Cele doua teorii

Cele doua teorii care explica aparitia vietii pe Pamant: evolutionismul (admis in prezent de majoritatea oamenilor) si creationismul, conceptia acceptata de religie, dar si de multi oameni de stiinta. Teoria evolutionista, formulata in anul 1859 de Charles Darwin si publicata in lucrarea “Originea speciilor”, sustine ca toate formele de viata existente sunt rezultatul aparitiei generatiei spontane, al mutatiilor accidentale survenite ulterior si al selectiei naturale. Teoria creationista considera ca Dumnezeu a conceput atat Universul, cat si formele de viata, crearea lor fiind relatata in primul capitol al Bibliei, Geneza . Cele doua variante se contrazic radical in privinta modificarii speciilor de vietuitoare si a duratei in care aceasta a avut loc. Evolutionistii considera ca mutatiile, determinate intr-un timp indelungat de adaptarea la mediu, au dus la aparitia de specii complet noi; creationistii sunt de parere ca este posibil sa apara noi varietati in cadrul speciilor, dar aceste modificari nu duc la obtinerea altor specii, iar dezvoltarea nu a avut nevoie de mai mult de 6 -10000 de ani.Aparitia vietii nu poate fi studiata direct, din acest motiv recurgandu-se la dovezi indirecte: teoria probabilitatii, varsta planetei noastre si exemplarele fosilizate de plante si animale din scoarta Pamantului. Daca teoria evolutionista este adevarata, probabilitatea matematica a procesului evolutiv trebuie sa fie una ridicata, planeta sa aiba o varsta inaintata si conditii de mediu prielnice dezvoltarii in tot acest timp, iar fosilele sa cuprinda forme de viata intermediare intre specii. Pentru a sustine creationismul, e necesara descoperirea unor fiinte atat de complexe, incat sa fie evident ca nu s-au putut forma spontan, trebuie confirmata varsta tanara a Pamantului si sa nu se gaseasca fosile care sa ateste stadii intermediare intre specii.Orice specie poseda propriul sau cod genetic. Cel mai rudimentar cod genetic necesar pentru supravietuirea unei celule a fost stabilit de oamenii de stiinta ca avand 256 de gene, aceasta celula ipotetica putand sa traiasca doar intr-un mediu aproape perfect. Teoria privind generatia spontana admite ca viata a aparut intamplator din substantele chimice si in conditiile existente intr-un anumit moment, rezultand o celula foarte simpla. Ce inseamna “intamplator”? Cercetatorii estimeaza ca probabilitatea producerii combinatiei necesare unei singure molecule sunt foarte mici, de 1 la 10 la puterea 87. Concluzia este ca fiintele vii, care poseda o uimitoare complexitate, nu puteau sa apara intamplator. In perioada in care Darwin si-a formulat teoria nu existau cunostintele despre biogenetica pe care le avem la dispozitie astazi. In mod normal, genele sunt stabile, iar mutatiile sunt aproape toate nocive, doar una din zece mii fiind benefica. Ar fi nevoie de milioane de mutatii favorabile pentru a se produce diversificarea speciilor, sustinuta de evolutionisti. Autorii trec in revista metodele de a stabili varsta planetei si a sistemului nostru solar, cele mai multe studii indicand ca Pamantul este o planeta tanara, nedepasind zece mii de ani. Nici dovezile oferite de paleontologie nu sustin teoria evolutionista; absenta constanta a formelor intermediare este valabila pentru aproape toate ordinele claselor de animale.In secolul trecut s-a considerat ca exista specii intermediare intre primate si om: Rama- pithecus, Australopithecus, Homo habilis, Pithecanthropus erectus (omul de Java), Sinanthropus erectus (omul de Pekin), Homo Neanderthalensis (omul de Neanderthal), Hesperopithecus (omul de Nebraska), Eoanthropus dawsoni (omul de Piltdown). Reexaminarea acestor fosile si descoperireaunor exemplare foarte vechi ale lui Homo sapiens a dus la concluzia ca aceste specii au coexistat in aceeasi perioada si ca graba de a dovedi cu orice pret evolutionismul i-a determinat pe unii antropologi sa se bazeze mai mult pe subiectivitate decat pe fapte concrete. Pithecanthropus este clasificat in prezent ca specie disparuta de primate, iar Australopithecus, Homo habilis si Homo erectus se incadreaza in grupa maimutelor antropoide. Analiza ADN-ului a aratat ca omul de Neanderthal era o fiinta complet dezvoltata, similara omului modern, iar aspectul sau indesat se datora lipsei de vitamina D, care provoaca rahitismul. Cat despre omul de Nebraska si cel de Piltdown, examinarea superficiala si chiar incercarea de a frauda au atras neincrederea comunitatii stiintifice. Evolutionistii considera ca oamenii si alte fiinte mai dezvoltate reprezinta dovezi ale cresterii complexitatii, in incercarea de a demonstra ca este posibil ca un univers sa devina mai ordonat si mai complex prin el insusi. Legile fizicii arata insa contrariul (sistemele complexe ordonate devin in timp mai simple si mai dezordonate, in absenta unei actiuni exterioare).Charles Darwin si-a conceput teoria fara ajutorul stiintei moderne si fara a-si putea verifica ideile. Se poate pune intrebarea de ce evolutia este sustinuta atat de insistent, cand exista atat de putine dovezi. Raspunsul se afla in filozofia celor care o sustin, in modul lor de a vedea lumea. Daca ar admite creatia, ar trebui sa accepte ca exista si un Creator ,ceea ce le-ar schimba felul de viata,recunoasterea unei puteri superioare insemnand renuntarea la propria lor aroganta. In istorie exista exemple de conducatori si guverne care au considerat ca omul, nefiind o creatie, poate fi tratat ca animalele. Lipsa de respect fata de valoarea umana este cauza a tot mai multe probleme sociale (prejudecati rasiale, violenta in familie, jafuri, crime). Doar cunoscand adevarul despre creatie, omul isi poate vedea semenii ca pe niste fiinte de valoare si nu doar ca pe niste competitori in lupta pentru existenta. Creatorul, Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, este singurul in care oamenii isi pot pune credinta si increderea.

