S-a descoperit un scut invizibil în jurul Pământului. Cercetătorii sunt în alertă maximă

Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder au descoperit că în jurul planetei noastre se află un scut invizibil de radiaţii, care blochează pătrunderea electronilor periculoşi, emişi în timpul furtunilor solare. Aceşti electroni pun în pericol viaţa astronauţilor aflaţi în spaţiu şi pot distruge sateliţii.

Terra
Foto: dol.ro

Bariera invizibilă se află în centurile de radiaţie Van Allen, care sunt două inele în formă de gogoaşă ce conţin protoni şi electroni şi înconjoară Pământul, scrie revistafelicia.ro.

Centurile Van Allen, menţinute de efectul gravitaţiei, ne protejează planeta şi se umflă sau se retrag periodic, în funcţie de particulele energetice emise de Soare.

Aceste centuri au fost descoperite prima dată în anul 1958 de profesorul James Van Allen, de la Universitatea Iowa. Ele se extind până la o altitudine de peste 40.000 km, dar scutul invizibil de protecţie a fost detectat acum la doar 11.000 de km altitudine.

Sursa: www.romaniatv.net

Fenomen neobişnuit în România:O luna de zile fără Soare. Cum ne afectează sănătatea

În Muntenia, Moldova şi bună parte din Dobrogea, soarele nu s-a mai văzut de aproape o lună. Mulţi oameni sunt afectaţi din acest motiv. Medicii spun că au crescut internările pentru cei sensibili la fenomenele meteo. În plus, numărul celor cu depresie e tot mai mare şi din păcate, şi cazurile de sinucideri s-au înmulţit.

Soarele nu s-a mai văzut de aproape o lună în mai multe regiuni din ţară

În Muntenia, Moldova şi o bună parte din Dobrogea, soarele nu s-a mai văzut de 26 de zile. 10 noiembrie a fost ultima zi cu soare pentru oamenii din sudul şi estul ţării.

De aproape o lună, nicio rază de soare nu a mai răzbit printre norii care acoperă cerul. Lipsa luminii ne face mai vulnerabili în faţa virozelor şi alergiilor, dar este şi principala cauză a oboselii şi depresiei.

Această perioada în care norii au acoperit în permanenţă cerul este cea mai lungă din ultimii 31 de ani, potrivit România TV.

Soarele ne furnizează cea mai mare cantitate de vitamina D, iar cei mai afectaţi de lipsa acesteia sunt copiii în creştere, gravidele, mamele care alăptează şi bătrânii.
O mulţime de oameni suferă din cauza lipsei soarelui şi mulţi ajung la spital cu afecţiuni respiratorii, cardiace sau psihice.

"Tot mai mulţi pacienţi ajung la urgenţe cu dezechilibre somatopsihice legate de condiţiile meteo, de absenţa soarelui în această perioadă. Apar inevitabil fenomenele cardiace sau respiratorii, dificultăţi de concentrare, oboseală cronică, tulburări de apetit", a declarat Tudor Ciohodaru, medic Spitalul de Urgenţă Iaşi.

Depresia este una dintre cele mai periculoase boli cauzate de lipsa luminii.
Ca să ne simţim mai bine în această perioadă fără soare, medicii spun că trebuie să mâncăm multe fructe şi legume, să facem sport şi să ne odihnim.

Sursa: www.romaniatv.net

Fenomenul ŞOCANT care a avut loc în septembrie, la Bâlea Lac. "A fost ţinut SECRET până acum"

Unul dintre cele mai șocante fenomene inexplicabile s-a petrecut la Bâlea Lac. În nopțile zilelor de 23,24 și 25 septembrie 1978 mai mulți soldați au raportat că au fost vizitați de ființe stranii, desprinse parcă din alte lumi. Întreaga poveste a început la ora 24.00 a zilei de 23 septembrie când doi tehnicieni de la stația telefericului au zărit pe cerul senin o lumină impresionant de mare. Inițial au crezut că este vorba despre o iluzie, sau chiar despre lumina unei lanterne, dar era atât de mare, puternică și de culoare roz aprins, încât nu putea fi asemănată cu nimic.

Conform relatărilor celor doi, lumina se afla la circa 10 metri de geamul cabanei lor și se mișca haotic în toate părțile. Inginerii au realizat că este vorba despre un fenomen straniu, care este de origine extraterestră.

Aproximativ la aceeaşi oră, fruntaşul Ioan Dorr a ieşit din dormitorul cabanei militare pentru a bea apă. În drumul său spre robinetul aflat la colţul clădirii, luminat de un bec aflat deasupra uşii, a zărit, de la 6-8 metri, o siluetă întunecată, nemişcată, apreciată a fi de 1,90-2,00 metri. Pentru că să alunge orice teamă soldatul a somat creatura, dar aceasta nu a schițat niciun gest. Pentru că era obosit, fruntașul s-a întors în patul său și și-a continuat somnul, scrie efemeride.ro.

