Se afișează postările cu eticheta renunta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta renunta. Afișați toate postările

vineri, 7 septembrie 2012

Europa dă drumul la TIPARNIŢĂ. BCE anunţă că va cumpăra fără limite datoriile ţărilor cu probleme.


Guvernatorul BCE, Mario Draghi, a reiterat, ieri noapte, că moneda euro este ireversibilă şi a anunţat un plan de acţiune care prevede ca instituţia pe care o conduce să finanţeze ţările cu probleme din euroregiune prin achiziţia de titluri ale statelor respective

Banca Centrală Europeană s-a înscris clar pe drumul salvării cu orice preţ a ţărilor cu probleme din zona euro. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, a declarat, din nou, că “euro este ireversibil” şi a anunţat un nou program de achiziţie a datoriei statelor cu probleme, fără o limită maximă a banilor ce pot fi cheltuiţi.

Programul, numit Outright Monetary Transactions – Tranzacţii Monetare Directe -, prevede ca BCE să cumpere datoria statelor cu probleme – principalele fiind Spania şi Italia – cu maturitatea de până la trei ani. OMT nu are o limită cantitativă, mai spune Draghi, şi acesta se va opri doar atunci când scopul a fost atins – adică ţara se poate finanţa singură la costuri rezonabile. Mai mult decât atât, BCE nu va mai avea nici restricţii de natură calitativă la cumpărarea de obligaţiuni astfel că ea va achiziţiona şi titluri cu risc foarte ridicat catalogate de agenţiile de rating la calificativul “junk”. Cu alte cuvinte, BCE va putea cumpăra pe bani lichizi titluri care au toate şansele să rămâne simple hârtii fără valoare.

Vrei bani, cedezi putere. Cumpărarea suveranităţii, vechea problemă
Condiţia ca acest program să fie început este ca statele cu probleme să intre într-un acord, fie de finanţare, fie precautionary cu Fondul European de Stabilitate Financiară sau Mecanismul European de Stabilitate prin care să îşi asume un program economic/fiscal de reformă şi prin care celor două mecanisme li se dă voie să cumpere obligaţiuni din piaţa primară.Asta înseamnă că Spania şi Italia, de pildă, trebuie să facă ceea ce au făcut şi Grecia, Irlanda sau Portugalia, în interiorul zonei euro, sau România, Bulgaria sau Ungaria, în Uniunea Europeană: să accepte ca birocraţii europeni şi cei ai FMI să le dea teme pentru acasă, să le impună reforme şi/sau politici de austeritate.
Germania creştin democrată se teme de inflaţie. Franţa socialistă salută deciziile BCE
În ciuda declaraţiilor politice care vin constant în sensul “restabilirii încrederii în zona euro”, Germania pare să aibă o problemă cu măsuri de tipul celei luate de BCE. Singurul guvernator de bancă centrală care s-a opus, previzibil dealtfel, noului plan a fost Jens Weidmann, şeful Bundesbank. Reticenţa Germaniei este explicabilă nu doar prin faptul că este cel mai important contributor la bugetele UE dar şi prin istoria ţării. Germania a trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe episoade cu hiperinflaţie.Pe de altă parte, Franţa socialistă salută la propriu deciziile BCE. Ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, a salutat seară acţiunea BCE şi a făcut apel la celelalte ţări europene să îi sprijine viziunea, după anunţul Băncii Centrale Europene că va interveni pe piaţa datoriei.
”Salut acţiunea BCE’, a declarat Moscovici în timpul dineului anual al centrului de reflexie Bruegel la Bruxelles. Fără a cita în mod expres anunţul intervenţiei pieţe, ministrul francez a considerat ‘important’ faptul de a sublinia că ’salvarea euro face parte din misiunea BCE’. La fel de entuziaşti au fost şi oficialii celor două ţări , principale beneficiare ale noului plan adică Spania şi Italia.
Autor: Serban Buscu
sursA: capital.ro
Sursa: gandeste.org

