Piramida de pe vârful Toaca – Ceahlău

Vineri, 22 Mai 1998 Conf. dr. Ioan Ticleanu face o dezvaluire senzationala: Noi i-am invatat pe egipteni sa faca piramidele. Piramida de pe Toaca din Ceahlau este mai veche decit piramida lui Keops. (Sursa:www.filedelumina.ro)

Noi marturii vin sa ne reaminteasca cat de putin a fost investigata preistoria noastra. Cat de putin stim despre primii locuitori ai acestor meleaguri. Se vorbeste despre hiperboreeni, despre traci, geti si daci. Dar cine erau ei? Cum traiau? Ce nivel de cunostinte aveau? In ce credeau? Marturiile istorice sunt putine si noi nu facem nimic pentru a le valorifica si imbogati. Erau cei de pe aceste pamanturi doar “cei mai viteji si mai drepti”, agricultori, mineri si crescatori de albine. Cum ramane cu informatiile care vorbesc despre darul lor de vindecatori? Dar cu sanctuarul si calendarul astronomic de la Sarmizegetusa Regia? Cum au fost ziditi muntii, cum s-au realizat betoane si cuie care nu au ruginit pana astazi? Piramida lui Keops se inscrie perfect in reconstituirea piramidei de pe Toaca. Conf. dr. Ioan Ticleanu, de la Facultatea de geologie a Universitatii Bucuresti, este un pasionat al muntelui, iar Ceahlaul l-a fascinat intotdeauna.

Isi aminteste si acum un cantec despre Ceahlau, cantat de invatatorul sau la vioara, cantec pe care ulterior nu l-a mai auzit niciodata. Soarta a facut sa-si petreaca o parte din copilarie langa acest munte, cand s-a mutat la Bicaz, pe santierul unde tatal sau era inginer constructor. Revenit in Bucuresti, nu si-a uitat prima dragoste, asa ca, in fiecare vara, face excursii cu familia in munti. In cursul unei astfel de expeditii, a facut o descoperire care, daca va fi confirmata, este cu adevarat senzationala. Privind Ceahlaul dinspre Est, de pe soseaua care margineste lacul de acumulare de la Bicaz, Ioan Ticleanu a fost surprins de aspectul piramidal al varfului Toaca, inalt de 1900 de metri. Asa ca s-a apucat sa investigheze, impreuna cu sotia sa, ca orice cercetator care se respecta.

Geometric, varful este constituit la partea inferioara dintr-un trunchi de piramida, continuat cu un varf piramidal tesit. Primul semn de intrebare l-a ridicat baza absolut patrata a trunchiului de piramida, cu latura de 296 de metri, inaltimea totala a acestei forme de relief fiind astazi de 107 metri. In al doilea rand, este aproape imposibil ca doua creste sa se intersecteze, in mod natural, la exact 90 de grade. Si nu in ultimul rand, unghiul pantei de pe partea de Nord a varfului (mai ferita de eroziune decat celelalte) este de 52 de grade, acelasi ca si la faimoasa piramida a lui Keops.Plecand de la acest unghi, s-a facut reconstituirea piramidei, asa cum arata ea initial. Similitudinile cu piramida lui Keops sunt tulburatoare: constructia egipteana are una dintre feţe aproape perpendiculara pe directia Nord, iar faţa similara a varfului Toaca se abate cu doar 13 grade de la aceeasi directie, raportul intre lungimea laturii si inaltime, folosit de arhitectii egipteni, are aceeasi valoare cu cea in care se incadreaza si piramida reconstituita pe Toaca.

“Piramida lui Keops se inscrie perfect intr-o reconstituire a piramidei initiale de pe Toaca. Egiptenii au construit mai intai piramida in trepte, apoi asa-numitele piramide strambe, apoi pe cele drepte.  Toate cele trei modele se regasesc pe Toaca. Exista elemente care duc la ipoteza ca piramidele egiptene isi au arhetipul in Ceahlau. Modelul piramidei ar fi putut circula similar cu motivul spiralei, de pe obiectele de ceramica – acesta, potrivit unor cercetatori, pornind din zona dunareana, a trecut in Creta si dupa 3000 de ani a ajuns in Egipt”, spune Ioan Ticleanu.

Mai mult, piramida de pe Toaca ar putea avea o vechime de 10.000 de ani, pe cand piramida lui Keops este datata 2.500 de ani i.Hr.  Cercetarile facute atat pe harta topografica, prin stereoscopie, cat si in teren, conduc la concluzia ca varful Toaca a fost modelat in forma de piramida. Posibila interventie a omului este sustinuta si de faptul ca conglomeratele din care este format varful se pot ciopli mult mai usor decat granitul sau calcarul. Ceahlaul a fost unul dintre muntii sfinti ai dacilor . Multe sunt pietrele si varfurile din Carpati care poarta nume cel putin ciudate: Omu, Sfinxul.

Langa Toaca se afla varful Panaghia (un alt nume pentru Maica Domnului) si Piatra Ciobanului, toate trei asezate pe aceeasi axa. Stanca Piatra Ciobanului se afla la Vest de Toaca, situata la fel ca si mormantul lui Osiris, divinitate suprema a egiptenilor, care era cioban, faţă de templul aflat in apropierea sa. Doar doi munti au, in România, cite o sarbatoare.

Daca Targul de fete de pe Muntele Gaina este mai cunoscut, datorita caracterului sau inedit, Ziua Muntelui, organizata in fiecare an pe 6 august in Ceahlau, are o semnificatie ce se pierde in negura timpurilor si nu poate fi confundata cu “Schimbarea la fata”, sarbatorita de ortodocsi la aceeasi data.Oamenii pleaca de cu noapte, pentru a ajunge in varf dimineata, cind rasare soarele. Credinta spune ca daca vezi soarele rasarind peste munte, iti merge bine tot anul.