În seara următoare, în jurul orei 21,45, soldatul Ioan Dorr își anunță colegii că în fața cabanei, pe o movilă se afla o creatură ciudată. Soldații încearcă s-o alunge aruncând cu pietre dar umanoidul îi ignoră pur și simplu. Apoi soldații se înarmează cu bâte și se îndreaptă spre ea pentru a o lovi. Extraterestrul scoate un țipăt parcă de tigru și în acest fel îi paralizează pe soldați pentru câteva momente. În acest timp, creatura începe să se deplaseze, mersul acesteia fiind comparat de soldați cu unul al unui om care merge pe apă.

Militarii s-au baricadat într-una dintre camere. Peste circa o oră şi jumătate de oră, au auzit cum cineva zgâria obloanele de la fereastră. Doi martori declara că au auzit o voce groasă care aparent a pronunţat cuvintele „sergend… sergend…”. A doua zi au observat că obloanele erau zgâriate de numeroase linii paralele. Militarii au fost atât de speriați încât nu au mai vrut să stea la cabana cu pricina și au coborât de pe munte 

Sursa: http://www.antena3.ro/

Dezvăluirile ŞOCANTE ale unui cercetător NASA: Am văzut oameni pe Marte acum 35 de ani VIDEO

Un cercetător recunoaşte că a văzut oameni pe Marte
Foto: Daily Mail

Mai multe declaraţii controversate au şocat presa internaţională. Astfel, un fost angajat NASA a recunoscut în timpul unei emisuni la un post de radio american o serie de informaţii confidenţiale ce nu ar fi trebuit fi făcute publice.

Întreg incidentul s-a petrecut în America, atunci când, în timpul unei emisiuni de radio, în direct, o ascultătoare a mărturisit: "Am văzut oameni pe Marte, acum 35 de ani", în timp ce urmarea o misiune NASA, potrivit Mirror.

Astfel, femeia, cunoscută drept Jackie, a recunoscut ca este fost angajat al NASA şi că ea a observat oameni îmbrăcaţi în costume speciale de protecţie pe Marte. Ea a continuat dezvăluirile şocante, explicând că lucra la salvarea informatiilor transmise de pe Marte de misiunea Viking, atunci când a observat, într-o altă transmisiune live din spaţiu, oameni.

https://www.youtube.com/watch?v=IdfM7CWt5kc

"Ma intreb daca poti rezolva un mister vechi de peste 27 de ani. Roverul Viking se plimba intr-un perimetru stabilit initial, insa pe un alt canal unde primeam imagini live de acolo, deodata, am observat doi oameni in costume de astronaut, nu cele obisnuite, pe care le cunoastem cu toti. Se indreptau catre Roverul Viking, venind dinspre linia orizontului. Intrebarea mea este: erau oamenii nostril?", a declarat Jackie.

Sursa: www.romaniatv.net

5 locuri din lume incarcate energetic

Misterele nerezolvate ale zonelor cu energie magnetica

Triunghiul Bermudelor este subiectul a numeroase lucrari de fictiune, fie ca vorbim de romane sau filme. In acelasi timp, este obiectul cercetatorilor inca de la inceputul secolului al XX-lea din cauza fenomenelor aparent inexplicabile de aici. In ciuda popularitatii de care se bucura, zona nu este singulara in lume. De fapt, pe toata planeta, inclusvi in Romania, exista astfel de locuri despre care se spune ca sunt incarcate energetic sau chiar portaluri de trecere catre alte lumi.

1. Anomalia Atlanticului de Sud

Zona se afla deasupra spatiului aerian al Braziliei, la o distanta destul de mica fata de coasta acestei tari. Anomalia Atlanticului de Sud este denumita uneori Triunghiul Bermudelor din spatiu. In aceasta regiune, satelitii si telescoapele nu mai functioneaza corect.

Spre deosebire de Triunghiul Bermudelor, care ramane inca o zona aproape mitologica, oamenii de stiinta au date concrete cu privire la zona misterioasa de deasupra Braziliei.

Anomalia Atlanticului de Sud, surprinsa de NASA

De fapt, Anomalia afecteaza atat de tare dispozitivele de comunicare sau transmisie incat telescopul Hubble este programat sa se opreasca de fiecare data cand „trece” pe aici. Acesta a devenit, de altfel, un protocol utilizat si de astronautii de pe Statia Spatiala Internationala, care isi inchid o parte dintre aparate.

In plus, au grija ca atunci cand se afla in aceasta zona sa nu fie nevoiti sa iasa in spatiu pentru reparatii cu atat mai mult cu cat aici au observat in repetate randuri aparitii luminoase pe care nu le-au putut explica.

2. Triunghiul Bermudelor

Aceasta este poate cea mai cunoscuta, si in acelasi timp, cea mai misterioasa zona de pe lista noastra. Triunghiul Bermudelor este plasat in Oceanul Atlantic, intre Miami, Bermuda si Puerto Rico. Aici au avut loc numeroase accidente aviatice sau disparitii inexplicabile ale unor vase si avioane care nu au mai fost gasite niciodata.

O parte dintre acestea s-au evaporat pur si simplu de pe radare fara sa trimita nici macar un S.O.S, asa cum prevede protocolul in situatii de urgenta.

