Roubini: "Întrebarea nu este dacă am intrat din nou în recesiune, ci dacă va fi moderată sau severă"

Articol de Corina VÂRLAN

Cele mai dezvoltate economii ale lumii se îndreaptă către o recesiune de două cifre, "double-dip", indiferent dacă "haosul" din Europa va continua sau nu, a declarat , miercuri, Nouriel Roubini.

Nu se mai pune problema dacă lumea a intrat sau nu în a doua recesiune din ultimii ani, ci cât de severă este ea, susţine Nouriel Roubini, unul dintre economiştii care a prevăzut criza din 2008, conform CNBC.

Datele analizate recent sugerează faptul că Statele Unite ale Americii, zona euro şi Marea Britanie se află deja la un pas de a intra în recesiune într-o perioadă cuprinsă între unul şi două semestre, explică Roubini.

"Întrebarea nu este dacă va avea loc o nouă recesiune, ci dacă aceasta va fi una moderată sau una severă", a declarat Roubini pentru CNBC. "Răspunsul depinde de zona euro", a mai completat el.

Conform spuselor lui Roubini, situaţia dezordonată din Europa cauzată de criza datoriei suverane, criza bancară sau de ieşirea unui stat membru din zona euro, va avea un efect mai sever decât cel al colapsului Lehman Brothers. El a adăugat că liderii europeni trebuie să se concentreze şi "să ia decizia corectă" la summitul G20, care va avea loc în prima săptămână a lunii noiembrie la Cannes.

Economistul crede că valoarea EFSF trebuie să crească de patru ori

Roubini crede că "decizia corectă" implică o creştere a valorii Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) până la suma de 2.000 de miliarde de euro şi să se creeze, la nivel european, un program TARP pentru recapitalizarea băncilor.

După spusele sale este necesar ca valorea totală EFSF să fie de patru ori mai mare faţă de cea actuală, de 440 de miliarde de euro, pentru a asigura faptul că state ca Italia şi Spania nu vor întâmpina probleme suplimentare.

Roubini a mai declarat că membrii Băncii Centrale Europene (BCE) trebuie să relaxeze politica monetară pentru a accelera creşterea economică. În şedinţa de politică monetară care a avut loc săptămâna trecută, consiliul de administraţie al BCE a păstrat dobânda de politică monetară la valoarea de 1,5%, chiar şi în momentul în care au anunţat un program prin care vor cumpăra 40 de miliarde de euro pentru a-i trasforma ulterior în titluri de stat.

Sursa: gandul.info/financiar

Roubini lovește din nou: "Nu prezic Al Treilea Război Mondial, dar sunt motive de îngrijorare"

Economistul despre care tocmai am scris că a devenit celebru în urma crizei financiare lovește din nou: China trebuie să-și schimbe radical modelul de creștere economică pentru că cel actual nu este sustenabil.

Nu este prima dată când Roubini îi lovește din plin pe chinezi cu declarații. Ultima dată a făcut-o chiar la începutul acestei luni, când a declarat că pericolul recesiunii planează inclusiv asupra Chinei.

În ultimul interviu dat pentru Emerging Markets, Roubini spune că ne apropiem de o aterizare forțată a economiei chineze pentru că "ei vorbesc despre o creștere a consumului, însă ponderea consumului în PIB a scăzut de la 50% la 40% și apoi la 35%, iar acum este de 33%".

"În anii 30, din cauza unor greșeli de politică am avut instabilitate financiară, falimente, deprecieri de monedp, tipărire de bani, războaie comerciale, populism, o apariție tot mai mare a regimurilor populiste, radicale și agresive care au venit la putere în state precum Germania, Spania și Japonia, iar apoi s-a terminat totul cu Al doilea Război Mondial", a spus Roubini, care a ținut să precizeze că "Acum nu prezic Al Treilea Război Mondial, însă dacă vine o criză financiară după prma, intrăm în DepresieȘ instabilitatea politică și socială din Europa și alte economii avansate începe să devină extrem de severă, iar acest lucru este un motiv de îngrijorare".
Omul pe care dezastrul financiar l-a făcut celebru. Îți este cunoscut!
Autor: Valentin Vioreanu
Sursa: capital.ro

Dupa criza globala, Roubini prezice revolta mondiala. Cum vede “Dr. Doom” viitorul lumii

Intr-un editorial, publicat recent in Economonitor, economistul Nouriel Roubini, cel care a vorbit prima data si despre actuala criza economica mondiala, nu vine deloc cu vesti bune.