“Am motive sa cred ca Ceahlaul este unul dintre muntii sfinti ai dacilor. Stramosii dacilor – si chiar dacii insisi – practicau, cum o arata numeroase dovezi arheologice, o religie in care Soarele ocupa un loc central. Aceasta credinta ne-ar putea fi transmisa pana astazi, prin cuvintul “raza”: RA – numele zeului (identic la egipteni) si ZA – zeu. Apoi, intre credinta dacilor in viata de apoi, prezentata de Herodot si cea a egiptenilor antici, prezentata de Diodor, nu exista practic nici o deosebire” explica Ioan Ticleanu. In Muntii Vrancei exista chiar o zona numita Valea Serapusului.

“Serapus” este un cuvant inexistent in limba romana, dar obisnuit in limba egipteana. In conceptia popoarelor antice, zeii traiau sau intrau in legatura cu oamenii pe varful muntilor. Piramidele puteau reprezenta dorinta faraonilor de a fi cat mai aproape de zeul suprem RA, zeul soarelui. Toate invaziile barbare au ocolit Ceahlaul. Ceahlaul este inconjurat de asezari vechi de 10.000 de ani (printre cele mai vechi din Europa), construite la inaltimi cuprinse intre 1300 si 1800 de metri. “S-au descoperit mărgele, care puteau fi obiecte de cult. Este posibil ca pe munte sa fi existat o comunitate de sacerdoti. Traind in aceste asezari, dimineata aveau exact aceeasi priveliste – cea a Soarelui rasarind de dupa piramida de pe Toaca.

Pe de alta parte, grecii spuneau despre hiperboreeni că merg pe nori. Or, imaginea unui om care merge in diminetile cu neguri dese si albe, pe platoul de pe Ceahlau, este cea a unui calator pe nori”. Ioan Ticleanu cauta indicii, semne, marturii in sprijinul ipotezei sale care, ca orice ipoteza, ramane in domeniul incert al posibilitatilor, pana la confirmarea stiintifica. Nu neglijeaza, ca argumente in favoarea statutului special al Ceahlaului, nici cetatea dacica de la Piatra Neamt, care apara intrarea pe valea spre muntele sfant si nici faptul ca toate invaziile pe teritoriul vechii Dacii au ocolit Ceahlaul, desi era usor de trecut. Stim prea puţin despre trecutul nostru, ca sa ne grabim a contrazice o astfel de ipoteza, oricat de indrazneata ar parea ea, fara argumente la fel de puternice ca si cele care o sprijina.

Desi, in sinea noastra, suntem mandri ca suntem romani si ca traim in acest spatiu, ne-am resemnat – sau poate că ne-au ajutat altii sa ne resemnam  – precum ciobanul din Miorita, in fata sortii implacabile. Romanul zice “noi nu vom ajunge niciodata ca ei”, “noi nu vom putea face niciodata ca ei”, “noi nu avem ce au ei”.

Poate ne vom explica aceasta lipsa de incredere in noi insine, dupa ce vom explica cum am trecut de la faimoasa cultura Cucuteni, cu case mari si ferestre, la bordeiele sapate in pamânt.

Autor: Florentina Ionescu

Sursa: www.financiarul.ro/ 

Misterele Ceahlăului: Fenomene paranormale pe muntele lui Zamolxis

Dincolo de măreţia peisajului, menită să taie pur şi simplu respiraţia privitorului, Ceahlăul a intrat şi a rămas însă în istorie datorită misterelor care îl înconjoară.

Departe de a a egala prin înălţime alte piscuri din ţară, masivul poate fi totuşi văzut, în zile senine şi în anumite condiţii de luminozitate a soarelui, de pe ţărmul Mării Negre aflat la aproape 500 de kilometri distanţă, sau de pe malul la fel de îndepărtat al Nistrului.

La orele răsăritului, deasupra Ceahlăului se produc jocuri de lumini unice şi inexplicabile. Localnicii văd deseori apariţii misterioase pe cer şi descoperă pe păşunile din jur cercuri perfect trasate, pe care le pun pe seama altor fiinţe din Univers. Cei din vechime considerau muntele ca fiind sălaş al zeului Zamolxis, iar cei de astăzi spun că masivul este străbătut de cea mai puternică axa energetică a globului pământesc.

Sălaşul zeilor, comparat cu Muntele Athos

Geograful antic grec, Strabon, povestea în scrierile sale despre muntele sfânt Kogaion, unde trăia marele preot Zamolxis, devenit, mai apoi, zeu suprem al dacilor locuitori pe acele meleaguri.

Legenda spune că Dochia, fiica lui Decebal, a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelaşi Ceahlău al zeului Zamolxis. Împresurată de oștile împăratului Traian, ea s-a rugat divinităţii şi s-a prefăcut în stană de piatră. Stânca Dochiei străjuieşte şi astăzi masivul, fiind considerată de unii cercetători ca fiind o creaţie a mâinii omeneşti, asemeni Sfinxului.

Marţial povesteşte despre „muntele cel faimos din ţară hyperboreenilor (identificaţi a fi strămoşii noştri daci –n.r.) unde zeii olimpici se legaseră cu jurământ în faţa altarului cel mare să lupte contra giganţilor”. La spusele grecului se adaugă o legendă care circulă şi azi printre localnicii de la poalele Ceahlăului şi care istoriseşte că plaiurile acestuia au fost locuite cândva „de un neam de uriaşi, grozav de înalţi şi de tari, care au fost în cele din urmă înfrânţi de urgia cerească”.