In calatoria sa catre Lumea Noua, Christopher Columb a trecut pe aici si ar fi vazut o minge uriasa de foc in timp ce se prabusea in ocean si cateva zile mai tarziu, o lumina ciudata aparea in zare, fara nicio origine explicabila. Tot el scria in jurnalele sale despre comportamentul ciudat al busolelor in aceasta zona.

Totusi, atentia publica s-a concentrat asupra Triunghiului abia dupa 1900, mai exact in 1918 atunci cand USS Cyclops, o nava care avea la bord 300 de marinari si 10 000 de tone de minereu de mangan s-a scufundat in aceasta zona. Desi avea ambarcatiunea imensa avea dotarile necesare, de pe aceasta nu a plecat niciun semnal de ajutor. In ciuda cautarilor, USS Cyclops sau macar bucati din ea nu au fost descoperite pana astazi. Ceea ce amplifica misterul este faptul ca in 1941, doua nave surori ale lui Cyclops au disparut in aceleasi conditii si de pe rute apropiate.

USS Cyclops

Urmatorul incident de amploare s-a petrecut in 1945. In luna decembrie a anului respectiv, 5 avioane de razboi care aveau in total 14 oameni la bord au decolat din Fort Lauderdale pentru exercitii militare. Atunci cand au intrat in zona Triunghiului, busolele au incetat sa functioneze iar cele 5 avioane au zburat haotic pana cand au ramas fara combustibil iar pilotii au fost nevoiti sa amerizeze.

O echipa de salvare formata din 13 oameni a fost trimisa in cautarea lor insa si aceasta a disparut fara urma. Nici pana astazi nu se stie exact ce s-a intamplat cu cele 5 avioane sau cu cei care au incercat sa-i salveze pe piloti.

3. Marea Diavolului

Daca Anomalia Atlanticului de Sud este un fel de Triunghiul Bermudelor din spatiu, Marea Diavolului este un fel de Triunghiul Bermudelor din Japonia. Zona se afla in Oceanul Pacific, la aproximativ 100 kilometri sud de Tokyo.

Desi exista mai putine date inregistrate decat in celelalte cazuri, si acest loc se presupune ca este scena unor disparitii inexplicabile. De asemenea, tot aici ar fi fost raportate anomalii magnetice, lumini si obiecte ciudate iar pescarii, amatori sau profesionisti in egala masura, evita zona.

Intre 1952 si 1954, 5 nave militare japoneze s-ar fi pierdut aici cu un echipaj total de peste 700 de suflete. In cele din urma, o a sasea nava ar fi fost trimisa aici in incercarea de a elucida misterul. Aceasta, impreuna cu cei 100 de oameni de la bord a disparut de asemenea, si de atunci Marea Diavolului a fost declarata o zona periculoasa.

4. Padurea Hoia-Baciu

Aceasta se afla in apropierea orasului Cluj si este, de ani de zile, motiv de speculatii pentru pasionatii de mistere din Romania si din lume. Localnicii vorbesc despre copaci neobisnuiti, care cres rasuciti, subtiri si curbati catre catre sol. Padurea este locul uneia dintre cele mai vechi asezari neolitice din tara iar in zona de nord s-au gasit dovezi arheologice care atesta acest lucru.

Hoia-Baciu a devenit un loc celebru pentru presupusele fenomene paranormale care au loc aici. Primul dintre acestea a avut loc in 1968, atunci cand a fost fotografiata o grupare luminoasa misterioasa chiar deasupra padurii.

Captura YouTube deasupra padurii Hoia-Baciu

Oamenii de stiinta au studiat imaginile si nu au gasit dovezi ca ar fi false insa nimeni nu stie ce anume a fost surpins in fotografii. Legendele locale vorbesc despre formatiuni de ceata ciudate, globuri de lumina sau siluete care nu sunt vizibile cu ochiul liber dar apar in fotografii sau in filmari.

5. Lacul Anjikuni

In 1930, Joe Labelle facea negot de blana cu locuitorii satului inuit de pe malul drept al lacului Angikuni. Intr-una dintre calatoriile sale obisnuite aici, el a constatat cu surprindere ca locuitorii au disparut cu desavarsire. Mica sezare a ramas intacta si nu parea ca oamenii se pregateau pentru o calatorie.

Toate lucrurile lor erau inca in locuinte, mancarea era asezata deasupra focului si ar fi gasit chiar si o camasa inceputa, cu acul inca in ea, ca si cum inuitii s-au evaporat pur si simplu in timp ce faceau activitatile zilnice obisnuite. La marginea satului, el a gasit 7 caini de sanie care pareau morti de foame, in ciuda faptului ca nu erau legati si ar fi avut ce sa manance. In plus, unul dintre morminte ar fi fost sapat, desi inauntru nu se afla niciun cadavru.

Lapelle a luat imeditat legatura cu autoritatile prin telegraf si in ciuda investigatiei, oamenii de pe malul lacului nu au mai fost gasiti.

Politia Calare din Canada neaga faptul ca un astfel de incident ar fi avut loc si, mai mult, ca satul nu putea exista intr-o zona atat de izolata.

Sursa: www.kudika.ro

Coloana infinitului din Tîrgu-Jiu emite energii

Constantin Brâncuşi (19.02.1876 – 16.03.1957) a creat la Târgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer liber, unic în lume: Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului. Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri.