Renunta la rezultate, dar, absolut niciodata, nu renunta la pasiune


Postat Maria
”Exista o diferenta intre a fi si a face – iar majoritatea oamenilor au pus accentul pe acesta din urma. Daca alegi evolutia – evolutia sufletului tau – nu vei realiza aceasta prin activitati lumesti ale corpului tau. A face e o functie a corpului. A fi este o functie a sufletului. Corpul face tot timpul ceva, fie din porunca sufletului, fie in ciuda sufletului. Calitatea vietii tale atarna de acest echilibru. Nu trebuie sa faci abstractie de ceea ce face trupul tau. E un lucru important, dar nu la modul la care crezi tu. Actiunile trupului au ca scop reflectarea unei stari de a fi, si nu incercarea de a atinge o stare de a fi. Sufletul inseamna pentru totdeauna a fi. El este ceea ce este, indiferent de ceea ce face corpul – si nu din cauza a ceea ce face corpul. Daca gandesti ca viata ta inseamna numai a face, nu intelegi ce insemni tu. Sufletului tau ii pasa numai de ceea ce esti in timp ce faci orice faci. Sufletul cauta starea de a fi, si nu starea de a face. El nu face altceva decat sa incerce sa traiasca aceasta experienta. Si ceea ce el isi aminteste este ca cel mai bun mod de a avea aceasta experienta este prin a fi. Sufletul este preocupat numai de locul unde urmeaza voi sa fiti. Urmeaza sa fiti intr-un loc numit frica, sau intr-un loc numit dragoste? Unde sunteti – si de unde veniti – cand dati piept cu viata?Sa vorbim despre doi oameni care sunt relativ la fel de dotati. Unul infloreste, in timp ce celalalt se zbate. Unul are succes si celalalt nu. Asta se intampla nu din cauza a ceea ce vreunul din ei face, ci din cauza a ceea ce amandoi sunt: unul e deschis, prietenos, curtenitor, util, vesel, atent, increzator, bucuros cand munceste – in timp ce celalalt este inchis, distant, indiferent, neprietenos, mohorat, plin de resentimente. Adevar iti spun eu tie: A fi il atrage pe A fi si produce experienta. Tu ai venit pe aceasta planeta pentru a produce ceva cu ajutorul sufletului tau. Trupul tau este pur si simplu instrumentul sufletului tau. Mintea ta este puterea care-ti face corpul sa functioneze. Deci, in cazul asta, ai o masinarie de forta folosita pentru a crea dorinta sufletului. Daca urmam ordinea fireasca a lucrurilor, nimeni nu face nimic pentru ca sa fie fericit – suntem fericiti si de aceea facem ceva. Nimeni nu face ceva ca sa fie plin de compasiune – suntem plini de compasiune si de aceea actionam intr-un anumit fel. Decizia sufletului precede actiunea corpului – in cazul unei persoane foarte constiente. Numai o persoana inconstienta incearca sa produca o stare a sufletului prin ceva ce face trupul. Acesta este intelesul afirmatiei “viata ta nu inseamna ceea ce face trupul tau”. Este totusi adevarat ca ceea ce face trupul tau este o reflectare a ceea ce este viata ta. Aceasta este o alta dihotomie divina. Aminteste-ti intotdeauna: tu nu esti ceea ce faci. Tu esti o fiinta umana. Starea ta de a fi este ceea ce esti. Lucrarea vietii tale este o afirmatie a lui cine esti. Starea de a fi este cel mai inalt grad de existenta. Existenta in esenta ei inseamna Dumnezeu in esenta lui. Si totusi, pentru noi nu a fost niciodata suficient sa fim. Noi am tanjit intotdeauna sa traim experienta lui ce Suntem – si aceasta necesita un cu totul alt aspect al divinitatii - numit a face. Sa zicem ca sunteti, in miezul minunatului vostru sine, acel aspect al divinitatii numit dragoste. (Acesta este, apropo, adevarul despre voi). Acum, un lucru este sa fii dragoste si alta sa faci ceva cu dragoste. Sufletul tanjeste sa faca ceva pentru ceea ce este, ca sa se poata cunoaste pe sine insusi in propria sa experienta. Asa ca se va stradui sa realizeze – prin actiune – ideea lui cea mai inalta. Asemenea dorinta puternica de a face acest lucru se numeste pasiune. “Omoara pasiunea si-l vei omori pe Dumnezeu”. Pasiunea este Dumnezeu care vrea sa te salute. Pasiunea este dragostea de a transforma existenta in actiune. Ea alimenteaza cu combustibil locomotiva creatiei. Ea preschimba conceptele in experienta. Pasiunea este focul care ne indeamna sa exprimam cine suntem cu adevarat. Niciodata sa nu negati pasiunea, pentru ca aceasta inseamna sa negati cine sunteti si cine vreti cu adevarat sa fiti. Pasiunea este dragostea de a face ceva. A face ceva inseamna a fi – trait ca experienta. O data ce Dumnezeu (sau Dumnezeul din tine) face acest lucru de iubire, Dumnezeu s-a realizat pe sine insusi – si nu mai are nevoie de nimic altceva. Pe de alta parte, omul simte nevoia de a i se rambursa ceva: daca tot e sa iubim, foarte bine, dar sa primim si niste dragoste inapoi. Ceva de genul acesta. Asta nu e pasiune, asta inseamna sa te astepti la ceva. Aceasta e cea mai mare sursa a nefericirii omului. Este ceea ce il separa pe om de Dumnezeu. Sa-ti traiesti viata fara sa te astepti la ceva, fara nevoia de a avea un anumit rezultat; sa renunti la atasamentul de rezultate – aceasta este libertatea. Aceasta este Dumnezeirea. Adica, unimea si unirea cu Dumnezeu, a te topi in divinitate si a deveni una cu ea. Bucuria Mea este in actul de creatie, nu in ceea ce urmeaza. Prin urmare, renunta la rezultate, dar, absolut niciodata, nu renunta la pasiune. Pasiunea este drumul, este calea spre Realizarea de Sine. Chiar si in termeni pamantesti se poate spune, destul de corect, ca daca nu ai nicio pasiune pentru nimic, nu traiesti. Deci ce ar fi daca ai face o alegere mai inalta? Ce ar fi daca ai alege bunatatea, compasiunea, intelegerea, iertarea, iubirea? Ce-ar fi daca ai alege starea de Dumnezeire? Care ar fi experienta ta? ” Fragmente din cartea Conversatii cu Dumnezeu, vol.I – de Neale Donald Walsch … . . .