Cercetările arată că, poate deloc întâmplător, aici s-a făcut reală tranziţie între religia păgână şi creştinismul de la noi, pe Ceahlău fiind ridicate unele din primele altare creştine din ţara noastră. Astăzi, prin numărul impresionant de biserici şi de mănăstiri înălţate pe cuprinsul lui, Ceahlăul este considerat drept al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Athos. Și poate că acest lucru nu a fost deloc întâmplător. Poate că primii creştini din ţara noastră s-au conformat unei porunci biblice în care li se spunea să ridice, pe Ceahlăul considerat sfânt, locuri de închinare către Dumnezeu. Fiindcă în Biblie, Dumnezeu i s-a arătat lui Ghedeon şi i-a spus să ridice altarul Său pe stâncile muntelui, în locul altarului lui Baal şi-al stâlpului acestuia de închinăciune (Judecători – 6, 25).

Astăzi, pe Ceahlăul zilelor noastre, una din frumuseţile naturale admirată cu prisosinţă de turişti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lată a lui Ghedeon. Iar numele străbun al Ceahlăului este Pion sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche şi care, în traducere, înseamnă „casa stâlpului” – cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii îi ridicau ca locuri de închinare la zei.

Holograme ciudate şi apariţii luminoase inexplicabile

Ceahlăul nu se ridică, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din România sau din ţările vecine. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi văzut de la sute de kilometri depărtare. În anumite condiţii atmosferice şi de luminozitate solară, piscurile Ceahlăului se zăresc cu o deosebită claritate de pe ţărmul Mării Negre şi de pe malurile Nistrului.

Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen încă din anul 1859: „Corăbierul de pe Marea Neagră vede piscul cel înalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei şi până la Cetatea Albă. Locuitorul de pe ţărmul Nistrului vede soarele apunând după masa acestui munte, iar pastorul nomad, după ce şi-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se întoarce către casă având în vedere vârful Pionului sau Ceahlăului”.

Acesta nu este, însă, singurul lucru uimitor care se leagă de existenţa masivului muntos. Pe Ceahlău se petrec an de an, cu regularitate, două fenomene optice inexplixabile. În prima decadă a lunii august, sub lumina răsăritului de soare, umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează, timp de peste o oră şi jumătate, o hologramă naturală imensă, având formă unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei.

Tot în aceeaşi perioadă a anului şi tot la răsăritul soarelui, deasupra vârfului Toaca se produce un fenomen optic care durează doar câteva minute şi pe care localnicii l-au numit, încă din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formează un stâlp de o luminozitate intensă şi stranie, care se pierde în imensitatea cerului şi care este mărginit pe laturi de două benzi întunecate. Unii cercetători ai respectivelor fenomene sunt de părere că acestea se datorează faptului că prin Ceahlău, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pământesc.

Vârful Toaca, o piramidă cu baza pătrată

La această teorie trebuie adăugat că vârful Toaca reprezintă el însuşi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza pătrată, figură considerată a se forma extrem de rar în mod natural. Măsurătorile efectuate de specialişti au arătat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiaşi piramide. Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simplă şi întâmplătoare coincidenţă, dacă la numai 30 de kilometri distanţă de Ceahlău nu ar fi fost descoperită celebra cultură Cucuteni, datând din perioada anilor 4.800 înainte de Hristos.

Printre vestigiile scoase la iveală s-au găsit nenumărate obiecte din ceramică, ce aveau imprimate proiecţii în plan ale unor piramide cu baza pătrată şi cu diagonalele perfect trasate. În zilele noastre, localnicii din zona Ceahlăului sunt frecvent martori ai unor fenomene inexplicabile cu care deja s-au obişnuit.

Tit Tihon este renumit profesor de matematică în Roman şi autor al unor cărţi de specialitate, deci o persoană a cărui credibilitate poate fi pusă greu la îndoială. Originar din Bicaz, localitate aflată la poalele masivului Ceahlău, el se afla în vizită la părinţi şi a fost martorul unei apariţii luminoase pe cer, chiar în noaptea de revelion. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, însă imaginea de o calitate extrem de slabă nu le-a permis specialiştilor, ulterior, să stabilească dacă este vorba de un obiect neidentificat aflat în zbor sau de o simplă reflexie optică.

Alţi localnici declară, cu mâna pe inimă, că văd deseori fâşii de lumină străbătând pădurile Ceahlăului. Călugării de la Schitul Durău fac afirmaţii asemănătoare, susţinând că văd, în miez de noapte, când se duc la rugăciune, ploi de luminiţe albastre pogorându-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun că acest lucru este harul lui Dumnezeu, care îi îndeamnă la credinţă pe monahii tuturor mănăstirilor ce împânzesc masivul Ceahlău.

Zona Ceahlăului, vizitată de extratereştri

În vara acestui an, la Trifeşti, localitate aflată în zona în care poalele Ceahlăului se pierd pe coame de dealuri, au apărut peste noapte nu mai puţin de cinci cercuri perfect trasate pe islaz, sub forma unor inele, fiecare având, cu o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri şi grosimea de 50 de centimetri. Încredinţaţi că satul lor fusese vizitat de OZN-uri, oamenii locului şi-au făcut cruce, apoi au chemat autorităţile şi specialiştii în domeniu. La faţa locului au venit reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai organizaţiei „Romanian UFO Network”. Aceştia au luat probe ale solului ars, au făcut măsurători, analize şi fotografii, însă nu au reuşit să dea o explicaţie plauzibilă fenomenului. Faptul a fost catalogat ca inexplicabil, la fel cum au fost, sunt şi încă vor fi catalogate toate celelalte fenomene care fac din Ceahlău şi din împrejurimile sale un veritabil tărâm al misterelor de nepătruns.