Date despre Coloana Infinitului

Coloana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după “legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180  cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.

În timpul celui de al doilea război mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborâtă la pământ de tancurile nemţilor şi ruşilor. În urma acestui fapt, coloana prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.

Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de ştiinţă din ţara noastră. Astfel, profesorul universitar dr. ing. A. Măruţă a făcut anumite măsurători şi a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii. Nu cunoaştem cauza care l-a determinat pe ing. Măruţă să facă această cercetare şi descoperire uimitoare, dar ne permitem să avansăm următoarele considerente privind emanaţiile de energii ale Coloanei Infinitului.

Curentul electric teluric şi efectul de piramidă al componentelor Coloanei Infinitului

Intesitatea câmpului magnetic al Terrei este relativ slabă. În general, neperceptibilă de om, variază între 0,3 gauss la Ecuator şi de 0,7 gauss la poli. Dar există locuri pe Terra unde intensitatea câmpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternică, formând anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil că sub Coloana Infinitului există o astfel de anomalie magnetică, care se poate măsura.

S-a constatat că Terra este o gigantică pilă electrică alcalină, care mai primeşte electricitate şi din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust sărat şi amar) este un veritabil electrolit alcalin care, în interacţiune pemanentă cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat atât de particule electrice provenite din radiaţia cosmică (particule ce se înscriu în spirală pe liniile de forţă ale câmpului geomagnetic), cât şi de electrizarea prin frecare datorită vânturilor şi mareelor. Considerăm că pe sub fundaţia Coloanei Infinitului trece o fâşie de curent electric teluric, datorită configuraţiei terenului din acel loc.

Numeroşi cercetători au constatat că piramidele prezintă energii enigmatice, care se manifestă în două planuri verticale, perpendiculare pe laturile bazei şi care se intersectează către vârf. Aceste energii au fost numite “radiaţii de formă”, iar efectul lor poartă numele de “efectul de piramidă”. Energia emanată de piramidă este maximă într-o zonă din centrul unei secţiuni orizontale, plasată la înălţimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este formată din trunchiuri de piramidă, cu baza pătrată, pe toată înălţimea ei.

Energiile terestre se prezintă sub forma unor reţele geobiologice, iar intersecţiile lor pe direcţii perpendiculare formează, pe suprafaţa pământului, noduri geopatologice. S-a constatat că fundaţia Coloanei Infinitului s-a pus în centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Suprafeţele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze răsturnate) emit radiaţii pe direcţii perpendiculare ale acestei suprafeţe, de natură magnetică şi telurică, generate de factorii arătaţi mai sus. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate pînă la distanţa de 200 de metri.

Cîteva întrebări necesare

1. Pentru ca Brâncuşi să poată amplasa Coloana infinitului în centrul unui nod geobiologic a fost oare înzestrat cu “al şasele simţ”, care să-i fi permis găsirea acestui nod?
2. Brâncuşi  ştia oare atunci că această Coloană este amplasată chiar pe axul paralelei 45° latitudine nordică?
3. Brâncuşi cunoştea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramidă? Coloana infinitului putea fi construită din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidră, din elemente din trunchi de con etc.
4. Brâncuşi a fost înzestrat şi cu o putere sacramentală? Indiferent cîte întrebări s-ar putea formula, un lucru este sigur: această Coloană a infinitului poate fi asemuită cu o scară la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.

Sursa:http://www.yogaesoteric.net/

http://intunel.com/

Două noi cratere gigantice au apărut în regiunea siberiană Yamal

La zece zile după descoperirea unui misterios crater în regiunea siberiană Yamal, oamenii de știință au constatat apariția a două noi cratere similare, fiind relansate discuțiile cu privire originea acestora, informează publicația belgiană Le Soir.

Printre ipotezele cele mai vehiculate pe internet cu privire la modul de formare a acestor cratere se numără cele legate de intervențiea unei civilizații extraterestre, impactul cu unul sau mai mulți meteoriți, testarea unor arme secrete sau pur și simplu o farsă bine elaborată.
Primul dintre cele două noi astfel de cratere a fost descoperit în apropiere de Bovanenkovo, o zonă în care se află numeroase gazoducte. Celălalt crater a apărut tot în regiunea Yamal (denumire care înseamnă "capătul lumii"), la aproximativ 100 de kilometri de locul în care se află primul crater.

Sursa: www.realitatea.net

INEXPLICABIL. S-a întâmplat în China: un OZN oprește traficul pe o autostradă și începe să tragă într-o mașină

Cei care încă cred că nu există viață extraterestră, vor rămâne uluiți de următorul clip.