marți, 31 iulie 2012

Îl lasă Rusia din braţe pe Bashar al-Assad?


Din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai conducerii ruse se gândesc la posibilitatea unei ‘rupturi’ cu Bashar al-Assad, motivând acest lucru prin faptul că regimul acestuia nu mai este în stare să restabilească fosta ordine. Revista americană Time a luat legătura cu vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat, Andrei Klimov, aflat în prezent în Siria. Unul dintre obiectivele vizitei sale este de a clarifica ce variante de acţiune mai au regimul Assad şi Rusia. ‘Se pare că variante bune nu există’, a spus deputatul rus, potrivit Agerpres.
Până şi Rusia este gata să se împace cu perspectiva înlăturării lui Bashar al-Assad. ‘În opinia mea, varianta ideală ar fi aceea în care Assad ar mai transmite puterea cuiva, unui om care să poată menţine caracterul secular al regimului şi să nu-i permită Siriei să devină un perturbator al liniştii regionale’, afirmă Klimov.
Însă, chiar dacă puterea de la Kremlin împărtăşeşte opinia prezentată mai sus, ea nu a declarat încă acest lucru în mod public’, comentează revista Time. Recent, Putin a spus că înlăturarea lui Assad nu va face decât să înrăutăţească situaţia: războiul civil se va prelungi. Cu toate acestea, tonul diplomaţilor ruşi s-a schimbat în mod semnificativ, este de părere publicaţia citată.
În februarie, aminteşte Time, reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la Organizaţia Naţiunilor Unite, Vitali Ciurkin, declara, într-un intervin acordat jurnalistului american Charlie Rose, că Rusia nu intenţionează să le întoarcă spatele aliaţilor săi, însă la 24 iulie, într-o discuţie cu acelaşi jurnalist, Ciurkin a oftat şi a lăsat să-i scape: ‘Assad nu ne este rudă şi noi nu nutrim faţă de regimul său un ataşament special’.
Şi totuşi Siria, precum un frate mai mic cu deviaţii infracţionale, pune Rusia într-o situaţie delicată, continuă publicaţia americană, explicând câ nemeroşi jurnalişti le adresează înalţilor funcţionari ruşi întrebări despre crimele în masă care au loc în Siria.
Moscova a fost nevoită să poarte negocieri cu rebelii sirieni. ‘Ruşii caută parteneri în rândurile opoziţiei’, afirmă Bassma Kodmani, reprezentantul Consiliului Naţional Sirian. Participant la negocieri şi membru al Consiliului Naţional Sirian, Munzer Mahos a declarat că un diplomat rus i-ar fi spus: ‘Ştim că Assad este un fel de Stalin’. Unii dintre reprezentanţii conducerii ruse sunt gata să o rupă cu Assad, chiar doresc foarte tare acest lucru, asigură Mahos.
În orice caz, potrivit Time, Rusia s-a săturat să fie considerată avocatul lui Assad. Întrebat dacă Rusia îi va oferi azil politic lui Bashar al-Assad şi familiei acestuia, Andrei Klimov a răspuns că Rusia ‘are şi aşa foarte multe probleme de imagine’.
Cu toate acestea, spre deosebire de alte ţări, Rusia nu va încerca să determine înlăturarea lui Assad prin presiuni: Putin nu va accepta o schimbare atât de radicală a cursului. ‘Confruntarea cu Occidentul îmbunătăţeşte foarte tare imaginea lui Putin în interiorul Rusiei’, explică expertul Nikolai Zlobin, citat în final de revista americană.