Sursa: http://www.worldwideromania.com/

Câteva descoperiri ULUITOARE din România despre care nu vorbeşte nimeni

Mai jos va prezentam cateva dintre cele mai mari enigme legate de spatiul romanesc – descoperiri absolut socante si incredibile, insa... unele dintre ele chiar recunoscute ca atare de cercetatori si oameni de stiinta de pe mapamond.

De ce nu se vorbeste despre ele asa cum s-ar cuveni? Aici este o cu totul alta problema. Asadar, cine va dori sa creada va crede, cine nu, poate sa ia in seama doar cu titlu informativ aspecte referitoare la unele dintre aceste „minuni”, scrie bzi.ro.
- Cel mai vechi schelet de humanoid cunoscut la ora actuala a fost gasit in Valcea, supranumit „pescarul de la lacul Getic”, fiind datat la 1 milion de ani.
- O civilizatie straveche, mai veche cu 1000 de ani decat cea sumeriana, este localizata in estul tarii, la Cucuteni.
- Tablitele cu scrierea de la Tartaria (reale si autentificate ca atare) sunt cu 1000 de ani mai vechi decat cele sumeriene.
- Tablitele din Muntii Neamtului, de asemenea, sunt mai vechi decat tablitele sumeriene cu 1000 de ani.
- Descoperirea din Masivul Sureanu, din 1990 – cand s-a gasit un munte ticsit cu filoane de aur pur, de un metru lungime; lucru altfel inexistent pe planeta, caci aurul se gaseste numai in forma de minereu combinat cu alte nemetale, nu si in forma pura desavarsita. Se crede ca dacii cunoasteau taina spirituala a aurului, care este de fapt o lumina condensata.
- O descoperire in Masivul Bucegi, din anul 2003 – 11 august: americanii si romanii patrund sub masivul Bucegi si descopera o asa-zisa sala a proiectiilor cu holograme care au aratat istoria adevarata a Terrei, si de asemenea descopera „amfora cu aur monoatomic”, care duce la o inimaginabila longevitate (o persoana poate trai mii de ani in acelasi corp fizic, daca ar consuma asa ceva in anumite perioade precis stabilite).
- Cel mai vechi cuptor de pe aceasta planeta, pentru topit metale, s-a gasit la Campeni; a fost atestat si varsta evaluata la aproximativ 6000 de ani i.e.n.

- La Sarmizegetusa – alt loc special, conform celor de la BBC – s-ar afla niste artefacte fabuloase sub amplasamentul cetatii (arhiva atlantilor!?).
- Artefactul de sub Masivul Ceahlau. Conform autorului Radu Cinamar, sub Ceahlau s-ar afla un artefact similar celui din Bucegi.
- Padurea Baciu, de langa Cluj-Napoca, este considerata „cea mai paranormala”, de altfel despre ea cunoscandu-se pretutindeni in lume multe detalii socante.
Spuneam ca exista si puncte de vedere legate de astfel de descoperiri uluitoare, care apartin unor oameni de stiinta straini cunoscuti in intreaga lume. Iata doua citate din aprecierile unor personalitati straine din lumea cercetarii istorice, despre neamul romanesc!
- „Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul roman... raspandindu-se apoi atat spre Rasarit, cat si spre Apus(...) acum 13-15 mii de ani!” – William Schiller, arheolog american.
- „Carpatii se afla intr-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actuala.” – dr. Daniel Ruzo, arheolog peruan.
Incet, incet, se pare ca totusi cercetatorii istorici mondiali recunosc, multi chiar in mod explicit, ca primele fiinte umane au existat in Transilvania, cum sustine un document aflat in Biblioteca din Viena, despre trecutul fabulos al acestui teritoriu din spatiul numit si carpato-danubiano-pontic, potrivit revistamagazin.ro

Sursa: www.obiectiv.info

Piramida Holografica din Ceahlau 2013

Sursa: http://daniilgaucan.wordpress.com

FOTO VIDEO Piramida spaţială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Faţă Citeste mai mult: adev.ro/mr25iz

În fiecare an, de 6 august, zeci de curioşi urcă pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spaţială. Fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de o aură de mister. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ VIDEO Descoperirea misterioasă a Serviciului Secret American în Munţii… Umbra piramidală, spaţială, sau holografică, sunt doar câteva din denumirile date fenomenului care se produce pe muntele Ceahlău în primele zile ale lunii august, şi are intensitate maximă pe data de 6, atunci când creştinii ortodocşi serbează „Schimbarea la Faţă”.   Cei care vor să urmărească pe viu această minine a naturii, trebuie să îndeplinească două condiţii: să se trezească dis de dimineaţă (ori să înopteze sus pe munte), şi să fie înainte de răsărit pe vârful Toaca (1.904 m). O altă condiţie, capriciu al naturii care joacă feste deseori, este ca linia orizontului spre est să nu fie blurată de plafonul de nori în momentul în care soarele îşi face apariţia.   Pietreanul Mihai Marin, pasionat de fotografie şi de fenomenul piramidei de pe Ceahlăul a studiat şi a imortalizat de aproape 15 de ani ceea ce se întâmplă timp de aproximativ 80 de minute în dimineţile de pe 6 august.   „Este o compunere de minimum patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai jos, face altă umbră, prelungă. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august dimineaţa, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide”, spune Mihai Marin.   Cu alte cuvinte, suprapunerea perfectă a vârfului umbrelor nu se întâmplă decât atunci când soarele răsare dintr-o anumită poziţie. Nemţeanul susţine că a fost stârnit să studieze fenomenul de pe Ceahlău de un alt pasionat al muntelui, profesorul de geologie Nicolae Ţicleanu de la Institutul din Bucureşti.    Ceahlăul, muntele sfânt al dacilor   După ce a cunoscut acest fenomen optic, Mihai Marin a urcat foarte des pe Ceahlău, ca să-l studieze şi să-l înţeleagă. El recunoaşte că, la început, piramida Ceahlăului avea o aură de mister, chiar mistică. Studiul l-a lămurit că este vorba de un fenomen optic în care mai multe umbre se aranjează perfect, dar au mai rămas câteva întrebări fără răspuns.   „Geometria muntelui şi optica sunt foarte precise, fiecare stâncă îşi are rolul ei în schema asta geometrică şi te întrebi dacă nu este vreo legătură între sanctuarul dacic recunoscut de pe Ceahlău şi acest fenomen natural. Mai departe, putem accepta că oamenii din vechime au modelat un pic muntele, pentru ca fenomenul optic să fie perfect?“.