Un eveniment absolut bizar s-a petrecut la începutul lunii mai pe o autostradă din provincia chinezească SiChuan. Un obiect spațial neidentificat a apărut, aparent din senin, deasupra autostrăzii, provocând haos și teroare printre participanții la trafic.
Acest eveniment straniu este unul cu adevărat ieșit din comun pentru că niciodată în istoria X-Files nu s-a pomenit de un aparat de zbor de origine extraterestră, care coboară la doar câțiva metri deasupra unei autostrăzi pentru a opri traficul și mai apoi să înceapă să tragă asupra unei mașini până aceasta explodează.
Un șofer a surprins totul cu telefonul mobil pentru ca mai apoi filmarea să fie postată pe YouTube și implicit pe rețelele de socializare unde a putut fi văzută de întreaga lume. Chiar dacă scepticii vor crede că filmarea este trucată, vor avea parte de  o surpriză. Întreaga poveste desprinsă din filmele SF a fost prezentată în urmă cu câteva săptămâni la mai multe posturi de televiziune din China.
După cum se poate observa din imaginile alăturate, OZN-ul pare să aibă o țintă fixă și nu trage asupra sa până ce oamenii nu își părăsesc mașinile. Apoi, în doar câteva secunde mașina cu pricina este atacată cu armament și explodează. Nu se poate preciza cine s-a aflat în acea mașină pentru că autoritățile chinezești au refuzat cu vehemență să ofere vreo explicație cu privire la acest eveniment incredibil.

https://www.youtube.com/watch?v=Vi5hutJTRmw

Sursa: www.obiectiv.info

Misterele Ceahlăului: Fenomene paranormale pe muntele lui Zamolxis

Dincolo de măreţia peisajului, menită să taie pur şi simplu respiraţia privitorului, Ceahlăul a intrat şi a rămas însă în istorie datorită misterelor care îl înconjoară.

Departe de a a egala prin înălţime alte piscuri din ţară, masivul poate fi totuşi văzut, în zile senine şi în anumite condiţii de luminozitate a soarelui, de pe ţărmul Mării Negre aflat la aproape 500 de kilometri distanţă, sau de pe malul la fel de îndepărtat al Nistrului.

La orele răsăritului, deasupra Ceahlăului se produc jocuri de lumini unice şi inexplicabile. Localnicii văd deseori apariţii misterioase pe cer şi descoperă pe păşunile din jur cercuri perfect trasate, pe care le pun pe seama altor fiinţe din Univers. Cei din vechime considerau muntele ca fiind sălaş al zeului Zamolxis, iar cei de astăzi spun că masivul este străbătut de cea mai puternică axa energetică a globului pământesc.

Sălaşul zeilor, comparat cu Muntele Athos

Geograful antic grec, Strabon, povestea în scrierile sale despre muntele sfânt Kogaion, unde trăia marele preot Zamolxis, devenit, mai apoi, zeu suprem al dacilor locuitori pe acele meleaguri.

Legenda spune că Dochia, fiica lui Decebal, a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelaşi Ceahlău al zeului Zamolxis. Împresurată de oștile împăratului Traian, ea s-a rugat divinităţii şi s-a prefăcut în stană de piatră. Stânca Dochiei străjuieşte şi astăzi masivul, fiind considerată de unii cercetători ca fiind o creaţie a mâinii omeneşti, asemeni Sfinxului.

Marţial povesteşte despre „muntele cel faimos din ţară hyperboreenilor (identificaţi a fi strămoşii noştri daci –n.r.) unde zeii olimpici se legaseră cu jurământ în faţa altarului cel mare să lupte contra giganţilor”. La spusele grecului se adaugă o legendă care circulă şi azi printre localnicii de la poalele Ceahlăului şi care istoriseşte că plaiurile acestuia au fost locuite cândva „de un neam de uriaşi, grozav de înalţi şi de tari, care au fost în cele din urmă înfrânţi de urgia cerească”.

Cercetările arată că, poate deloc întâmplător, aici s-a făcut reală tranziţie între religia păgână şi creştinismul de la noi, pe Ceahlău fiind ridicate unele din primele altare creştine din ţara noastră. Astăzi, prin numărul impresionant de biserici şi de mănăstiri înălţate pe cuprinsul lui, Ceahlăul este considerat drept al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Athos. Și poate că acest lucru nu a fost deloc întâmplător. Poate că primii creştini din ţara noastră s-au conformat unei porunci biblice în care li se spunea să ridice, pe Ceahlăul considerat sfânt, locuri de închinare către Dumnezeu. Fiindcă în Biblie, Dumnezeu i s-a arătat lui Ghedeon şi i-a spus să ridice altarul Său pe stâncile muntelui, în locul altarului lui Baal şi-al stâlpului acestuia de închinăciune (Judecători – 6, 25).

Astăzi, pe Ceahlăul zilelor noastre, una din frumuseţile naturale admirată cu prisosinţă de turişti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lată a lui Ghedeon. Iar numele străbun al Ceahlăului este Pion sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche şi care, în traducere, înseamnă „casa stâlpului” – cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii îi ridicau ca locuri de închinare la zei.

Holograme ciudate şi apariţii luminoase inexplicabile

Ceahlăul nu se ridică, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din România sau din ţările vecine. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi văzut de la sute de kilometri depărtare. În anumite condiţii atmosferice şi de luminozitate solară, piscurile Ceahlăului se zăresc cu o deosebită claritate de pe ţărmul Mării Negre şi de pe malurile Nistrului.

Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen încă din anul 1859: „Corăbierul de pe Marea Neagră vede piscul cel înalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei şi până la Cetatea Albă. Locuitorul de pe ţărmul Nistrului vede soarele apunând după masa acestui munte, iar pastorul nomad, după ce şi-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se întoarce către casă având în vedere vârful Pionului sau Ceahlăului”.

Acesta nu este, însă, singurul lucru uimitor care se leagă de existenţa masivului muntos. Pe Ceahlău se petrec an de an, cu regularitate, două fenomene optice inexplixabile. În prima decadă a lunii august, sub lumina răsăritului de soare, umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează, timp de peste o oră şi jumătate, o hologramă naturală imensă, având formă unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei.

Tot în aceeaşi perioadă a anului şi tot la răsăritul soarelui, deasupra vârfului Toaca se produce un fenomen optic care durează doar câteva minute şi pe care localnicii l-au numit, încă din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formează un stâlp de o luminozitate intensă şi stranie, care se pierde în imensitatea cerului şi care este mărginit pe laturi de două benzi întunecate. Unii cercetători ai respectivelor fenomene sunt de părere că acestea se datorează faptului că prin Ceahlău, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pământesc.

Vârful Toaca, o piramidă cu baza pătrată

La această teorie trebuie adăugat că vârful Toaca reprezintă el însuşi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza pătrată, figură considerată a se forma extrem de rar în mod natural. Măsurătorile efectuate de specialişti au arătat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiaşi piramide. Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simplă şi întâmplătoare coincidenţă, dacă la numai 30 de kilometri distanţă de Ceahlău nu ar fi fost descoperită celebra cultură Cucuteni, datând din perioada anilor 4.800 înainte de Hristos.

Printre vestigiile scoase la iveală s-au găsit nenumărate obiecte din ceramică, ce aveau imprimate proiecţii în plan ale unor piramide cu baza pătrată şi cu diagonalele perfect trasate. În zilele noastre, localnicii din zona Ceahlăului sunt frecvent martori ai unor fenomene inexplicabile cu care deja s-au obişnuit.

Tit Tihon este renumit profesor de matematică în Roman şi autor al unor cărţi de specialitate, deci o persoană a cărui credibilitate poate fi pusă greu la îndoială. Originar din Bicaz, localitate aflată la poalele masivului Ceahlău, el se afla în vizită la părinţi şi a fost martorul unei apariţii luminoase pe cer, chiar în noaptea de revelion. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, însă imaginea de o calitate extrem de slabă nu le-a permis specialiştilor, ulterior, să stabilească dacă este vorba de un obiect neidentificat aflat în zbor sau de o simplă reflexie optică.

Alţi localnici declară, cu mâna pe inimă, că văd deseori fâşii de lumină străbătând pădurile Ceahlăului. Călugării de la Schitul Durău fac afirmaţii asemănătoare, susţinând că văd, în miez de noapte, când se duc la rugăciune, ploi de luminiţe albastre pogorându-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun că acest lucru este harul lui Dumnezeu, care îi îndeamnă la credinţă pe monahii tuturor mănăstirilor ce împânzesc masivul Ceahlău.

Zona Ceahlăului, vizitată de extratereştri

În vara acestui an, la Trifeşti, localitate aflată în zona în care poalele Ceahlăului se pierd pe coame de dealuri, au apărut peste noapte nu mai puţin de cinci cercuri perfect trasate pe islaz, sub forma unor inele, fiecare având, cu o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri şi grosimea de 50 de centimetri. Încredinţaţi că satul lor fusese vizitat de OZN-uri, oamenii locului şi-au făcut cruce, apoi au chemat autorităţile şi specialiştii în domeniu. La faţa locului au venit reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai organizaţiei „Romanian UFO Network”. Aceştia au luat probe ale solului ars, au făcut măsurători, analize şi fotografii, însă nu au reuşit să dea o explicaţie plauzibilă fenomenului. Faptul a fost catalogat ca inexplicabil, la fel cum au fost, sunt şi încă vor fi catalogate toate celelalte fenomene care fac din Ceahlău şi din împrejurimile sale un veritabil tărâm al misterelor de nepătruns.

Sursa: http://www.worldwideromania.com/

ISTORIA SECRETĂ A OMENIRII

Pietrele gravate din Inca (Peru) stau mărturie că istoria omenirii a fost falsificată.

Din cauza orgoliului de “cuceritori” ai planetei Pământ, omenirea refuză să admită că au mai existat pe Terra civilizații comparabile cu civilizația tehnologică actuală. În fapt este vorba de o alternare a civilizațiilor  tehnologice terestre. Legea nescrisă a vieții pe Pământ – și pe alte planete din Univers – presupune acumulări progresive de cunoștințe științifice și tehnice, după care urmează autodistrugerea civilizației tehnologice prin ea însăși. Nu trebuie să ne mire că au mai existat în vremi îndepărtate avioane, elicoptere, nave sofisticate și alte mijloace de transport și de luptă. Nu ar trebui să ne surprindă nici faptul, că  produsele tehnologice ale speciei umane din toate timpurile seamănă între ele. Programul cerebral al omenirii a rămas același; invențiile tehnologice își urmează calea, potrivit programului existent pe “hard disk-ul” cerebral al omului.

