Cifrele și fotografiile unui dezastru cu cianuri. În derulare.

Preambul

”De peste o sută de ani mineritul cu cianuri se practică peste tot în lume” – din nenumăratele prezentări și luări de poziții ale reprezentanților RMGC.

Timp de sute de ani, oamenii au fumat tutun fără să-și pună problema că acest lucru ar fi dăunător sănătății – comentariu personal.

“Se cunoaște foarte puțin despre impactul cumulat și combinat asupra sănătății umane – în special în cazul copiilor – ca urmare a expunerii cronice la mixturi complexe ca cele studiate acum” – dr. Howard Hu, de la Universitatea Michigan, la finalul unui studiu legat de efectul exploatării cu cianură la Mina de aur Marlin din Guatemala, deschisă în 2005.

”Trebuie să menținem controversa deschisă. Ceea ce trebuie noi să producem este îndoiala” – notă secretă a unui ofițer de la British American Tabacco, după întâlnirea secretă a patronilor din industria tabacului, din 1953, într-un hotel din New-York; scopul întâlnirii era găsirea unei soluții publicitare de mare efect, care să minimalizeze impactul studiilor medicale, care făceau legătura între cancer și fumat; acest plan de răspândire a confuziei a funcționat un deceniu, perioadă în care este estimat că tutunul a făcut aproximativ 8 milioane de victime

Intro

Adunarea Generală anuală a gigantul minier canadian Goldcorp trebuia să discute joi (ieri) în legătură cu costurile de curățare și închidere a controversatei Mine de aur Marlin din Guatemala (prevăzută pentru 2018). În prezent, compania oferă Guvernului guatemalez garanții de… 1 (un) milion de dolari pentru curățarea și închiderea minei, în cazul în care și-ar întrerupe brusc operațiunile. Un studiu comandat de două grupuri din jurul bisericilor din Guatemala arăta că pentru curățarea și închiderea minei ar fi necesari 49 de milioane de dolari. În luna februarie, Goldcorp a raportat (doar) pentru ultimele trei luni din 2011 venituri record de… 1,5 miliarde de dolari. Profitul companiei a fost semnificativ amplificat de mina de aur de la Marlin – sursa: ”Le Monde Diplomatique” (LMD), 25 aprilie 2012

Alte cifre și studii legate de Mina Marlin

”Douăzeci și opt de păsări au fost găsite moarte după ce au venit în contact cu apa din lacul de decantare. Când îi întrebi de păsări nu știu ce să spună” – Francisco Bamaca, localnic (conform LMD)

”Compania contribuie la bunăstarea comunității locale, prin salarii și o fundație non-profit, și testează în mod regulat calitatea aerului și a apei, găsindu-le ca fiind acceptabile conform standardelor internaționale” – reprezentanții Goldcorp

”Costurile de mediu sunt susceptibile de a depăși beneficile economice pe termen lung pentru comunitatea locală” – Universitatea Tufts, studiu publicat în septembrie 2011

Concentrația de arsenic în apa de suprafață este de 2,7 ori mai mare decât standardele apei potabile în SUA – studiu al Comisiei Pastorale pentru Pace și Ecologie din San Marcos (centrul administrativ al comunei cu același nume, în care se află mina)

Concentrația arsenicului din apa din solul din zonă a crescut cu 400% – studiu al Universității din Gent, între 2006 și 2009

”Concentrațiile maxime de cianură, cupru și mercur au fost de peste trei, zece și 20 de ori mai mari decât standardele IFC” – testări ale apei din iazul de decantare efectuate de E-tech International în 2006

”Localnicii nu mai pot folosi apa de suprafață din aval de mină, nici măcar să se scalde, din cauza bolilor de piele și a pierderii părului” – Francisco Bamaca

”Nu există o legătură directă între activitatea minei și bolile reclamate de localnici” – reprezentanții Goldcorp