FOTO Piramida spaţială văzută de pe vârful Toaca, Ceahlău Dincolo de fenomenul fizic în sine, interesant este că pe 6 august, an de an, sătenii de la poalele masivului, chiar şi cei de vârste înaintate, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenţi la slujba de Schimbare la Faţă a Domnului care se oficiază la schitul ridicat în vârf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creştine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părţi să mulţumească muntelui.   „Muntele Ceahlău este plin de sacralitate prin faptul că, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei, dar şi cu istoria  precreştină. Se zicea că Zamolxe, zeul dacilor ar fi sălăşluit pe acest munte”, spune Constantin Andraş, şeful serviciului de pază din Parcul Naţional Ceahlău. Şi mai interesant este că doar Ceahlăul şi muntele Găina, din ţară, au o sărbătoare recunoscută a muntelui, celebrată de populaţia care i se închină o dată în an.   „Ceahlăul a devenit sacru pentru că odată cu apariţia creştinismului, aici s-au stabilit diferiţi sihaştri care au fondat schiturile şi bisericile de pe munte. Locul căpătând puteri spirituale, oamenii au continuat să urce spre vârful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athos-ului din Grecia”, a mai spus Constantin Andraş. O legendă spune că cei care se întalnesc pe muntele sfânt Ceahlău rămân legaţi într-un fel sau altul, pentru totdeauna.

Citeste mai mult: adev.ro/mr25iz

Sursa: http://daniilgaucan.wordpress.com

KOGAIONUL DIN CEAHLĂU

Istoria antică prin Herodot (Cartea IV, 93, 94) ne spune că: ...geţii se cred nemuritori şi... că cel care piere se duce la (Z)almoxis. Geograful Strabon (Geogr, VII, 3, 5) ne arată că altarul acestui zeu era situat în vîrful unui munte sfînt (cu peşteră şi rîu aferent) numit Kogaionon, localizare pe care cercetătorii o caută de secole. Aşa dar, strămoşii noştrii geţi / daci aveau un zeu suprem numit Zalmoxe / Zamolxe şi credeau în nemurirea sufletului. 
In multe legende din România găsim descrise vîrfuri şi platouri din Munţii Carpaţi socotite a fi sfinte, unde de veacuri se desfăşoară serbări populare şi drumeţii montane. în categoria munţilor sfinţi din Dacia se încadrează: Omul, Caraimanul, Cozia, Găina, Ceahlăul, Parîngul ş.a., de unde putem deduce că în Dacia existau mai multe altare de tip Kogaion.

Scriitorul şi numismatul Ion Gheorghe în lucrarea Cogaioanele – Munţii Marilor Pontifi, Ed. Cartea Românească, 2004, pag. 39, porneşte în descifrare de la glosa: ,,Roio Kotis Svaticus svatis cogi dacis’’, unde cogit (lat.) este cugetul credincioşilor daci, care numeau megalitul locului prin gogaion însemnînd pietroi / stîncă. Biblia ne arată că, Moise şi Iisus propăvăduiau în vîrfuri de munţi, iar locul de răstignire a lui Iisus Hristos a fost Golgota (în ebr. ,,căpăţînă’’), o colină de lîngă Ierusalim. Semantic, această formă rotundă / semirotundă apare în multe cuvinte româneşti, de pildă: gogă s.f. este partea de sus a cuptorului (jud. Orhei) – Glosar dialectal – M.O. – 1939; gogonat-ă (< gogon, reg., obiect rotund) ca şi gogoneaua, gogoşarul ş.a - (M.D.E. – 1978); gogă s. f. Mold. (a gogi – a coji) are înţeles de nucă cojită (Dicţionar L. şăineanu, Craiova, 1945).

Dimitrie Cantemir a realizat prima descriere a muntelui Ceahlău în Descrierea Moldovei la anul 1714, de unde am descifrat legenda Babei Dochia şi a celor 20 de oi albe, care de fapt reprezintă Echinocţiul de primăvară sau Poarta astronomică din data de (1+20) ş 21 martie.
In tradiţia muntelui Ceahlău găsim memorată data de 6 august, care reprezintă sărbătoarea anuală a urcatului pe munte, în aşa fel încît drumeţul care porneşte seara la drum, să ajungă dis-de-dimineaţă în vîrful Toaca înalt de 1900 metri şi să admire răsăritul de soare. 

