UE propune un nou plan de salvare pentru Grecia, Irlanda și Portugalia

Autor:  Raluca Florescu,  Dinu Boboc

Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să lase Grecia să intre temporar în incapacitate de plată ca parte a unui plan de răspuns la criză. Acest plan implică răscumpărarea de obligaţiuni greceşti dar nu şi taxe noi asupra băncilor, potrivit unor surse din cadrul instituţiilor europene, citate de Reuters.

Guvernele din zona euro au propus un nou plan de salvare pentru Grecia, potrivit draftului concluziilor care va fi publicat în urma summit-ului liderilor din zona euro, transmite Wall Street Journal.

Planul va reduce povara datoriei Greciei, Portugaliei şi Irlandei şi va permite Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) să acorde acestor ţări împrumuturi cu dobânzi de 3,5%, potrivit draftului.

 

Maturităţile împrumuturilor vor fi extinse de la o medie de 7,5 ani la cel puţin 15 ani. FESF va fi împuternicită să capitalizeze băncile prin intermediul creditelor acrodate guvernelor din zona euro.

Totodată, FESF va avea capacitatea de a interveni pe piaţa secundară pentru datoria suverană a statelor din zona euro, în urma unei analize a Băncii Centrale Europene şi unei decizii în unanimitate a a ţărilor care participă la FESF.

Planul, susținut de Trichet

Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar fi ajuns la un acord comun privind acest plan de salvare, plan care ar fi primit şi binecuvântarea preşedintelui BCE, Jean-Claude Trichet.

Acest plan face parte din setul de măsuri propus de către mai multe guverne din zona euro, care presupune și acordarea de împrumuturi ieftine ţărilor afectate, cu dobândă de 3,5%. Ţările vizate de acest pachet de măsuri sunt Grecia, Portugalia şi Irlanda, iar împrumuturile vor fi acordate de către FESF.

Veştile privind un nou plan de salvare au fost benefice pentru moneda unică europeană, care s-a apreciat cu peste 1% pe pieţele interbancare, faţă de dolarul american. Ultimele tranzacţii, în jurul orei 17.00, au fost efectuate la o cotaţie de 1,4386 dolari pentru un euro.

Bursele din SUA reacţionează pozitiv

Bursele din SUA sunt pe creştere după dezvăluirea planurilor privind planul Comisiei Europene de a recapitaliza băncile europene, potrivit Bloomberg.
Printre motive se numără şi câştigurile raportate de către companiile americane, peste aşteptări. Acţiunile băncii de investiţii Morgan Stanley au urcat cu 5,3% după publicarea unor rezultate financiare mai bune decât era estimat. Indicele Standard & Poor´s 500, al celor mai mari 500 de companii americane din punct de vedere al capitalizării, a crescut azi cu 0,5%.

Sursa: EVZ.ro

 

Portugalia a fost decretată „junk”. Va fi contagiune spre Spania şi Italia? Ce spunea Roubini.

Nu una, nu două, nu trei ci patru trepte deodată. Aşa a sunat decizia de retrogradare a Portugaliei din partea agenţiei de rating Moody’s care trimite Portugalia la categoria “junk”, adică o recomandare de genul: dacă investeşti acolo, este destul de riscant să îţi recuperezi banii, şi riscul asta ar trebui să îl acoperi printr-o scumpire suplimentară a preţului la care împrumuţi statul/băncile/companiile portugheze.

Este o surpriză? Nu. Nouriel Roubini îmi declara la finalul lunii mai că atunci când un stat îşi pierde accesul la piaţa internaţională de capital, el are o problemă. Şi Portuglia îşi pierduse accesul la finanţarea internaţională, compensând-o cu cea instituţională. Declaraţia lui Roubini o găsiţi aici:

 

Întrebarea lui Roubini rămâne: va fi contagiune spre Spania sau Italia? Probabil, deşi pieţele nu spun asta. Dar ce spun pieţele şi cum spun pieţele?

Pieţele vorbesc în mai multe moduri despre riscul asociat investiţiei într-un stat: mai rapid decât ratingul este preţul la care un stat se împrumută sau nu. Randamentele pentru titlurile de stat pe termen scurt şi lung. Şi nu în ultimul rând, de vreo 3 ani, un indicator din ce în ce mai drag pentru pieţe a devenit CDS-ul. Adică Credit Default Swap.

Ce este CDS-ul? Definiţia scurtă sună aşa: prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca, în cazul în care debitorul(datornicul) intră în incapacitate de plată, să îşi poată recupera integral suma plasată. CDS-urile se măsoară în puncte de bază, iar un CDS de 250 de puncte înseamnă o prima de asigurare de 250.000 de Euro pe an pentru asigurarea unei datorii scadente la 5 ani de 10 milioane de Euro.

Să vedem ce au spus CDS-urile după trimiterea Portugaliei de către Moody’s la categoria junk:

CDS-ul Portugaliei a ajuns la 948 de puncte, după o creştere însemnată de 17 procente, ceea ce înseamnă că un investitor trebuie să plătească 948.000 de Euro pe an pentru a se asigura că va primi peste 5 ani 10 milioane de Euro vândute ca datorie statului portughez. O primă prohibitivă. Practic, asta înseamnă că în 5 ani, creditorul trebuie să plătească 4,74 milioane de Euro ca asigurare că va încasa 10 milioane de Euro. Adică deja principalul lui scade la 5,26 milioane de Euro. De ce ai împrumuta un stat cu 10 milioane de Euro pentru ca, presupunând că statul nu intră în default, să încasezi peste 10 ani doar 5? Asta înseamnă tăierea accesului la pieţele internaţionale de capital.