”Probe biologice preluate de la un eșantion de rezidenți din vecinătatea minei au niveluri mai ridicate de mercur, cupru, arsenic și zinc în urină și plumb în sânge, decât persoane care trăiesc la 7 km. depărtare de mină” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010

”Probe prelevate de la pârâuri din vecinătatea minei arată niveluri semnificativ mai ridicate de pH, conductivitate și temperatură, precum și aluminiu, mangan, cobalt și într-unul dintre pârâuri chiar arsenic” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010

”Erupțiile cutanate și efectele respiratorii sunt specifice expunerii la cianură, substanță folosită la operațiunea minieră, însă nu au fost analizate in studiu” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010

”Studiul recomandă să se efectueze studii ulterioare pentru aprofundarea efectelor asupra sănătății și mediului, care să fie apoi supervizate de un juriu independent” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010.

(…)Fotografiile dezastrului se pot vizualiza pe paginile indicate la referinte

Referințe:

Articolul din ”Le Monde Diplomatique” (25 aprilie 2012)

Rezumatul studiului Universității din Minchigan (în format pdf)

Despre ”Golden Holocaust” – modul în care patronii din industria tabacului au menținut ”dubiul” timp de un deceniu asupra efectelor cancerigene ale fumatului

Imagini din Guatemala, din zona Minei Marlin

Imagini din Honduras, Mina San Martin

Autor: Mihai Gotiu

Sursa: Vox Publica

http://gandeste.org

Suntem constienti de urmările faptelor noastre ?!

Faptele noastre se întorc toate la noi. Dăm mereu vina pe Dumnezeu pentru necazurile noastre, uitând că El a spus: “Ceea ce vreţi să vă facă vouă oamenii, aceea faceţi şi voi lor”.

Urmările faptelor noastre se întind pe câteva generaţii (nouă neamuri) de la noi mai departe, căci “părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii”. De aceea, urmaşii noştri îndură necazuri a căror provenienţă nu o pricep. Temelia lor a fost pusă cu mult timp în urmă de alegeri greşite în neam, care au provocat, peste timp, întâmplările. Cine aruncă în sus cu nisip nu poate aştepta decât ca el să îi cadă în cap. Lui sau urmaşilor lui.

Sursa: http://gandeste.org

CE ÎŞI SPUN DELFINII?

Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic 

Deşi nu există nicio urmă de îndoială că delfinii comunică între ei, desfăşurând conversaţii complexe, încă nu putem să ne dăm seama ce anume îşi spun.

Totuşi, s-ar putea să nu mai dureze mult până dezlegăm acest mister, acum că oamenii de ştiinţă din Japonia au creat un difuzor subacvatic capabil să redea sunetele realizate de animale. Acum, specialiştii urmăresc să vadă cum anume răspund delfinii la redarea propriilor sunete.

Dispozitivul a fost creat de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea de Ştiinţe Marine şi Tehnologie din Tokyo, în colaborare cu firma Fusion Inc. Invenţia are capacitatea de a reproduce nu numai sunetele cu frecvenţă sub 20 kHz, care pot fi auzite şi emise de oameni, ci şi cele de înaltă frecvenţă (ultrasunete), pe care noi nu le putem percepe.

Studiile acustice efectuate până acum pe delfini s-au concentrat, în mare parte, pe înregistrări vocale şi pe capacitatea de a auzi, fiind efectuat un număr foarte mic de experimente bazate pe redare. În lipsa aparaturii care să înregistreze atât sunetele de frecvenţă joasă, cât şi pe cele de frecvenţă înaltă, studiile nu au putut fi realizate.

Aparatul este alcătuit din tipuri noi de elemente piezoelectrice care nu au mai fost utilizate în cazul aparaturii acvatice de acest gen şi este capabil să producă sunete de la 7 la 170 de kHz.

În curând, specialiştii vor utiliza dispozitivul pentru a reda sunetele realizate de delfini şi pentru a observa reacţia acestora.