De curînd, în anul 1988, un geolog şi un hidrolog Nicolae şi Elena ţicleanu au lansat ipoteza existenţei unei piramide construită / cioplită în vîrful Toaca - muntele Ceahlău din Carpaţii Răsăriteni. Ipoteza acestor doi cercetători conţine o multitudine de dovezi geologice, arheologice, cartografice, fotografice ş.a.
Lucrarea Kogaionul din Ceahlău susţine ipoteza piramidei din Ceahlău pe baza unor dovezi geografice şi astronomice corelate istoric, care au avut ca punct de pornire Harta topografică a muntelui Ceahlău, scara 1/25.000. Această hartă topografică conţine linii de nivel unde găsim pozată geometric baza piramidei - un pătrat cu latura de 290 de metri – şi de unde am determinat cu ajutorul indicatorului nord direcţiile diagonalelor R1 şi R4, cît şi direcţiile axelor principale R2 şi R3 (vezi fig.1).

In acest mod am determinat că, axul principal R2 are un azimut geodezic de 73,50, o direcţie unică pe orizontul solar care totuşi nu corespunde cu răsăritul de soare - urcatul tradiţional pe muntele Ceahlău - din data de 6 august!
Istoria ne învaţă că, faraonii egipteni îşi orientau astronomic piramidele după poziţia cerească a Carului Mare din noaptea de 23 august, o tradiţie moştenită din zorii anului 2300 î.Hr. Din aceeaşi epocă aflăm de la Herodot (Cartea II, 102, 103) că,... faraonul Sesostris trecînd din Asia în Europa a supus pe sciţii şi pe tracii din nordul Mării Negre. 

Pe baza acestor date istorice am calculat astronomic direcţia R2 la nivelul anului 2000 î.Hr., valori calculate pentru coordonatele piramidei din Ceahlău (lat. N. 46,990 şi long. E 29,900), date care au fost corectate precesional pe un computer dotat cu un program astronomic. Valorile calculate ne arată că, direcţia solară R2 corespunde cu data de 23 august din anul 2000 î.Hr., unde azimutul avea valoarea de 73,430 şi care valoare geometrică este încifrată / cioplită în piatra muntelui Ceahlău. 

Diferenţa de 17 zile dintre data de 6 august şi 23 august se justifică prin mişcarea de precesie a pămîntului, astfel: 13 zile reprezintă diferenţa între stilul vechi şi stilul nou, la care trebuie să adaugăm 3 zile între calendarul Iulius Caesar şi Sinodul de la Niceea). Ziua sfîntă de 23 august aleasă de egipteni (astăzi Sf. Lup) reprezintă de fapt jumătate din mersul soarelui pe orizont între solstiţiul de vară şi echinocţiul de toamnă, identică ca şi simetrica dată primăvăratică din 23 aprilie (Sf. Gheorghe).

In vara anului 2003, arheologii din ţara noastră au decopertat trei piramide de piatră - înalte de 40 metri - în comuna Heleşteni – Movileni, judeţul Iaşi, piramide care sînt aşezate / aliniate geografic pe aceiaşi direcţie solară R2! cu o abatere de 0,50 faţă de azimutul de 73,50 .

Pe la 1842, Vasile Alecsandri culege balada Mioriţa din gura unui baci Udrea de la o stînă de pe muntele Ceahlău. Balada Mioriţa este prezentă în peste 1000 de variante şi rămîne după 150 de ani nedescifrată istoric. Are după Al. Odobescu: ,,tonalităţi de bocet’’, după C. Brăiloiu: ,,afinităţi cu cîntecul de înhumare’’, iar după Ovidiu Bîrlea: ,,este o colindă de doliu’’. 

Balada - document filozofic ancestral de credinţă funerară geto/dacă - ne arată locul sau altarul de adunare şi de nemurire religioasă situat: ,,Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai’’. Măreţul Kogaion din Ceahlău ascunde în baladă cultul morţii şi nemuririi la geto / daci, îmbinat cu elemente de arheo-astronomie precum: ,,Soarele şi luna’’ sau ,,Păsărele mii şi stele făclii’’. Balada funerară ne arată direcţia mortuară solară (R2): ,,Pe l’apus de soare’’, care în acelaşi timp reprezintă şi descreşterea poziţiei răsăritului de soare. 

Din miezul acestor versuri am dedus că balada Mioriţa, ca şi alte producţii populare, ascund elemente ,,foreşoc’’ în legătură cu fenomenul seismic din Vrancea. 
Notă. O parte dintre aceste dovezi istorice, etnografice şi calcule geografico – astronomice sînt cuprinse în lucrările: Mesajul astronomic la geto / daco – valaho – români, Luca Manta, Ediţie semal, Bucureşti, 2004, pagina 98 – 134 şi Focarul Vrancea şi spiritualitatea, Sp. Telecom. Luca Manta, articol revista Terra nr. 3-4, 1992, Soc. de Geografie din România, pagina 112.

sursa
http://www.dacii.ro/congres2005/lucrari/luca_manta_kogaionul_din_ceahlau.htm 
vezi si
http://danielroxin.blogspot.ro/2013/02/kogaionul-si-secretele-lui-video.html
http://adevarul2012.blogspot.ro

Fenomen UNIC în lume. HOLOGRAMA misterioasă a Piramidei din Masivul Ceahlău

Pe Ceahlău se petrec an de an, cu regularitate, două fenomene optice inexplixabile. În prima parte a lunii august, chiar la răsărit umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează o hologramă naturală imensă, ce are forma unei piramide.

