşi rezultat", conchidea ediţia online a revistei „Der Spiegel" a propos de noaptea de joi spre vineri, când echipa Germaniei a cedat în semifinala campionatului de fotbal Euro 2012 cu Italia, în timp ce premierul italian, Mario Monti, a convins Berlinul să cedeze la Bruxelles.

Cotidianul „Die Welt" a dramatizat la rândul său menţionând despre o "noapte a înfrângerilor" pentru Merkel, care "va întra în cărţile de istorie".

Iar spiritul s-a păstrat în reţeaua de socializare Twitter, unde un utilizator scria "Tactic, la zid, înfrânţi şi călcaţi în picioare de italieni, Nu, nu despre fotbal vorbesc".

Un mare succes au avut şi schimburile de mesaje conţinând jocul de cuvinte "Bailoutelli", combinaţie între numele jucătorului italian Mario Balotelli, care a înscris joi la Mannschaft, şi termenul "bail out", care se referă la salvarea statelor europene aflate în criză.

"Se poate spune: Monti-Merkel 2-1", a comentat la rândul său liderul grupului parlamentar al Ecologiştilor, pe postul de televiziune Jurgen Trittin.

Majoritatea economiştilor subliniază că Angela Merkel s-a opus corect oricărei mutualizări a datoriei, dar omologul său italian a abordat-o pe două fronturi.

Acesta a obţinut o relaxare a condiţiilor de răscumpărare a datoriilor suverane prin fondurile europene, veste bună pentru Italia, ale cărei datorii sunt în creştere.

Merkel a afirmat vineri la Bruxelles că apelul la fonduri europene ESM/FESF va fi în continuare supus semnării unei "scrisori de intenţie" a statelor vizate şi stabilirea unui "calendar" al reformelor supravegheat "aşa cum se obişnuieşte" de troika (UE, BCE, FMI).

Mai mulţi diplomaţi europeni au fost prudenţi în ceea ce îi priveşte, oferind asigurări că răscumpărarea datoriilor suverane şi obligaţiile care decurg din aceasta pentru statele solicitante "urmează să fie stabilite".

Cea de a doua concesie: cancelarul a renunţat la veto-ul său privind recapitalizarea directă a băncilor prin capital european, veste bună pentru Monti şi în special pentru aliatul său spaniol, Mariano Rajoy, care se confruntă cu un sector bancar în ruine.

În opinia lui Jorg Kramer, de la Commerzbank, nu este decât o chestiune de timp până când Berlinul va încălca ultimul tabuu german, "Nu" faţă de orice mutualizare a datoriei: "Germania va accepta obligaţiile ca şi când ar trebui să aleagă între asta şi o explozie a uniunii monetare".

Merkel "a încălcat în mod repetat linia roşie pe care şi-a trasat-o", a comentat secretarul general al Partidului Socialist-Democrat (SPD, opoziţie), Andrea Nahles, citată de N-TV, apreciind că aceste concesii au fost "justificate".

Dar acest aviz nu are unanimitate în partidul său: deputatul SPD Carsten Schneider a apreciat pe Twitter că Guvernul va trebui să explice schimbarea poziţiei "cu 180 de grade".

În opinia sa, concesiile acceptate de Merkel reduc la un "tigru de hârtie" exigenţele de austeritate care ar fi impuse unui stat din zona euro în schimbul unui ajutor.

Partidul Social-Democrat din Germania (SPD, opoziţie), a anunţat organizarea, vineri, a unei reuniuni extraordinare a Comisiei de Finanţe a Parlamentului, pentru a discuta despre summitul european, cu câteva ore înaintea unui vot crucial pentru cancelarul Angela Merkel.

Ecologiştii şi SPD au promis să facă front comun, în vederea ratificării după-amiază atât a pactului bugetar, instrument de disciplină financiară, cât şi a fondurilor de urgenţă, MES (Mecanismul European pentru Stabilitate).

În ambele cazuri, Merkel trebuie să obţină o majoritate de două treimi din voturi, având nevoie şi de votul opoziţiei.

Dar rezulttul votului nu va avea valoare juridică imediat, Curtea Constituţională germană urmând să analizeze contestaţiile anunţate deja de stânga radicală, Die Linke, care se opune vehement pactului bugetar.