Sursa: gizmag

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Meditaţia poate îmbunătăţi funcţionarea sistemului imunitar / Stanescu Mihaela

Galerie foto (1)

Noi studii sugerează că meditaţia poate aduce diverse beneficii pentru sănătate şi performanţă. Specialiştii spun că această practică ajută la ameliorarea funcţiei sistemului imunitar, reducerea tensiunii arteriale şi consolidarea funcţiilor cognitive.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, şi Universitatea Justus Liebig, Germania, au elaborat acest studiu pentru a demonstra că practicile unor vechi tradiţii religioase pot fi utilizate ca tratamente clinice eficiente.
Autorii studiului au identificat patru elemente-cheie ale stării de meditaţie care ajută la combaterea stresului: conştiinţa de sine, conştientizarea propriului corp, controlul emoţiilor şi coordonarea atenţiei. Toate aceste elemente sunt interdependente. Prin urmare, dacă, de exemplu, atenţia ne este concentrată, vom conştientiza mai bine şi stările fiziologice. La rândul său, a fi conştient de propriul corp ajută la recunoaşterea emoţiilor trăite.
Tocmai din aceste motive, cercetătorii afirmă că înţelegerea relaţiilor dintre ceste componente şi mecanismele creierului îi va ajuta pe medici să ofere pacienţilor lor tratamentele utile.
Totuşi, meditaţia trebuie învăţată şi exersată, pentru a fi eficientă; doar în acest caz are efecte semnficative şi măsurabile asupra comportamentului, funcţionării creierului şi experienţelor subiective.

Sursa: The Telegraph

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Criză la NASA: din ce în ce mai mulţi astronauţi pleacă în mediul privat!

Corpul de astronauţi NASA a ramas doar o umbră din ce a fost odată, iar tendinţa continuă să fie una de scădere continuă.

Din cei 149 de astronauţi care făceau parte din acest corp în urmă cu un deceniu, au mai rămas doar 60. În plus, se pare că odată cu întoarcerea pe Terra a navetei Atlantis, după ce aceasta îşi va încheia ultimul zbor, mai mulţi astronauţi se vor retrage din program.

Deşi Staţia Spaţială Internaţională va avea nevoie de echipaj pentru cel puţin încă un deceniu, tot mai mulţi astronauţi renunţă la program. Problema este cu atât mai gravă cu cât nu există înlocuitori.

Comandantul ultimului zbor al lui Discovery spre Marte, Steven Lindsey, a părăsit NASA săptămâna trecută pentru o altă companie, iar cel al lui Endeavour, Mark Kelly, se pregăteşte să se pensioneze peste 2 luni.

Aşa se face că acum şeful astronauţilor de la NASA, Peggy Whitson, se străduieşte să ridice moralul celor de la Centrul Spaţial Johnson din Houston, Texas, sediul central al astronauţilor.

De obicei, printre cele 6 persoane care locuiesc în laboratorul orbital se numără doi americani. Acum, după ce NASA nu mai are capacitatea de a transporta astronauţii spre Staţia Spaţială Internaţională, mai multe companii private din SUA speră să preia postul de taxi spaţial, în următorii 3-5 ani, permiţând astfel NASA să se axeze doar pe explorarea spaţiul cosmic.

Whitson – care a fost de două ori rezident pe staţia spaţială – mărturiseşte că are nevoie de 55-60 de astronauţi activi. Ea trebuie să ţină cont de absenţe provocate de accidentări, boli, sarcină sau chiar expuneri la radiaţiile cosmice.

Consiliul Naţional al Cercetării evaluează acum numărul exact al astronauţilor de care au nevoie Statele Unite. În funţie de rezultate, NASA ar putea să ia în calcul formarea unei noi clase, mai mici, de astronauţi. Indiferent de dimensiune, vor exista o multime de candidaţi, toţi dornici să se alăture clubului exclusivist. Începând din 1959 şi până acum, doar 330 de americani au fost acceptaţi de NASA pentru a deveni astronauţi, în condiţiile în care pentru aceste locuri au aplicat în jur de 45.000 de candidaţi.