 

Dupa trei ani de convulsii economice, care au dus la scaderea nivelului de trai a majoritatii oamenilor, ar putea urma convulsii sociale si proteste de strada, spune Roubini, care vede in ceea ce se intampla in Orientul Mijlociu, Israel sau Marea Britanie semne ale generalizarii revoltelor cu accente violente.

 

“Recentele demonstratii populare, de la cele din Orientul Mijlociu si Israel si pana la cele din Marea Britanie, precum si nemultumirile tot mai pronuntate din China, se vor generaliza in curand, atat in tarile cu economii avansate, cat si in cele emergente. Iar toate acestea vor avea un singur punct de plecare: saracia in cerestere, somajul ridicat, inegalitatea si lipsa de speranta. Chiar si claselee de mijloc din lume simt cum le scad veniturile si nivelul de trai”, explica Roubini, denumit si “Dr. Doom”, datorita acuratetii predictiilor sale referitoare la evolutia crizei mondiale.

 

Roubini mai scrie ca ii da dreptate partial lui Karl Marx, care sustinea ca forma de organizare capitalista se va autodistruge.

 

“Karl Marx avea dreptate partial, cand spunea ca globalizarea, intemediereile financiare si redistribuirea veniturilor de lwa munca spre capital vor indrepta capitalismul catre autodistrugere (intre timp, si viziunea lui potrivit careia socialismul este mai bun, s-a dovedit gresita). Firmele desfiinteaza locuri de munca pentru ca nu mai au cerere. Dar taierea joburilor inseamna reducerea veniturilor, ceea ce duce la cresterea inegalitatilor si reduce consumul”, explica Roubini.

 

In opinia economistului, primul lucru pe care ar trebui sa-l faca decidentii politici de astazi este sa creeze cat mai multe locuri de munca, pe de o parte prin stimulari fiscale, iar pe de alta parte prin investitii in infrastructura.

 

Roubini mai vorbeste si despre mai multe sisteme de taxare progresiva, precum si strategii fiscale pe termen scurt si lung, care sa permita finantarea datoriilor suverane si care sa impiedice ruinarea bancilor.

 

“In timp, economiile avansate vor avea nevoie sa investeasca in capitalul uman si in abilitatile fortei de munca pentru a creste productivitatea si pentru a permite muncitorilor sa fie flexibili si sa faca fata economiei globalizate. Alternativa este – ca in anii ’30, o stagnare economica fara sfarsit, depresiune, razboaie comerciale si monetare, controale ale capitalurilor, criza financiara, insolventa uner tari si o instabilitate sociala si politica masiva”, concluzioneaza Nouriel Roubini.

 

Tabloul descris de economistul merican incepe sa prinda contur. In acest weekend, politia din Hamburg s-a confruntat cu proteste din partea unor grupuri de tineri, care au partricipat la o sarbatoare locala.

 

Evenimentele de la Hamburg se suprapun celor din capitala Germaniei, Berlin, unde de cateva saptamani, persoane necunoscute incendiaza zeci de masini pe noapte, in special autovehicule scumpe. Politia nu a reusit inca sa gaseasca vinovatii.

 

Iar evenimentele care au socat Marea Britanie si pe toata lumea saptamanaile trecute si care au pornit de la un simplu conflict dintre politie si o banda de huligani, s-au extins in mai multe orase ale regatului si au culminat cu mii de magazine si locuinte devastate si incendiate, sute de raniti si sute de milioane de lire sterline pagube materiale.

 

Israelul, pe de alta parte, se confrunta cu cele mai mari proteste din istorie, sute de mii de oameni iesind pe strazile Tel Avivului si Ierusalimului, nemultumiti de cresterea costurilor vietii.

 

Iar la Madrid, tinerii au iesit in strada, revoltati fata de costurile ridicate ale vizitei Papei, in conditiile in care Spania se confrunta cu cea mai grava criza financiara, care ameninta stabilitatea intregii zone euro.

Sursa: Fata nevazuta a lumii….

Sfârşitul capitalismului? Profetul crizei:Lumea va fi cuprinsă de revolte

Revoltele care au afectat Orientul Mjlociu şi Marea Britanie se vor extinde atât în ţările cu economii dezvoltate cât şi în cele emergente, afirmă celebrul economist Nouriel Roubini.