Sursa: Manipularea omenirii

Populatia Romaniei scade dramatic …

Citez din articolul Populatia Romaniei va scadea puternic in urmatorii 50 de ani, pana la 17 milioane in 2060:
Populatia Romaniei va scadea la 19,857 milioane de persoane pana in anul 2035, de la 21,462 milioane la inceputul anului 2010, urmand apoi sa se reduca, pana in 2060, la 17.308 milioane, reprezentand unul dintre cele mai mari declinuri din UE, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat, relateaza Mediafax.
   Astfel, populatia Romaniei ar putea cobori cu 7,5% pana in 2035 fata de 2010, a patra scadere din UE, dupa cele inregistrate de Bulgaria (-15,3%), Letonia (-12,7%) si Lituania (-10,6%), se arata intr-un comunicat al institutului european de statistica.
Pana in 2060, numarul locuitorilor Romaniei s-ar putea reduce cu 19,4%, ritmul de declin fiind tot al patrulea din Uniune, dupa Bulgaria (-26,9%), Letonia (-25,6%) si Lituania (-19,6%), potrivit estimarilor Eurostat.
Populatia UE ar urma sa creasca cu 4,7% pana in 2035, de la 501,044 milioane de persoane la 524,537 milioane, atingand un varf la 526 milioane in 2040 – cu 4,9% mai mult fata de 2010. Ulterior, populatia celor 27 de state membre ar intra pe o panta descendenta, coboarand la 516,940 de locuitori pana in 2060, cifra care reprezinta insa un plus de 3,2% raportat la nivelul de la inceputul lui 2010.
Cele mai puternice cresteri ale populatiei pana in 2060, raportat la 2010, ar urma sa fie inregistrate de Irlanda (46%), Luxemburg (45%), Cipru (41%), Marea Britanie (27%), Belgia (24%) si Suedia (23%).
In Germania, cea mai populata tara din UE si cea mai mare economie europeana, ritmul estimat de scadere a populatiei pana in 2060 este de 18,8%, apropiat de cel al Romaniei.
Totodata, Romania va avea in 2060 una dintre cele mai imbatranite populatii din UE.
Astfel, ponderea locuitorilor cu varsta mai mare de 65 de ani va fi cea mai ridicata in Letonia (36%), Romania si Polonia (35%), Bulgaria, Germania si Slovacia (33%), fata de 29,5% la nivelul UE.
In prezent, ponderea batranilor in populatia Romaniei este de 14,9%, mai redusa fata de media UE de 17,4%.
Astfel, rata de dependenta a persoanelor cu varsta inaintata, adica raportul dintre numarul locuitorilor trecuti de 65 de ani si volumul populatiei active, cu varste intre 15 si 64 de ani, va creste puternic in UE, de la 26% in 2010 la 53% in 2060.
Romania este in grupul tarilor unde rata de dependenta va creste alarmant, depasind 60% pana in 2060, alaturi de Bulgaria, Germania, Letonia, Polonia si Slovacia.