Sursa: SF Gate

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Cateva metode prin care esti spionat in mediul virtual

CEO GOOGLE: ANONIMITATEA pe INTERNET este UN LUCRU PERICULOS iar guvernele ii vor cere sfarsitul …
Citez din articolul Noi metode prin care eşti spionat în mediul virtual:
Persoanele care navighează pe internet trebuie să se obişnuiască cu gândul că şi-au pierdut intimitatea. Mai mult, ele sunt spionate online prin noi metode de supraveghere şi tehnologii avansate. Forbes a realizat un material în care prezintă câteva maniere în care ni se încalcă intimitatea, relatând că “se poate şi mai rău”.

• Recunoaştere facială: Reţele precum Facebook şi Picassa ne oferă deja astfel de opţiuni. Prin serviciul de “recunoaştere facială”, avem ocazia să ne etichetăm prietenii în propriile fotografii. În 2009, Google a lansat aplicaţia Goggles, care voia, în primă instanţă, să transfere această recunoaştere facială în viaţa de zi cu zi. În final, au decis că această opţiune a aplicaţiei ar fi invadat prea mult intimitatea persoanelor vizate şi nu a mai ajuns să fie implementată. În schimb, acest serviciu se foloseşte deja de către secţii de poliţie din SUA prin care poliţiştii pot fotografia infractorii pentru a le verifica identitatea. Forbes exemplifică numind Google Street View, serviciu care nu era admis în urmă cu câţiva ani, însă care acum este foarte cunoscut şi des accesat.
• Cipurile care se pot implanta în orice: Oamenii de ştiinţă care lucrează pentru compania IBM preziceau astfel de cipuri din 2007. Fizicianul Jeff Jonas spunea că aceste cipuri vor fi atât de ieftine încât se vor regăsi în orice: “obiecte de toate mărimile şi formele marcate cu aceşti transmiţători”. Aceste cipuri RFID (identificare prin frecvenţă radio) sunt benefice pentru afaceri pentru că ajută la urmărirea bunurilor. Obiectele personale vor fi imposibil de pierdut datorită acestor dispozitive. Forbes citează cazul unui hotel, al cărui nume nu a fost dezvăluit, care a dotat prosoapele şi halatele de baie cu astfel de transmiţători. Potrivit Reuters, un hotel din Hawaii a raportat că numărul prosoapelor furate a scăzut de la 4.000 la 750 în decurs de o lună, economisind 16.000 de dolari.
• Şi maşinile sunt “sub control”: Pe lângă industria camerelor de luat vederi care ţin sub control vitezomanii şi pe cei care trec pe roşu la semafor, există şi astfel de “spioni” în interiorul maşinii. O companie de asigurări a realizat o aplicaţie pentru iPhone prin care şoferii îşi vor putea corecta deprinderile proaste de la volan. Inventatorii acestei aplicaţii declară că nu vor transmite informaţii terţilor despre locaţia maşinii. De altfel, poliţia daneză a realizat că numeroase GPS-uri includ dispozitive de depistare a poziţiei geografice.
• Reacţiile şi comentariile vin în timp real: Cu ajutorul reţelelor de socializare, cunoscuţii şi nu doar ei pot să posteze tot felul de replici, comentarii şi critici la orice informaţii pe care le-ai făcut publice. Se inventează reţele noi de socializare care ne vor putea dezvălui identitatea prin simpla prezenţă, un fel de perete Facebook în viaţa reală. Un astfel de exemplu există deja pentru maşini, aplicaţia numindu-se “bump”, o reţea de socializare pentru placa de înmatriculare a maşinii. Oamenii înscrişi pe “bump” vor putea să îţi dea note pentru maniera în care conduci în timp real.

Sursa: Saccsiv’s Weblog