 

"Clasa de mijloc are venituri din ce în ce mai mici, iar oportunităţile pentru această categorie sunt limitate. Mişcările sociale din Marea Britanie şi Orientul mijlociu şi acumularea nemultumirii populare in China se vor extinde şi în statele cu economii dezvoltate, dar şi în ţările emergente. Sărăcia, şomajul şi lipsa de speranţă vor reprezenta punctul de plecare al revoltelor. Desfiinţarea locurilor de muncă înseamnă nu numai un şomaj ridicat, ci şi scăderea consumului şi adâncirea inegalităţilor, a spus Nourile Roubini într-un editorial pe Economonitor.

În interviul din Globes, celebrul economist afirmă că sistemul capitalist traversează o criză pe care Karl Marx a prezis-o cu un secol în urmă şi care este determinată de transferul de putere şi bogatie de la forţa de muncă la capital, adica de la clasa de mijloc la clasa înstărită.

Celebrul Dr. Doom considera ca raspunsul la aceasta criza se gaseste in stimularea economiei sub forma investitiilor in infrastructura, cresterea taxelor pentru cei bogati, reducerea datoriilor, reglementarea mai stricta a sistemului financiar.

Potrivit lui Roubini, totodată ar trebui instituite garantii din partea bancilor centrale si desfiintate bancile considerate "prea mari pentru a da faliment". Roubini spune că aceste masuri, daca vor fi luate,vor inseamna indepartarea atat de modeul laissez-faire anglo-saxon, cat si de modelul continental european al statelor bunastarii bazate pe deficite. ŞI asta in conditiile în care ambele modele economice sunt distruse", a mai spus Roubini.

Sursa: Money.ro

Război pentru petrol în Libia, proteste la nemți, război lângă Israel. Roubini: Revoluția mondială se va extinde

 Liga Arabă, cu sediul la Cairo, a cerut duminică regimului Muammar Gaddafi să predea puterea poporului libian şi să înceteze violenţele, în contextul ofensivei lansate de insurecţie asupra Tripoli, informează EFE.

Într-un comunicat difuzat la încheierea unei reuniuni urgente a Comitetului pentru politică externă şi de securitate naţională, instanţa legislativă a Ligii Arabe a cerut din nou încetarea 'intervenţiei străine' a NATO în Libia, pe care a apreciat-o drept un amestec străin în afacerile interne ale unei ţări.

Documentul insistă pentru elaborarea unei noi Constituţii, care să apere 'unitatea poporului libian şi integritatea teritorială' a ţării.

Reuniunea organizaţiei panarabe a fost convocată pentru examinarea ultimelor evoluţii în Siria, Yemen şi Libia.

Totodată, Liga Arabă a condamnat raidurile aeriene israeliene în Fâşia Gaza şi a cerut comunităţii internaţionale să exercite presiuni în acest sens asupra Israelului.

Israelul a atribuit organizaţiei Comitetele pentru rezistenţă populară, care operează în Fâşia Gaza, responsabilitatea triplului atac lansat joia trecută în sudul statului evreu, soldat cu moartea a opt persoane, din care şase civili israelieni, şi a lansat mai multe raiduri aeriene asupra enclavei palestiniene, provocând opt morţi şi mai mulţi răniţi. 
Violenţe la Hamburg
În incidentele care au opus forţele de poliţie unor tineri protestatari, în cursul noţii de sâmbătă spre duminică, la sfârşitul unui festival local la Hamburg, au fost arestate 30 de persoane şi doi poliţişti sunt uşor răniţi, au anunţat surse ale poliţiei locale, citate de AFP.

După 'Schanzenfest', un festival anual care se organizează într-un cartier al oraşului din nordul Germaniei, considerat un bastion al militanţilor de extremă-dreapta pe cale 'îmburghezire', mai multe grupuri de tineri au dat foc la pubele şi au atacat o filială bancară, a indicat purtătoarea de cuvânt a poliţiei locale Karina Sadowski.

Protestatarii i-au atacat pe poliţişti cu sticle şi pietre, iar aceştia au replicat făcând uz de tunuri cu apă. Patru autovehicule militare au fost avariate şi unul incendiat.

În jur de 2.100 de poliţişti au fost mobilizaţi, deoarece în mod obişnuit serbarea de stradă, care atrage anual aproximativ 10.000 de participanţi, se încheie cu manifestări violente.

Pe de altă parte, poliţia berlineză a anunţat că un autovehicul, un scuter şi utilaje de şantier au fost incendiate în cursul aceleiaşi nopţi, după ce mai multe automobile au fost distruse de flăcări, în săptămâna care se încheie.
Roubini: Capitalismul se află într-un punct de criză
Capitalismul se află într-un punct de criză, spune Nouriel Roubini, profetul crizei care a început să facă aprecieri dincolo de estimările macroeconomice cu care ne-a obișnuit.