Comentariu saccsiv:
Asadar, stam foarte rau, intr-o Europa care sta rau. Si asta deoarece am ajuns sa avem o conceptie fundamental gresita:
Familia romaneasca în secolul XXI: “Un singur copil, da’ bun!”. SAU CUM DISPAREM CA NEAM …
   Actualele previziuni par oleaca mai optimiste decat cele mai vechi.
Acum cativa ani prof. univ. dr. Vasile Gheţău spunea: „Concluzia firească la care ne conduc observaţiile noastre este lipsită de echivoc: viitorul demografic al României se află in nivelul natalităţii şi numai redresarea acesteia poate avea efecte pozitive şi de durată.„
Valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor este de 2,1 copii la o femeie. De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare cu puţin superioară celei reclamate de înlocuirea generaţiilor, rata fertilităţii totale a coborât la doar 1,3 copii la o femeie.
Când scăderea natalităţii ori menţinerea unui nivel scăzut al fenomenului se etalează pe o lungă perioadă de timp, intervine deteriorarea structurii pe vârste . Ponderea populaţiei de 60 ani şi peste ar ajunge la aproape 40 la sută în varianta cu fertilitate constantă. Dacă luăm în considerare ritmul procesului şi mecanismele acestuia, putem afirma fără greşeală că în doar câţiva ani populaţia României va fi mai îmbătrânită demografic decât cea a ţărilor dezvoltate.
Conform previziunilor de atunci ale specialistilor in demografie, daca starea de fapt actuala nu se va schimba, pana in 2050 populatia Romaniei va scadea la 14-16 milioane, in timp ce, in anul 2100, Romania va mai avea doar 8-9 milioane de locuitori.
Dupa cum ati observat insa, este o problema la nivelul tarilor „civilizate”. Si semnale de alarma se tot trag de la o vreme:
„IARNA DEMOGRAFICA„ subtitrare in limba romana si completari foarte necesare
Deci teoretic, intr-un secol sau doua, romanii, ca si europenii, vor disparea …
Nu cred ca bunul Dumnezeu mai tine pamantul atata vreme, insa, asa, ca principiu vorbind, e jale. E pe placul ELITELOR:

Sursa: Saccsiv’s Weblog

Salatele cu IAURT, ideale în zilele caniculare

Iaurtul preparat în casă, cel mai sănătos

Specialistul Click!, dr. Ovidiu Chiş, expert în medicina tradiţională indiană, ne vorbeşte despre beneficiile iaurtului preparat în casă şi ne recomandă câteva reţete potrivite pentru anotimpul cald.

Acru şi răcoritor, iaurtul este ideal pentru zilele caniculare de vară. În special iaurtul preparat din lapte integral are o valoare nutritivă ridicată şi ne furnizează cea mai pură energie. Poate fi consumat ca atare sau poate fi folosit ca bază pentru salate de fructe sau legume.

Este important să citiţi bine eticheta iaurturilor din magazin şi să nu vă lăsaţi păcălit de reclama „produs natural”.

Nu prezintă nici un interes din punct de vedere terapeutic iaurtul care conţine aditivi chimici (enzime sintetice, conservanţi, emulgatori sau arome şi coloranţi sintetici, ca în cazul iaurturilor cu fructe sau a celor cu termen mare de garanţie).

Dacă vreţi să beneficiaţi de toate calităţile iaurtului, este de preferat să-l preparaţi în casă. Este uşor asimilabil şi mai uşor digerabil decât laptele integral proaspăt.