Oamenii de știință se referă numai la un ciclu al civilizațiilor ce s-au succedat pe Pământ – și la modul superficial -, de la era “primitivă” până la apogeul tehnologic din zilele noastre, fără să se întrebe cum a ajuns omenirea în era “primitivă”. Restul dovezilor istorice existente le ignoră cu desăvârșire, trecându-le la capitolul ciudățeniilor. De pildă, elicoptere, avioane, nave maritime comparabile cu cele existente în zilele noastre  incizate în temple din vechime, sunt persiflate de către arheologi pentru că, după opinia lor “așa ceva nu putea să exista la vremea respectivă”. (A se consulta în cest sens și articolul din Jurnal Paranormal, intitulat Enigme ale preistoriei. Relicve aeronautice și astronautice.)

Frapantă este similitudinea dintre elicopterul figurat pe pereții templelor lui Seti I din Abydos și lui Amon Ra din Karnak (Egipt), cu elicopterele din zilele noastre, utilizate la ridicarea şi transportarea unor obiecte grele (foto 1). 

Foto 1

Pe același perete din templul lui Seti I, la înălțimea de 10 m, există și alte vehicule tehnice redate deasupra unor hieroglife indescifrabile (foto 2).

Foto 2

Foto 3

Cât despre ipoteza lansată de arheologi, cum că ar fi vorba de reprezentările unor albine, pentru că faraonul Seti I ar fi fost poreclit la vremea sa „albină” datorită hărniciei sale, iată cum arăta o albină ce există pe același perete (foto 3) .

Arheologii nu își pun nici întrebarea, cum de au lucrat vechii egipteni în interiorul piramidelor, făurind în piatră texte și imagini, fără să lase nici o urmă de fum din “făcliile” folosite pentru iluminarea încăperilor.

În privința vechimii omului pe Pământ, lucrurile sunt și mai încurcate. Savanții au stabilit, în baza teoriei evoluțiilor speciilor elaborată de Charles Darwin (teorie expirată în prezent) și a unor fosile cu valoare documentară îndoielnică, că vechimea omului pe Terra este de aproximativ 200.000 de ani. Drept care, artefactele preistorice care vin în contradicție cu această ipoteză sunt, ca să folosim un eufemism, ignorate. În realitate sunt distruse sau în cel mai fericit caz sunt ascunse de ochii celorlalți semeni, în depozite secrete. Așa s-a întâmplat și cu pietrele gravate de la Inca (Peru), de importanță majoră pentru istoria omenirii.

Foto 4. Savantul peruan Javier Cabrera, care a ascuns artefactele de la Inca.

În anii ’70 ai secolului trecut, în urma secării râului Inca din Peru, a fost descoperită o așezare umană ce prezenta un înalt nivel de cultură, cu  vechimea estimată la peste 65.000.000 de ani! Cele aproximativ 10.000 de artefacte prelevate din așezare au fost luate în păstrare de un arheolog renumit din Peru, dr. Javier Cabrera, și închise într-o încăpere ascunsă. Pentru că, după cum afirma savantul peruan, "Nu suntem pregătiți pentru astfel de secrete". Este vorba de o civilizație necunoscută, dificil de încadrat din punct de vedere istoric, ale cărei artefacte depășesc imaginația arheologilor. Înainte de a muri în anul 2001, Javier Cabrera s-a destăinuit unor oameni de știință europeni, că a ținut într-o camera secretă aflată la subsolul muzeului, "obiecte cu totul speciale, a căror semnificație este imposibil de deslușit prin cunoștințele actuale".

Să vedem despre ce este vorba. Cele peste  10.000  de pietre de diferite dimensiuni descoperite la Inca au suprafața neagră și fină, pe care sunt gravate diferite imagini. Pietrele au greutate mai mare decât rocile actuale, având același volum.

Pe suprafața pietrei din foto 5 este incizat globul pământesc, probabil așa cum era cu aproximativ 65.000.000 de ani în urmă. De reținut că între cele două Americi și continentul Africa, oceanul Atlantic a fost redat sub forma unei fășii înguste (geologic vorbind), reprezentând perioada geologică când începuse deriva continentelor. Pe rocă este înfățișat conturul continentului Africa, desprins din America de Sud. În interiorul continentelor, printre meridiane și paralele, se văd imagini ce reprezintă figuri umane, locuințe și edificii publice, dinozauri și  alte animale de epocă.

Foto 5. Globul pământesc, așa cum arăta cu aproximativ 65 milioane de ani în urmă. 

 

Foto 6. Figuri umane: unele sunt îmbrăcate cu decență, altele sunt îmbrăcate sumar, la fel ca în zilele noastre pe diferite meridiane ale globului. 

 

Foto 7.  Dinozaurii, animale dispărute cu aproximativ 65 milioane de ani în urmă, incizate pe suprafața pietrelor de la Inca.

 

Foto 8. Canguri de acum 65 milioane de ani, figurați pe pietrele de la Inca, identici cu cei vii din zilele noastre.

 

Foto 9, 10. Lupta oamenilor cu dinozauri.

 

Foto 11. Ființă umană călare pe un  dinozaur erbivor (domesticit?).