Fenomenul este denumit Umbra Piramidei şi a transformat Vârful Toaca într-un adevărat mister. Puţin după data de 6 august a fiecarui an, sub lumina puternică a răsăritului, Vârful Toaca şi Piatra Ciobanului formează o piramidă imensă, scrie efemeride.ro.

Măsurătorile efectuate de specialiști au demonstrat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiași piramide.

Efectul de Umbra Piramidei este doar o iluzie optică, care se formează datorită celor două vârfuri muntoase, combinate cu norii de ceaţă, inclusiv particule de apă şi cu razele solare. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural.

Fenomenul este unic în lume. Piramida umbrelor apare in masivul Ceahlau, in fiecare an, in primele 10 zile ale lunii august. Vanatorii acestui fenomen cred ca piramida este creatia stramosilor nostri, scrie travelsplendid.ro.

NOTA: Personal suntem de parere ca ceea ce se vede doar in momentul in care sunt indeplinite anumite conditii externe, de mediu, atmosferice si de aliniere cosmica, se poate vedea si exista in permanenta la nivel energetic, in planul astral (etheric). Sursa: www.evolutiespirituala.ro

CEAHLAUL – MUNTELE SACRU AL DACILOR

Acest articol apartine blogului Dincolo de limite 

Drumul catre Cer al poporului care credea in nemurire a trecut si pe aici. Considerat de catre unii ca fiind Muntele Zeului Zamolxis, Ceahlaul este incarcat de taine. Luminile neobisnuite pe care oamenii locului spun ca le zaresc uneori – ziua sau noaptea – deasupra muntelui, intaresc misterul si ii cheama pe cautatorii adevarului la el…

Frumusetea acestor locuri este, fara indoiala, greu de descris in cuvinte. Misterul este, de asemenea, la fel de greu de deslusit si, tocmai de aceea, intrebarile sunt atat de numeroase…

Ce stiau initiatii daci iar noi nici nu banuim?

Afla mai multe aici:

http://locuridetaina.ro

Sursa: Dincolo de limite – Beyond the limits

CALATORESTE IN LOCURILE DE TAINA ALE ROMANIEI! UN PROIECT UNIC DE TURISM!

Acest articol apartine blogului Dincolo de limite



Daniel Roxin si Agentia de turism Bonsi Travel iti propune explorarea celor mai tainice locuri din tara noastra, in cadrul unui proiect unic de turism. Aventura, misterul si surprizele pe care le-am pregatit vor face din aceste incursiuni, pentru multi, experiente de neuitat.

In tara noastra exista multe locuri misterioase, incarcate de istorie si magie. Dintre toate acestea am ales, pentru inceput, patru obiective, patru calatorii in locuri de taina:

1. Muntii Buzaului, intre mister si realitate. http://locuridetaina.ro/?p=113
2. Descopera Cetatile Dacice din Muntii Orastiei. http://locuridetaina.ro/?p=110
3. Misterele din Padurea Baciu. http://locuridetaina.ro/?p=107
4. Ceahlaul – Muntele Sacru al dacilor. http://locuridetaina.ro/?p=104

Incursiunile pe care vi le propunem vizeaza mai mult decat vizitarea unor vestigii istorice sau admirarea unor peisaje incantatoare; in aceste intalniri cu neobisnuitul si misterul, cu sufletul adevarat al poporului roman, veti avea ocazia sa priviti in spatele valului pe care istoria oficiala l-a pus peste adevar. Veti avea prilejul sa va intalniti cu oameni deosebiti si sa aflati lucruri care nu se spun la televizor sau prin ziare.

Calatoreste constient in locurile de taina ale Romaniei! Regaseste-te pe tine insuti in spatiile sacre ale acestei tari!

Afla mai multe detalii despre acest proiect turistic, aici: www.locuridetaina.ro


Sursa: Dincolo de limite – Beyond the limits

Misterele Ceahlaului: Fenomene paranormale pe muntele lui Zamolxis

Dincolo de maretia peisajului, menita sa taie pur si simplu respiratia privitorului, Ceahlaul a intrat si a ramas insa in istorie datorita misterelor care il inconjoara. Departe de a a egala prin inaltime alte piscuri din tara, masivul poate fi totusi vazut, in zile senine si in anumite conditii de luminozitate a soarelui, de pe tarmul Marii Negre aflat la aproape 500 de kilometri distanta, sau de pe malul la fel de indepartat al Nistrului.La orele rasaritului, deasupra Ceahlaului se produc jocuri de lumini unice si inexplicabile. Localnicii vad deseori aparitii misterioase pe cer si descopera pe pasunile din jur cercuri perfect trasate, pe care le pun pe seama altor fiinte din Univers.
Cei din vechime considerau muntele ca fiind salas al zeului Zamolxis, iar cei de astazi spun ca masivul este strabatut de cea mai puternica axa energetica a globului pamântesc.