În plus, conţine bacterii valoroase, ce asigură existenţa unei flore intestinale binefăcătoare şi ajută la digestia altor alimente consumate în acelaşi timp. Fierbeţi laptele, apoi lăsaţi-l să se răcească, de preferinţă într-un vas ceramic, până când suportaţi să-l atingeţi cu degetul.

Adăugaţi o lingură de iaurt cumpărat sau de smântână şi lăsaţi să stea liniştit într-o încăpere caldă până a doua zi.

Combinaţii inedite


Cu fructe- Ingrediente: două ceşti de iaurt, 3 banane, un ananas mic, două mere, un mango copt, o ceaşcă de seminţe de rodie, foi de coriandru tăiate, zahăr, sare şi piper negru. Preparare: amestecaţi iaurtul cu un bătător manual şi încorporaţi sarea si zahărul până când iaurtul devine dens, apoi adăugaţi lapte sau apă. Tăiaţi fructele cubuleţe mici şi adăugaţi-le în iaurt. Garnisiţi cu coriandru tăiat şi rodie.


Cu cartofi- Aveţi nevoie de două ceşti de iaurt, 2-3 cartofi fierţi, jumătate de linguriţă de praf de chimen prăjit, sare, praf de ardei picant roşu, foi de coriandru tăiate fin, 1-2 ardei picanţi verzi tocaţi. Tăiaţi cartofii bucăţele mici. Amestecaţi iaurtul cu apă până când devine moale. Adăugaţi sarea, praful de ardei iute, ardeii verzi, sarea şi praful de chimen şi amestecaţi bine. Acum adăugaţi cartofii. Garnisiţi cu coriandru.


Cu castraveţi- Amestecaţi 100 g castraveţi curăţaţi de coajă şi raşi, 100 g iaurt, câteva foi de coriandru, o linguriţă de şofran, o lingură de nucă de cocos rasă, 2 ardei iuţi verzi bucăţele, praf de ardei iute, jumătate de linguriţă de zahăr, sare după gust. Serviţi rece.
Citeşte şi:
Încearcă noua dietă cu salate de sezon!
Slăbeşte cu salată de sezon!
Cura de afine te menţine în formă!
Cum a slăbit Mihaela Borcea 10 kg în câteva săptămâni
Atenţie la dietele «minune»
sursa click.ro
Sursa: politia karmica

CINE A INLATURAT SCENA MORTII LUI DECEBAI DE PE COLUMNA LUI TRAIAN

Columna lui Traian adaposteste multe mistere, pe care istoria se incapataneaza sa le treaca cu vederea. Degradat, prost interpretat, magnificul monument nu prea ii mai intereseaza pe istoricii nostri. S-au scris cateva studii, s-au dat cateva interpretari si s-a inchis dosarul. Se asterne praful peste o istorie a dacilor scrisa cu condeiul rupt, de niste istorici grabiti, o istorie din care adevarul inca nu s-a aratat decat in mica masura.

Primul "film" de razboi din istorie

Victoria lui Traian asupra dacilor a fost mai mult decat o simpla victorie militara: a fost inceputul unui jaf care a scos Imperiul roman din criza. Tezaurul dacic regal, estimat la cifre fabuloase conform autorilor vremii (mii de tone de aur si argint, rectificate de istorici la cateva sute, prin stergerea unui zero), a dus la o scadere a pretului aurului in imperiu, la scutirea cetatenilor romani de impozite pe timp de un an, la spectacole si jocuri ce au durat 123 de zile - cele mai lungi din istoria imperiului. Romanii si-au exprimat bucuria pentru infrangerea dacilor, punand sa fie ucisi in jocurile de circ 10 000 de gladiatori sclavi si 11 000 de fiare salbatice.