Demonstrațiile populare recente, de la Orientul Mijlociu și Israel până la Marea Britaenie și furia populară crescândă din China si, în curând în alte economii avansate și țări emergente, toate sunt conduse de aceleași motive și tensiuni: inegalitatea care crește, șomajul și lipsa de speranță.

Sursa: Capital.ro

"Sfat" de la Roubini: "Dacă sunteți paranoici, cumpărați arme și duceți-vă în munți"

Pare surprinzător că un sfat precum "Investiți în CASH" vine de la un economist de renume, însă pare să aibă dreptate dat fiind faptul că nu demult au apărut informații că și investitorul Soros își ține în cash miliarde de dolari.

Întrebat în ce ar trebui să investească oamenii, Roubini a răspuns că spune același lucru pe care îl spune de ceva vreme tuturor celor care îl întreabă: "eu îmi țin majoritatea banilor cash". Motivul este unul cât se poate de simplu, spune economistul: "Este mai bine să fii sigur decât să-și pară rău".
"Nu este timpul pentru active riscante", adaugă Roubini, care arată că dacă ești paranoic, poți să începi să investeși în mâncare sau arme, muniție, lingouri de aur și să te duci în creierii munților.

În urmă cu câteva zile, a apărut o informaţie potrivit căreia investitorul american George Soros a decis să ţină CASH 75% din activele fondului său de investiţii Quantum Endowment Fund, echivalentul a aproximativ 20 de miliarde de dolari.
"Marx a avut dreptate. Capitalismul se poate autodistruge"
"Capitalismul se poate autodistruge", spune profetul crizei, care subliniază faptul că Marx a avut dreptate într-un anume fel.
Nu poţi să muţi veniturile din muncă către capital fără să ai un exces de capacitate şi o lipsă a cererii agregate. Credeam că pieţele funcţionează, dar nu este așa. Este un proces care se distruge pe sine însuşi.
Acesta a precizat totuşi că încă nu suntem în punctul în care capitalismul se autodistruge.

Am creat bănci "zombie", am creat guverne "zombie", a spus Roubini.

Autor: Capital.ro

Economistul care a prezis criza din 2008, Nouriel Roubini, avertizează că există peste 50% şanse să intrăm din nou în recesiune, în timp ce capitalismul este la un pas de a se autodistruge.

 

Economia este prinsă în cleştele reducerii consumului, mai ales prin reticenţa firmelor de a face noi angajări, noi investiţii care să dea un imbold economiei, spune economistul Nouriel Roubini. Toată lumea încearcă să îşi creeze rezerve pentru cazul în care economia intră într-o nouă pantă descendentă, companiile stau pe munţi de cash.

“Afacerile nu fac nimic acum, nu ajută economia, există aceste riscuri care îi fac nervoşi. Se plâng că nu investesc pentru că există exces de capacitate, că nu angajează pentru că nu există suficientă cerere, suficient consum final. Dar aici există şi un paradox. Dacă nu angajezi muncitori, nu există suficiente venituri ale muncitorilor, nu există suficientă încredere a consumatorilor, nu există suficient consum, nu există suficientă cerere finală”, a declarat Rubini într-un interviu pentru The Wall Street Journal.

Sistemul capitalist este aproape de a intra într-o buclă autodistructivă, în care fiecare încearcă să se salveze, spre detrimentul interesului general.

„În ultimii 2-3 ani această situaţie s-a înrăutăţit. Am avut o redistribuţie masivă a veniturilor din piaţa muncii către capitaluri, din salarii către profituri, inegalitatea în venituri şi averi a crescut. Tendinţa firmelor de a cheltui e mai redusă decât cea a populaţiei, şi companiile îşi permit să economisească mai mult decât populaţia. Redistribuţia veniturilor şi averii fac problema lipsei de cerere agregată chiar şi mai rea.

Karl Marx avea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistruge. Nu poţi să muţi veniturile din muncă către capital fără să ai un exces de capcacitate şi o lipsă a cererii agregate. Asta se întâmplă. Credeam că pieţele funcţionează, dar nu funcţionează. Este un proces autodistructiv”, spune economistul.

Nu suntem exact încă în această fază. Dar riscul de depresiune economică globală există şi Roubini îl plasează la 50% în acest moment.