Staţi să vedeţi situaţia Greciei. Acolo CDS-ul este de 2185 de puncte. Adică trebuie să plăteşti 2,185 milioane Euro pe an sau 10,92 milioane Euro în 5 ani pentru a te asigura că îţi încasezi peste 5 ani cele 10 milioane. De ce ai plăti 10,92 milioane pentru a încasa 10 milioane? Iarăşi, asta se cheamă tăierea accesului la finanţare.

În cazul Irlandei, deasemenea CDS-ul este prohibitiv, de 862 de puncte. Dar dacă pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, accesul la piaţa privată este practic tăiat, ce se întâmplă cu celelalte state, precum Spania sau Italia.

Accesul este încă acolo. Spania are un CDS de 297 de puncte, Italia de 215 puncte. Dar este de văzut şi dinamica creşterii asigurărilor de după retrogradarea Portugaliei. CDS-ul Portugaliei a crescut cu 17%, al Italiei cu 13,4% iar al Spaniei cu aproape 12%. Ceea ce arată o diminuare semnificativă a apetitului faţă de risc. Şi întrebarea pe care şi-o pun pieţele: cine îşi va pierde mai rapid accesul la finanţarea privată? Spania sau Italia. Din PIIGS au mai rămas doar un I şi un S. Un SI. Îşi vor pierde accesul la finanţare? În ambele limbi, şi spaniolă şi italiană, SI înseamnă DA. Întrebarea este în ce măsură şi mai ales când. Datoria publică a Spaniei a urcat acum la 63,6% din PIB, faţă de 55% în urmă cu un an. Adică 680 de milioane de Euro. Şomajul este de 21%, împrumuturile pentru imobiliare sunt la prohibitiva dobândă de 15%. Datoria publică a Italiei este de aproape 120% din PIB, respectiv 1890 de miliarde de Euro. În primul trimestru, economia Italiei a crescut cu 0,1% faţă de 0,8% media statelor din zona Euro. Întrebarea rămâne: ce urmează: Spania sau Italia?

Sursa: soviani.com

Profeţiile despre anul 2011 prevestesc un an groaznic de rău

Scris la 2011-01-04 18:21:00 

Iată că intrăm în anul 2011, aşa că n-ar fi rău să aflăm care sunt profeţiile pentru acest nou an. În alcătuirea acestui material m-am folosit de site-ul Alamongordo.com, pe care-l consider a fi unul dintre cele mai serioase în materie de profeţii. Aşadar, să vedem ce ne aşteaptă în anul 2011:
Profeţia nr.1: Cutremurele de la începutul anului 2010 (ca cel din Haiti) reprezintă începutul necazurilor din 2011, căci acest an va fi unul plin de nenorociri.
Profeţia nr.2: La sfârşitul anului, activitatea solară se va înrăutăţi, pentru a atinge maximul în anul 2012.
Profeţia nr.3: Sfârşitul Bisericii Catolice, ce va avea loc atât în 2011, cât şi în 2012.
Profeţia nr.4: Atunci când activitatea solară va creşte, furtuni groaznice vor izbi coastele Americii.
Profeţia nr.5: Occidentul se va afla în război cu Iranul, Rusia sau China. Va începe cel de-al treilea război mondial.
Comentariu personal: Marea “dezamăgire” a anului 2010 a fost neîmplinirea profeţiei lui Baba Vanga, cea care spunea că cel de-al treilea război mondial va izbucni în noiembrie 2010 (citeşte mai multe aici: http://www.lovendal.net/wp52/vanga-profeteste-ca-cel-de-al-treilea-razboi-mondial-ar-incepe-in-noiembrie-2010-care-ar-fi-cauza-sa/)
Profeţia nr.6: Va izbucni şi un război între India şi Pakistan, în care India va câştiga.
Comentariu personal: Oricum, tensiunile militare dintre India şi Pakistan sunt destul de vechi, aşa că izbucnirea unui adevărat război între cele două state n-ar fi o noutate.
Profeţia nr.7: Economia globală va sucomba, iar Europa se află în mari probleme. Vor avea de suferit în special Spania, Portugalia, Germania şi moneda euro.
Comentariu personal: Dacă economia Germaniei se va clătina puternic, conform acestei profeţii, atunci toată Europa se va duce pur şi simplu dracului, iar Uniunea Europeană va dispărea asemenea unei fantome.
Profeţia nr.8: Înaintea izbucnirii celui de-al treilea război mondial, vor apărea cântece pe cer.
Profeţia nr.9: Toată lumea se va clătina din punct de vedere economic.
Profeţia nr.10: Israelul trebuie să atace Iranul, căci altfel va fi distrus.
Profeţia nr.11: Vor fi inundaţii masive şi ploi puternice în întreaga lume.
Profeţia nr.12: Vor fi cutremure puternice în emisfera occidentală.
Profeţia nr.13: Vladimir Putin va fi noul Antihrist, după Lenin şi Stalin. Comunismul rus se va reîntoarce, avându-l ca şef pe Putin; acesta va încerca să se folosească de musulmani pentru a slăbi Occidentul.
Profeţia nr.14: Preşedintele Egiptului, Mohammed Hosni Mubarak, va muri. Acesta poate fi “Mabus” din profeţia lui Nostradamus.
Oricum, precum se vede, în anul 2011 numai lucruri rele ne aşteaptă…Să sperăm că nu toate profeţiile se vor adeveri.
sursa: www.lovendal.net
http://connect.md/main/ro/articles/view/5942/ro_Profe_iile_despre_anul_2011_prevestesc_un_an_groaznic_de_r_u