Minele Daciei au furnizat in continuare aur imperiului, finantand ample programe de constructii, intre care si grandiosul for al lui Traian. Pentru realizarea acestuia s-a excavat un deal intreg, iar pentru a marca acest efort a fost inaltata o columna. Era o columna alba, goala, iar inscriptia de pe soclul sau spunea ca acest monument s-a ridicat pentru a marca inaltimea colinei excavate. Era viitoarea Columna a lui Traian. La un moment dat, la scurta vreme dupa inaugare, cuiva i-a venit ideea decorarii columnei. Probabil arhitectului Apollodor din Damasc. Monumentul, inalt de 38 m, a fost decorat cu benzi sapate in spirala, acoperite cu scene de lupta, asemenea cadrelor unui film, reprezentand desfasurarea celor doua razboaie daco-romane. Multi specialisti sustin chiar ca reprezentarile de pe columna erau in culori, ca marmura a fost pictata. Astfel a luat nastere unul dintre cele mai grandioase monumente din cate a avut antichitatea, admirat si imitat de-a lungul timpului. Doar inscriptia a ramas aceeasi, fara sa pomeneasca nimic de razboaiele cu dacii.                                        

Pe columna apar foarte multe scene in miscare, complexe, elaborate, compuse pe mai multe planuri. Figurile sunt expresive si, desi sunt peste 2500 de fete reprezentate pe columna, rareori se gasesc unele care sa semene intre ele. Nimic nu este repetitiv, totul este plin de dinamism, de durere si compasiune. Desi romanii sunt prezentati mereu invingatori, desi nu exista nici o imagine de roman ucis in lupta, in vreme ce dacii sunt aratati zdrobiti in toate infruntarile, chirciti, cazuti sub copitele cailor, sagetati, decapitati, cu toate acestea, se desprind din aceste reprezentari o mare compasiune si admiratie a autorului fata de daci. Dacii lupta pana in ultima clipa pentru a-si apara libertatea si pamantul. Mai mult, in afara de celebra scena a sinuciderii lui Decebal, exista mai multe scene de sinucidere in masa a dacilor, care nu au acceptat sa ajunga prizonieri in mainile romanilor: fie isi strapung pieptul sau gatul cu pumnalul, fie, intr-o scena mult discutata, beau otrava. (Dupa alte interpretari, ar fi vorba de impartirea ultimelor provizii de apa, nu de impartirea otravii.) Scena este una dintre cele mai dramatice de pe Columna. Durerea este sfasietoare, dar este mai mult durerea infrangerii decat chinul mortii.

Multi dintre cei ce au studiat temeinic reliefurile de pe columna au afirmat ca la baza povestirii ilustrate pe acest monument se afla cartea pierduta a imparatului Traian despre razboaiele cu dacii; ca, de fapt, columna nu este decat "ilustratia" acelei carti, respectand succesiunea episoadelor, evenimentele, personajele si descrierile din carte. Multe din episoadele columnei sunt enigmatice. Ele erau probabil intelese de romani, care erau familiarizati cu textul cartii lui Traian si recunosteau usor pe fusul columnei cele descrise in carte. Pentru noi insa, care nu am avut sub ochi aceasta carte, ele raman o enigma.

Misterul unei scene sterse de pe Columna

Desi timpul si-a lasat amprenta pe suprafata columnei, ea a ramas totusi intreaga, dupa aproape doua mii de ani. Culorile s-au sters primele, apoi numeroase detalii s-au tocit, elementele metalice adaugate s-au pierdut (armele din mainile razboinicilor erau dificil de reprezentat in marmura, in relief, din pricina fragilitatii lor, asa incat au fost inserate arme metalice). La Muzeul de Istorie a Romaniei exista o copie a columnei in marime naturala, executata in anii 30, si ajunsa in tara in 1967. Dar in vreme ce scenele de pe columna de la Roma cresc in spirala de la baza spre inaltime, unde nu mai pot fi vazute de la distanta, copia de la Bucuresti nu este compusa pe inaltime, ci este desfasurata pe orizontala, scena cu scena, in asa fel incat sa poata fi vazute toate detaliile. (In antichitate, columna putea fi "citita" din cladirile care o inconjurau, si care aveau cel putin doua etaje.)                        