miercuri, 16 mai 2012

PANICĂ Grecii retrag sume masive din bănci


Preşedintele elen a fost nevoit să ceară, marţi, organizarea de noi alegeri anticipate în Grecia, după ce pertidele nu au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern, din cauza opoziţiei unor formaţiuni faţă de măsurile de austeritate adoptate în cadrul pachetelor de ajutor financiar extern.
Sondajele arată că stânga radicală va obţine şi mai multe mandate decât a câştigat la alegerile din 6 mai, situaţie care a redus încrederea în capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro, lovind puternic cotaţiile pe bursele europene şi cursul euro.
Grecii retrag bani din bănci aparent din cauza temerilor faţă de o devalorizare rapidă în cazul în care ţara părăseşte zona euro, arată transcriptul negocierilor avute luni de Papoulias cu liderii politici.
Preşedintele a transmis politicienilor informaţia, primită de la şeful băncii centrale, George Provopoulos, că grecii au retras cel puţin 700 de milioane de euro din bănci pe parcursul zilei.
"Mi-a spus că nu există panică, dar există o teamă puternică, care se poate transforma în panică. Retragerile şi ieşirile până la ora 16:00, când am vorbit cu el, se situau la 700 milioane de euro. Provopoulos se aşteaptă la ieşiri totale de circa 800 de milioane de euro", a spus preşedintele.
Grecii retrag constant bani din bănci de mai multe luni, dar până în prezent nu au existat cozi la băncile din Atena.
Retragerile de luni au depăşit însă cu mult ritmul în care grecii au scos bani din bănci de la începutul crizei datoriilor în 2009, notează Wall Street Journal.


În ultimii doi ani, ieşirile s-au situat de obicei la 2-3 miliarde de euro lunar, însă în ianuarie au depăşit 5 miliarde de euro. Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, depozitele totale ale companiilor şi populaţiei în Grecia se ridicau la 165,36 miliarde de euro la finele lunii martie. La finele lui 2009, aceste depozite totalizau 245 miliiarde de euro.
Liderii politici din UE şi Banca Centrală Europeană au avertizat că vor opri ajutorul financiar extern, de care Grecia are nevoie disperată, dacă viitorul guvern nu va respecta angajamentele privind austeritatea.

În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, iar Alpha Bank şi Piraeus Bank sub brand propriu.
Sursa: De Mediafax 

Sursa: realitatea.net

duminică, 28 august 2011

Vor fi americanii si mai prosti dupa ce renunta la scrisul de mana?

Citez din articolul Vor fi americanii şi mai proşti după ce renunţă la scrisul de mână?:
Potrivit regulamentului Common Score State Standards, intrat în vigoare anul trecut şi adoptat de majoritatea şcolilor americane, scrisul de mână nu mai este obligatoriu în instituţiile şcolare.
Indiana se alătură statelor americane unde scrisul de mână nu va mai fi obligatoriu, acesta fiind înlocuit cu abilităţi “mai utile”, de tastare, după cum spun profesorii.  Măsura face parte din Iniţiativa Common Score State Standards, care îşi propune să asigure un învăţământ adaptat tehnologiei actuale.
Multe şcoli susţin că, pur şi simplu, timpul de predare nu este suficient pentru a-i învăţa pe copii ambele metode de scris.
Copiilor mai mari de 11 ani li se cere “să demonstreze o stăpânire suficientă a tastelor, pentru a tasta cel puţin trei pagini într-o singură sesiune”.
Unii dintre părinţi, însă, precum şi un grup de psihologi au reacţionat violent la decizia şcolilor, susţinând că abilitatea de a scrie de mână nu se rezumă doar la eficienţa notării informaţiilor, dezvoltând componente esenţiale ale gândirii.
“Cred că între scrisul de mână şi procesele cerebrale de învăţare există o puternică legătură”, susţine unul dintre critici. “Nu sunt de acord. Cum se presupune că vor şti să-şi scrie propriu nume?”, se întreabă o mamă.
Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare, dat publicităţii în aprimie 2011, nivelul educaţiei în Europa a crescut considerabil, mai mulţi tineri absolvind învăţământul secundar şi învăţământul superior decât în urmă cu zece ani.
Totuşi, abandonul şcolar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în Uniunea Europeană şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani.
Cititi va rog si:
VIDEO: Cat de incult e cetateanul american? Dar cat de inculti or fi in general cetatenii de pe planeta?
 
Sursa: Saccsiv’s Weblog