Există prea multă datorie a mediului privat şi a celui guvernamental. Din datorie nu poţi să ieşi decât prin economisire, într-o creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei, spune Roubini. Dar, dacă nu reporneşte consumul populaţiei şi firmelor, atunci rişti să rămâi în recesiune.

În SUA, însă, nu există creşterea economică puternică iar consumul populaţiei nu creşte. Există însă “sectorul imobiliar zombie şi băncile zombie”. Băncile sunt şi cele mai mari riscuri pentru economie, pentru că sunt mai mari şi mai greu se salvat. "Am putea avea un Lehman la puterea a 2-a".

Faptul că Fed a anunţat că va ţine dobânzile aproape de zero până în 2013 nu va ajuta prea mult economia, spune Roubini. El se aşteaptă ca Bernanke să anunţe un nou program de quantitative easing, şi apoi încă unul, şi încă unul. Politica monetară nu va putea elimina riscul ca economia să intre într-o nouă recesiune. Totuşi, economistul crede că banii nou apăruţi nu vor crea prea multă inflaţie, pentru că vor ajunge din nou la Fed, ca rezerve în exces ale băncilor.

Mai mult, măsurile de austeritate vor împinge ţările mai adânc în recesiune. Inclusiv ţări ca Marea Britanie, Franţa sau SUA, ţări care nu şi-au pierdut încă accesul la pieţe, dar pe care există o presiune imensă. Economistul crede că pe termen scurt aceste ţări ar trebui să dea un imbold economiei prin deficite mai mari şi să vină cu o strategie pe termen mediu şi lung care să promită reducerea gradului de îndatorare, după ce economia intră într-un ciclu de creştere.

Până ca apele să se limpezească, Roubini spune că îşi ţine banii în cash şi că îşi sfătuieşte clienţii să evite activele riscante. El crede că aurul este bun pentru hedging în această perioadă de incertitudine economică, în plus este şi un antidot la inflaţie, deşi vede riscuri limitate în această ultimă direcţie.

Sursa: Money.ro

Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini

Autor: Eliza Frâncu,Magda Crişan 

Foto: reuters

Dolarul SUA şi-ar putea pierde până la 5% din valoare

Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.

Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă".  După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor's (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.

Ratingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă" continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating - S&P, Moody's şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.

Lipsa de încredere

În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere - democrată şi republicană - că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane - 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate - de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari - sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.

Căderile bursiere de vineri au provocat dureri de cap în toată lumea  Foto: afp

Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) .

Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro", dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.

Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii - Moody's şi Fitch au menţinut calificativul maxim - AAA, iar partenerii Americii - Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P - cea din Arabia Saudită - a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai - cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph".

China cere socoteală

O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile" administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People's Daily". „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna", iar prima victimă a deciziei  S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză.
"Previziunea mea este că vom avea o furtună financiară perfectă în 2013. Toată lumea îşi împinge problemele în viitor. Va veni şi nota de plată.''
Nouriel Roubini laureat Nobel pentru Economie
Cine rămâne în clubul select „AAA" şi ce riscă?
Mai mult decât o ameninţare pentru Statele Unite, "o descalificare a notei dată Americii adânceşte dificultăţile statelor dezvoltate, deschizând calea pentru retrogradarea altor ţări", precum Franţa şi Marea Britanie, spune  Jean. Baptiste Pethe, analist la BNP Paribas. În prezent, rămân extrem de puţine ţări cu ratingul perfect (AAA): Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia, Norvegia, Belgia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Canada. Unele dintre ele, precum Marea Britanie şi Belgia au probleme la fel de mari cu datoria publică. Alţii sunt de părere că SUA rămân mai sigure decât alte economii care-şi păstrează, pentru moment, ratingul AAA. De pildă, în Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe 10 ani sunt mai mari decât în SUA, ceea ce înseamnă că investitorii încă preferă să cumpere obligaţiuni americane.
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune. 
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk", temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii.

Statul italian are datorii de 1.800 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel". La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.

Portugalia a fost decretată „junk”. Va fi contagiune spre Spania şi Italia? Ce spunea Roubini.

Nu una, nu două, nu trei ci patru trepte deodată. Aşa a sunat decizia de retrogradare a Portugaliei din partea agenţiei de rating Moody’s care trimite Portugalia la categoria “junk”, adică o recomandare de genul: dacă investeşti acolo, este destul de riscant să îţi recuperezi banii, şi riscul asta ar trebui să îl acoperi printr-o scumpire suplimentară a preţului la care împrumuţi statul/băncile/companiile portugheze.