  Undeva spre varful columnei, sub capitel, unde ochiul privitorului ajunge cu greu, iar detaliile sunt aproape imposibil de distins, se desfasoara scenele cele mai dramatice: caderea Sarmizegetusei, sinuciderea lui Decebal si sfarsitul razboiului. De fapt, sfarsitul istoriei unui neam. Dupa ce Decebal a inteles ca nu mai are scapare, a ales sa-si curme singur viata, pentru a nu trai dezonoarea de a fi legat de carul triumfal al lui Traian. Urmarit prin padure de un grup de romani, Decebal alearga calare, alaturi de alti nobili daci. Este ajuns din urma, iar in momentul in care soldatul din spate ii intinde mana intr-un gest care ii oferea viata (dar si sclavia), Decebal se lasa sa cada de pe cal si isi duce spre gat sabia incovoiata. In scena urmatoare, doi copii daci sunt capturati de romani, probabil fiii lui Decebal. Iar in scena imediat urmatoare, doi soldati prezinta unei multimi, pe un scut, capul lui Decebal. Ambii au privirea intoarsa, nici unul nu se uita spre scut si spre capul sangerand al regelui dac. Sursele scrise spun ca atat capul cat si mainile regelui au fost duse la Roma si azvarlite pe treptele templului Gemoniilor. In scena imediat urmatoare, trei nobili daci, cu siguranta de mare vaza, sunt prinsi in munti de un grup numeros de soldati romani. Intre ei poate se aflau si fratele lui Decebal, Diegis, si marele preot, Vezina. Pentru prinderea celor trei a fost mobilizat un numar foarte mare de soldati romani, dupa cum rezulta din ilustrarea a nu mai putin de 16 figuri de legionari. Ultimele rezistente dacice sunt inabusite in munti. Un grup de daci, cu bagaje, se intorc la casele lor (sau, din contra, parasesc tara ocupata), apoi un sir de animale domestice inchide lungul sir al reliefurilor de pe coloana. Nu urmeaza nici o procesiune, nici un mars triumfal, nici o defilare glorioasa a armatei, nici o intrare stralucitoare in Roma. Un final neasteptat pentru un monument care trebuia sa celebreze victoria, triumful, gloria lui Traian, un final macabru si plin de tragism.

Crestinii, acuzati

Specialistii care au studiat Columna au oferit o interpretare credibila: crestinii ar fi sters scena! In anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al Iii-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, incepand cu 1558. In sfarsit, in 1589-1590, in varful Columnei, in locul statuii lui Traian, disparuta inca din antichitate, a fost asezata statuia Sfantului Petru. Se presupune ca scena prezentarii capului lui Decebal a disparut in aceasta perioada, deoarece atingea sensibilitatea crestinilor, era prea macabra pentru gustul lor si de aceea a fost stearsa.

Un martor incomod

Columna a fost obiect de mare admiratie, inca de timpuriu. Multi artisti ai Renasterii s-au inspirat din reliefurile sale, iar regii Europei au vrut sa aiba, nu de putine ori, o copie sau o columna similara. S-au facut desene si gravuri dupa reliefuri, inca de pe la 1400. Cele mai precise au fost executate de artistul Sante Pietro Bartoli, la inceputul secolului al Xvii-lea, cand Ludovic al Xvi-lea a comandat o copie dupa columna. Pentru realizarea mulajelor au fost ridicate schele pana in varful columnei. Bartoli a profitat de aceasta oportunitate si, urcandu-se pe schele, a copiat in cel mai mic detaliu toate scenele de pe Columna. In desenele lui, scena astazi distrusa este intreaga, cu toate amanuntele sale. Albumul sau de gravuri, dedicat lui Ludovic, pe care il numeste "Traian al Frantei" a fost editat in 1673. Lipsa de interes si de informare a celor care ar fi trebuit sa se ocupe de studierea si interpretarea scenelor de pe Columna a dus la tainuirea, cu sau fara voie, a unui episod de mare importanta pentru istoria noastra. Orice studiu temeinic al imaginilor de pe fusul Columnei trebuie sa plece de la analiza imaginilor copiate, fie prin mulaje, fie prin desen, in perioada secolelor Xv-Xviii. Si acestea nu sunt putine!

Albumul de desene al lui Sante Pietro Bartoli exista si in Romania, in cateva exemplare. Unul se afla la cabinetul de stampe al Bibliotecii Nationale a Romaniei, iar un altul la Sibiu, daruit bibliotecii Astra de catre Badea Cartan... Da, acel Badea Cartan, ciobanul care a rupt cinci perechi de opinci mergand pe jos pana la Roma, anume ca sa vada Columna. Acel Badea Cartan care a presarat in jurul Columnei pamant adus de acasa si boabe de grau. Acel roman patriot, despre care ziarele Romei au scris ca este "un dac coborat de pe Columna". A carat de-a lungul vietii cu spinarea, peste munti, mii de carti in limba romana, din "Romania libera", in Ardealul ocupat. Intre ele, si aceste nepretuite reproduceri dupa reliefurile Columnei, pe care specialistii continua sa le ignore.