Geograful antic grec, Strabon, povestea in scrierile sale despre muntele sfânt Kogaion, unde traia marele preot Zamolxis, devenit, mai apoi, zeu suprem al dacilor locuitori pe acele meleaguri.Legenda spune ca Dochia, fiica lui Decebal , a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelasi Ceahlau al zeului Zamolxis. impresurata de ostile imparatului Traian, ea s-a rugat divinitatii si  s-a prefacut in stana de piatra. Stânca Dochiei strajuieste si astazi masivul, fiind considerata de unii cercetatori ca fiind o creatie a mâinii omenesti, asemeni Sfinxului.
Martial povesteste despre „muntele cel faimos din tara hyperboreenilor (identificati a fi stramosii nostri daci –n.r.) unde zeii olimpici se legasera cu juramânt in fata altarului cel mare sa lupte contra gigantilor”. La spusele grecului se adauga o legenda care circula si azi printre localnicii de la poalele Ceahlaului si care istoriseste ca plaiurile acestuia au fost locuite cândva „de un neam de uriasi, grozav de inalti si de tari, care au fost in cele din urma infrânti de urgia cereasca”. Cercetarile arata ca, poate deloc intâmplator, aici s-a facut reala tranzitie intre religia pagâna si crestinismul de la noi, pe Ceahlau fiind ridicate unele din primele altare crestine din tara noastra. Astazi,  prin numarul impresionant de biserici si de manastiri inaltate pe cuprinsul lui, Ceahlaul este considerat drept al doilea munte sfânt al crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. si poate ca acest lucru nu a fost deloc intâmplator. Poate ca primii crestini din tara noastra s-au conformat unei porunci biblice in care li se spunea sa ridice, pe Ceahlaul considerat sfânt,  locuri de inchinare catre Dumnezeu. Fiindca in Biblie, Dumnezeu i s-a aratat lui Ghedeon si i-a spus sa ridice altarul Sau pe stâncile muntelui, in locul altarului lui Baal si-al stâlpului acestuia de inchinaciune (Judecatori -6, 25). Astazi, pe Ceahlaul zilelor noastre, una din frumusetile naturale admirata cu prisosinta de turisti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lata a lui Ghedeon. Iar numele strabun al Ceahlaului este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche si care, in traducere, inseamna „casa stâlpului” –cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii ii ridicau ca locuri de inchinare la zei.

Holograme ciudate si aparitii luminoase inexplicabile

Ceahlaul nu se ridica, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din România sau din tarile vecine. Cu toate acestea, in mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi vazut de la sute de kilometri departare. in anumite conditii atmosferice si de luminozitate solara, piscurile Ceahlaului se zaresc cu o deosebita claritate de pe tarmul Marii Negre si de pe malurile Nistrului. Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen inca din anul 1859: „Corabierul de pe Marea Neagra vede piscul cel inalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei si pâna la Cetatea Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele apunând dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se intoarce catre casa având in vedere vârful Pionului, sau Ceahlaului”. Acesta nu este, insa, singurul lucru uimitor care se leaga de existenta masivului muntos. Pe Ceahlau se petrec an de an, cu regularitate, doua fenomene optice inexplixabile. in prima decada a lunii august, sub lumina rasaritului de soare, umbrele vârfurilor Toaca si Piatra Ciobanului formeaza, timp de peste o ora si jumatate, o holograma naturala imensa, având forma unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei. Tot in aceeasi perioada a anului si tot la rasaritul soarelui, deasupra vârfului Toaca se produce un fenomen optic care dureaza doar câteva minute si pe care localnicii l-au numit, inca din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formeaza un stâlp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc.

Varful Toaca, o piramida cu baza patrata
La aceasta teorie trebuie adaugat ca vârful Toaca reprezinta el insusi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural. Masuratorile efectuate de specialisti au aratat ca laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiasi piramide. Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simpla si intâmplatoare coincidenta, daca la numai 30 de kilometri distanta de Ceahlau nu ar fi fost descoperita celebra cultura Cucuteni, datând din perioada anilor 4.800 inainte de Hristos. Printre vestigiile scoase la iveala s-au gasit nenumarate obiecte din ceramica, ce aveau imprimate proiectii in plan ale unor piramide cu baza patrata si cu diagonalele perfect trasate. in zilele noastre, localnicii din zona Ceahlaului sunt, frecvent, martori ai unor fenomene inexplicabile cu care, deja, s-au obisnuit. Tit Tihon este  renumit profesor de matematica in Roman si autor al unor carti de specialitate, deci o persoana  a carui credibilitate poate fi pusa greu la indoiala. Originar din Bicaz, localitate aflata la poalele masivului Ceahlau, el se afla in vizita la parinti si a fost martorul unei aparitii luminoase pe cer, chiar in noaptea revelionului acestui an. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, insa imaginea de o calitate extrem de slaba nu le-a permis specialistilor, ulterior, sa stabileasca daca este vorba de un obiect neidentificat aflat in zbor sau de o simpla reflexie optica. Alti localnici declara, cu mâna pe inima, ca vad deseori fâsii de lumina strabatând padurile Ceahlaului. Calugarii de la Schitul Durau fac afirmatii asemanatoare, sustinând ca vad, in miez de noapte, când se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorându-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este harul lui Dumnezeu, care ii indeamna la credinta pe monahii tuturor manastirilor ce impânzesc masivul Ceahlau.

Zona Ceahlaului, vizitata de extraterestri

In vara acestui an, la Trifesti, localitate aflata in zona in care poalele Ceahlaului se pierd pe coame de dealuri, au aparut peste noapte nu mai putin de cinci cercuri perfect trasate pe islaz, sub forma unor inele, fiecare având, cu o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri si grosimea de 50 de centimetri. Incredintati ca satul lor fusese vizitat de OZN-uri, oamenii locului si-au facut cruce, apoi au chemat autoritatile si specialistii in domeniu. La fata locului au venit reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului si ai organizatiei “Romanian UFO Network”. Acestia au luat probe ale solului ars, au facut masuratori, analize si fotografii, insa nu au reusit sa dea o explicatie plauzibila fenomenului. Faptul a fost catalogat ca inexplicabil, la fel cum au fost, sunt si inca vor fi catalogate toate celelalte fenomene care fac din Ceahlau si din imprejurimile sale un veritabil tarâm al misterelor de nepatruns.

http://www.2012en.ro/?p=65

Sursa: MISTERELE LUMII