Este o surpriză? Nu. Nouriel Roubini îmi declara la finalul lunii mai că atunci când un stat îşi pierde accesul la piaţa internaţională de capital, el are o problemă. Şi Portuglia îşi pierduse accesul la finanţarea internaţională, compensând-o cu cea instituţională. Declaraţia lui Roubini o găsiţi aici:

 

Întrebarea lui Roubini rămâne: va fi contagiune spre Spania sau Italia? Probabil, deşi pieţele nu spun asta. Dar ce spun pieţele şi cum spun pieţele?

Pieţele vorbesc în mai multe moduri despre riscul asociat investiţiei într-un stat: mai rapid decât ratingul este preţul la care un stat se împrumută sau nu. Randamentele pentru titlurile de stat pe termen scurt şi lung. Şi nu în ultimul rând, de vreo 3 ani, un indicator din ce în ce mai drag pentru pieţe a devenit CDS-ul. Adică Credit Default Swap.

Ce este CDS-ul? Definiţia scurtă sună aşa: prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca, în cazul în care debitorul(datornicul) intră în incapacitate de plată, să îşi poată recupera integral suma plasată. CDS-urile se măsoară în puncte de bază, iar un CDS de 250 de puncte înseamnă o prima de asigurare de 250.000 de Euro pe an pentru asigurarea unei datorii scadente la 5 ani de 10 milioane de Euro.

Să vedem ce au spus CDS-urile după trimiterea Portugaliei de către Moody’s la categoria junk:

CDS-ul Portugaliei a ajuns la 948 de puncte, după o creştere însemnată de 17 procente, ceea ce înseamnă că un investitor trebuie să plătească 948.000 de Euro pe an pentru a se asigura că va primi peste 5 ani 10 milioane de Euro vândute ca datorie statului portughez. O primă prohibitivă. Practic, asta înseamnă că în 5 ani, creditorul trebuie să plătească 4,74 milioane de Euro ca asigurare că va încasa 10 milioane de Euro. Adică deja principalul lui scade la 5,26 milioane de Euro. De ce ai împrumuta un stat cu 10 milioane de Euro pentru ca, presupunând că statul nu intră în default, să încasezi peste 10 ani doar 5? Asta înseamnă tăierea accesului la pieţele internaţionale de capital.

Staţi să vedeţi situaţia Greciei. Acolo CDS-ul este de 2185 de puncte. Adică trebuie să plăteşti 2,185 milioane Euro pe an sau 10,92 milioane Euro în 5 ani pentru a te asigura că îţi încasezi peste 5 ani cele 10 milioane. De ce ai plăti 10,92 milioane pentru a încasa 10 milioane? Iarăşi, asta se cheamă tăierea accesului la finanţare.

În cazul Irlandei, deasemenea CDS-ul este prohibitiv, de 862 de puncte. Dar dacă pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, accesul la piaţa privată este practic tăiat, ce se întâmplă cu celelalte state, precum Spania sau Italia.

Accesul este încă acolo. Spania are un CDS de 297 de puncte, Italia de 215 puncte. Dar este de văzut şi dinamica creşterii asigurărilor de după retrogradarea Portugaliei. CDS-ul Portugaliei a crescut cu 17%, al Italiei cu 13,4% iar al Spaniei cu aproape 12%. Ceea ce arată o diminuare semnificativă a apetitului faţă de risc. Şi întrebarea pe care şi-o pun pieţele: cine îşi va pierde mai rapid accesul la finanţarea privată? Spania sau Italia. Din PIIGS au mai rămas doar un I şi un S. Un SI. Îşi vor pierde accesul la finanţare? În ambele limbi, şi spaniolă şi italiană, SI înseamnă DA. Întrebarea este în ce măsură şi mai ales când. Datoria publică a Spaniei a urcat acum la 63,6% din PIB, faţă de 55% în urmă cu un an. Adică 680 de milioane de Euro. Şomajul este de 21%, împrumuturile pentru imobiliare sunt la prohibitiva dobândă de 15%. Datoria publică a Italiei este de aproape 120% din PIB, respectiv 1890 de miliarde de Euro. În primul trimestru, economia Italiei a crescut cu 0,1% faţă de 0,8% media statelor din zona Euro. Întrebarea rămâne: ce urmează: Spania sau Italia?

Sursa: soviani.com