Unii cercetatori sustin ca Bartoli ar fi reprodus din imaginatie unele detalii disparute de pe Columna. Nu putem sti deocamdata daca scena cu capul lui Decebal este reconstituita de artist sau chiar exista intacta in secolul al Xvii-lea, pe piatra monumentului. Alfonso Chacon, un calugar spaniol care a scris comentarii despre Columna in limba latina, in secolul al Xvi-lea, spune ca alaturi de cap se aflau si cele doua maini taiate ale regelui, dar in desenul lui Bartoli nu vedem decat capul. Exista doua explicatii: fie calugarul nu a vazut detaliile scenei, deoarece era deja stearsa, si s-a orientat in descriere dupa stirile din izvoare, care sustineau ca atat capul cat si mainile regelui au fost duse la Roma, fie a vazut scena originala, a descris-o cu exactitate, dar Bartoli a gasit-o deja stearsa si a reconstituit-o fara cele doua maini. Singurul mod in care se poate afla perioada in care scena a fost distrusa este consultarea tuturor reproducerilor dupa Columna existente, de la cele mai vechi, datand de pe la 1400, pana la cele mai recente.

Pedepsirea lui Traian

Traian a avut o faima buna printre contemporani si chiar multa vreme dupa moartea sa. Ziua lui de nastere era inca sarbatoare nationala in secolul al Iv-lea. Chiar daca unii istorici antici l-au mai criticat, in ansamblu a fost considerat un imparat bun, un model. Pentru romani, desigur. Pentru daci a fost un exterminator, masacrand forta de lupta a dacilor si ducand la Roma o jumatate de milion de prizonieri, daca e sa dam crezare surselor vremii. Si totusi, ceva s-a intamplat cu posteritatea lui Traian. Este de neinteles cum aproape toate scrierile din vremea lui Traian, in care se pomenea de daci, au disparut. Cu greu ne putem imagina ce s-a intamplat. Intr-o scurta enumerare, au disparut: jurnalul de razboi al lui Traian, intitulat "Dacica" (sau "De bello dacico"); cartea medicului lui Traian, Crito, intitulata "Getica"; scrierea lui Apollodor din Damasc, despre constructia podului de la Drobeta; toate operele istoricilor de curte ai lui Traian (cel putin patru la numar), care au scris despre imparat si despre razboaiele sale cu dacii; biografia lui Traian, scrisa de Tacitus; capitolele din istoria aceluiasi autor, in care erau infatisate luptele cu dacii; istoria Daciei scrisa de Dio Chrysostomos, invatat exilat in Dacia in vremea lui Domitian, dar foarte iubit de Traian; edictul lui Traian, in care erau consemnate toate operatiunile din timpul celor doua razboaie, ca si cheltuielile de razboi; scrierile lui Pliniu cel Tanar, prieten apropiat al lui Traian, care a povestit si el pe larg despre cucerirea Daciei; poemul lui Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, care a scris in versuri istoria razboaielor cu dacii; istoria Daciei, cuprinsa in capitolul 22 al istoriei lui Appianus; biografia lui Traian, scrisa de Plutarh, celebrul istoric grec; capitolele despre Dacia din istoria lui Ammianus Marcellinus; istoria domniei lui Traian semnata de Dio Cassius; capitolele din istoria romana a aceluiasi autor, care tratau despre razboaiele lui Domitian si expeditiile lui Traian in Dacia. Doar din acestea din urma ne-au ramas niste rezumate stangace: singurele informatii care au ajuns pana la noi despre razboaiele cu Traian. In rest, totul s-a pierdut! Absolut tot. Pana la noi nu a ajuns nici macar un rand!