 

Foto 12. Intervenții medicale umane.

 

Foto 13. Intervenții medicale umane.

 

Foto 14. Simbolul medicinii, cu șarpele încolăcit pe piciorul cupei cu venin, incizat pe rocile de la Inca. Veninul de șarpe se folosește și în zilele noastre în tratamente medicale.

 

Foto 15. Astronom studiind bolta cerului, incizat pe pietrele de la Inca.

 

Foto 16. Viața spirituală a omului de acum circa 65 milioane de ani. Incizie pe rocile din Inca. 

 

Figuri similare existente pe petroglifele de la Inca și geoglifele  din deșertul Nazca, din Peru.

Unele dintre petroglife (desene incizate pe roci) de la Inca prezintă similitudini cu geoglife (figurile uriașe trasate pe sol, vizibile îndeobște din aer) descoperite în deșertul Nazca (Peru). Ceea ce ar permite o estimare a vechimii desenelor de la Nazca la circa 65 milioane de ani. În continuare, prezentăm câteva exemple în acest sens. Maimuțele, păsările colibri, tarantulele figurate pe solul de la Nazca, sunt similare cu petroglifele de la Inca; și sunt identice cu cele ce trăiesc în zilele noastre. 

Foto 17. Figuri de animale și siluete umane, incizate pe petroglifele de la Inca.

 

Foto 18. Maimuță incizată pe pietrele descoperite la Inca.

 

Foto 19. Aceeași figură de maimuță existentă în deșertul Nazca.

 

Foto 20. Pasărea colibri incizată pe pietrele de la Inca.

 

Foto 21. Aceeași pasăre colibri realizată în deșertul Nazca.

 

Foto 22. Pietrele din Inca. În stânga imaginii și în colțurile de jos, în dreapta și stânga, se văd incizate tarantule.

 

Foto 23. Tarantulă similară, realizată în deșertul Nazca.

 

Foto 24. Zid preincaș din pietre, fără mortar, în rosturile căruia nu se poate strecura nici o lamă de cuțit. Este practic indestructibil. Prin ce mijloace tehnice a fost realizat?

 

Istoria speciei umane așa cum a fost concepută după teoria darwinistă, reprezintă un fals monumental. La ora actuală, darwinismul fost redus la o simplă ipoteză; și ca toate prezumțiile, nu mai este obligatoriu a se preda în școli. Printr-un nefericit concurs de împrejurări, Darwin a stabilit filiația omului din maimuță. Cu teoria darwinistă și-au luat doctorate zeci de mii de oameni de știință, care i-au ținut isonul “părintelui” teoriei evoluționiste. De pildă, omul de știință român, prof. univ. dr. Marcian David Bleahu, declara în cartea sa căpătâi, întitulată Omul și peștera, apărută în anul 1978, că dânsul este mândru că se trage din maimuță (!)

Ce fac oamenii de știință nu este întotdeauna știință. Toată viața lor se canonesc să-și apere titlurile științifice, luate nu rareori pe ipoteze care se dovedesc ulterior a fi false. La rândul lor, ei conduc doctorate cu teze care au ca obiect aceleași teorii fără acoperire științifică, școlind discipoli care să le ducă pe mai departe “învățăturile”, în pofida progresului științific. De exemplu, cu teoria evoluției speciilor elaborată de Charles Darwin, savanții au ținut în loc omenirea peste un secol; și nu au de gând să renunțe. Reputația și remunerația lor fiind în funcție de cât vor reuși să-i păcălească pe semeni. La care se adaugă curente religioase, ce mențin de secole omenirea în cel mai crunt obscurantism medieval.

Gestul făcut de dr. Javier Cabrera cu cele peste 10.000 de artefacte de importanță excepțională pentru omenire, se încadrează în procedeele nefaste pe care le fac uneori oamenii de știință, pentru a își păstra intactă reputația. Probabil și titlul de doctor în științe pe care a avut Javier Cabrera, s-a bazat tot pe o teză darwinistă. Dar inciziile de pe pietrele din Inca, prin animale pe care le au figurate – căprioare, canguri, girafe, păsări colibri, etc., contrazic teoria evoluționistă a lui Darwin. La care se adaugă implacabil albine, libelule, țânțari, pești, ornitorinci, crocodili, rechini, crabi-potcoavă, etc., găsiți fosilizați de sute de milioane de ani și care mai trăiesc, bine-mersi, și în zilele noastre.

La finalul acestui articol, merită reținută concluzia academicianului român, Radu Vulpe, exprimată la încheierea unei discuții cu autorul acestor rânduri: “Este greu pentru un om de știință când își dă seama, la sfârșitul carierei sale științifice, că a mers pe un drum greșit. Însă un om de știință adevărat, ar trebui să recunoască greșeala pe care a făcut. Dar câți au puterea să o facă?” – s-a întrebat, meditativ, octogenarul istoric.

Prin urmare, ce este de făcut într-o atare situație? Să defilăm în continuare în sens giratoriu – via Papua Nova Guinee –, sau să apucăm taurul de coarne și să trezim pe săpătorii istoriei omenirii din letargia suficienței? 

Sursa: jurnalparanormal.ro