Sursa: adevarul.ro

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com

Angela Merkel va BOICOTA Euro 2012 daca Iulia Timosenko nu va fi eliberata din inchisoare

Conform Deutsche Welle, cancelarul german Angela Merkel intentioneaza sa boicoteze meciurile de fotbal din cadrul Euro-2012 din Ucraina, pentru a protesta fata de modul in care este tratata fostul premier Iulia Timosenko, aflata in inchisoare.

Exista o dezbatere intensa in randul politicienilor germani cu privire la boicotarea Euro 2012 din Ucraina. Site-ul Deutsche Welle sustine ca daca fostul premier ucrainean nu este eliberat din inchisoare pana la inceputul Cupei Europene de fotbal, cancelarul Angela Merkel intentioneaza sa le ceara ministrilor din Cabinetul sau sa nu participe la meciurile jucate in aceasta tara. O exceptie o va constitui totusi ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich, al carui portofoliu include si sporturile.

Friedrich a declarat saptamana trecuta ca intentioneaza sa participe la meciul Germaniei cu Olanda care se va juca la Harkiv, unde Iulia Timosenko ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere. El a precizat insa ca va participa la meci doar daca i se va permite sa o viziteze pe Timosenko.

Ucraina este dur criticata de Occident, in special de catre Germania si Uniunea Europeana (UE), care considera ca procedurile declansate impotriva opozantei sunt motivate politic.

Condamnata in octombrie pentru ca a semnat in 2009, pe cand era premier, acorduri in domeniul gazelor cu Rusia, considerate dezavantajoase,Timosenko, unul dintre liderii "revolutiei portocalii" din 2004, este judecata in acest proces pentru deturnare de fonduri publice si frauda fiscala, fapte care ar data din 1997-1998.

Sursa: Mediafax

UE propune un nou plan de salvare pentru Grecia, Irlanda și Portugalia

Autor:  Raluca Florescu,  Dinu Boboc

Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să lase Grecia să intre temporar în incapacitate de plată ca parte a unui plan de răspuns la criză. Acest plan implică răscumpărarea de obligaţiuni greceşti dar nu şi taxe noi asupra băncilor, potrivit unor surse din cadrul instituţiilor europene, citate de Reuters.

Guvernele din zona euro au propus un nou plan de salvare pentru Grecia, potrivit draftului concluziilor care va fi publicat în urma summit-ului liderilor din zona euro, transmite Wall Street Journal.

Planul va reduce povara datoriei Greciei, Portugaliei şi Irlandei şi va permite Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) să acorde acestor ţări împrumuturi cu dobânzi de 3,5%, potrivit draftului.

 

Maturităţile împrumuturilor vor fi extinse de la o medie de 7,5 ani la cel puţin 15 ani. FESF va fi împuternicită să capitalizeze băncile prin intermediul creditelor acrodate guvernelor din zona euro.

Totodată, FESF va avea capacitatea de a interveni pe piaţa secundară pentru datoria suverană a statelor din zona euro, în urma unei analize a Băncii Centrale Europene şi unei decizii în unanimitate a a ţărilor care participă la FESF.

Planul, susținut de Trichet

Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar fi ajuns la un acord comun privind acest plan de salvare, plan care ar fi primit şi binecuvântarea preşedintelui BCE, Jean-Claude Trichet.

Acest plan face parte din setul de măsuri propus de către mai multe guverne din zona euro, care presupune și acordarea de împrumuturi ieftine ţărilor afectate, cu dobândă de 3,5%. Ţările vizate de acest pachet de măsuri sunt Grecia, Portugalia şi Irlanda, iar împrumuturile vor fi acordate de către FESF.

Veştile privind un nou plan de salvare au fost benefice pentru moneda unică europeană, care s-a apreciat cu peste 1% pe pieţele interbancare, faţă de dolarul american. Ultimele tranzacţii, în jurul orei 17.00, au fost efectuate la o cotaţie de 1,4386 dolari pentru un euro.

Bursele din SUA reacţionează pozitiv

Bursele din SUA sunt pe creştere după dezvăluirea planurilor privind planul Comisiei Europene de a recapitaliza băncile europene, potrivit Bloomberg.
Printre motive se numără şi câştigurile raportate de către companiile americane, peste aşteptări. Acţiunile băncii de investiţii Morgan Stanley au urcat cu 5,3% după publicarea unor rezultate financiare mai bune decât era estimat. Indicele Standard & Poor´s 500, al celor mai mari 500 de companii americane din punct de vedere al capitalizării, a crescut azi cu 0,5%.

Sursa: EVZ.ro