Este oare o coincidenta, o simpla intamplare, disparitia tuturor acestor documente? Sau a avut loc, din motive necunoscute si la o data greu de precizat, o incercare de stergere a memoriei lui Traian din istorie, ori cel putin a episodului dacic? Inca si mai ciudat este ca si monumentele lui Traian, cele mai multe dintre ele, au avut o soarta asemanatoare cu cea a cartilor. Doar Columna, mare, impunatoare si greu de doborat, a ramas in picioare. Putina lume stie ca a existat un fel de continuare a subiectului Columnei, conceputa si realizata exact in acelasi stil si cu acelasi talent ca si reliefurile de pe Columna, dar pe o suprafata plana. Este vorba de marea friza a lui Traian, ce masura 32 de metri (dupa unii chiar peste 100 m!) si impodobea Basilica Ulpia ori un arc triumfal grandios, disparut astazi. Abia in aceasta friza, care condenseaza intr-un fel razboaiele cu dacii, este reprezentat triumful lui Traian, procesiunea glorioasa. Dupa numai doua secole, forul lui Traian este profanat de urmasi, friza sparta in mai multe bucati, dintre care patru au fost incastrate in Arcul lui Constantin, precum si opt statui de daci, utilizate la impodobirea aceluiasi Arc. Imparatul Constantin cel Mare se nascuse la sudul Dunarii, la putini ani dupa retragerea romanilor din Dacia, zona locuita de daci. Nu este exclus ca aceasta obarsie moeso-daca a lui Constantin sa-l fi determinat pe imparat sa-si impodobeasca Arcul cu statui de daci si sa distruga monumentul lui Traian, pentru a-l incorpora in al sau.

Stim, asadar, ca la doar doua secole dupa moartea sa, forul lui Traian incepea sa fie descompus. Un astfel de gest nu se poate explica decat prin caderea in dizgratie a lui Traian, caci romanii aveau un cult pentru inaintasii lor. In acest fel s-ar putea explica disparitia aproape in totalitate a documentelor lui si ale celor despre el, precum si spolierea monumentelor inchinate lui. Probabil tot atunci a fost doborata de pe Columna statuia colosala de bronz aurit a imparatului, probabil atunci a fost jefuita si urna de aur ce ii adapostea cenusa, asezata in soclul Columnei. E adevarat, nu avem absolut nici o informatie directa in acest sens. Dar daca aceste presupuneri nu sunt gresite, putem intelege de ce, odata cu Traian, au disparut din istorie si dacii. Ramane insa o mare enigma: care ar fi fost motivul unei asemenea pedepse, caci Traian avea, in ochii compatriotilor lui, imaginea unui imparat bun si drept. Poate vreunul dintre imparatii Romei de origine dacica, despre care istoria noastra nu pomeneste niciodata, a vrut sa razbune tragica soarta a dacilor. Sau poate altcineva, mult mai tirziu, caci unele scrieri despre daci inca erau citate in secolul al Vi-lea. Sau poate e doar o simpla razbunare a sortii... Oricum ar fi, important este ca, de-a lungul vremii, durerea si revolta pentru inrobirea Daciei au dainuit, iar gestul stergerii de pe Columna a scenei celei mai umilitoare pentru daci este o dovada limpede in acest sens.

                                                         formula as         

Sursa: enciclopediagetodacilor.blogspot.com

Leacuri din Tara Vrancei

In satele de munte din tara Vrancei anotimpul fanului e in toi. Parfumul tare al ierburilor cosite, mirosul padurii, adierea fructelor parguite, toate acestea transforma sfarsitul verii intr-o sarbatoare a simturilor. Sa ajungi in sate precum Coza, Haulisca, Vizantea, Lepsa, pe dealurile blande ale Odobestiului, si sa stai de vorba cu batranii locului e o adevarata bucurie.

Vrancenii par la prima vedere aprigi si duri, dar sunt, de fapt, omenosi, primitori si sfatosi. Nu s-au lasat rugati prea mult si ne-au dat retete si leacuri pe care le stiu din mosi-stramosi. Iar la plecare, ne-au daruit si un buchet urias de coada-soricelului, “ca sa fie acolo, ca e iarba buna la toate bolile”.
Pentru dureri de cap
Se aduna vrejurile de rosii, vinete si cartofi, toamna tarziu, se pun la uscat si se faramiteaza sau se taie cat mai marunt. Plantele astfel pregatite se stropesc cu apa clocotita. Se intind pe o bucata de panza in strat gros de 1-2 cm si se lasa sa se raceasca putin. Peste plante se pune un tifon uscat iar cataplasma pregatita in acest mod se leaga peste frunte si peste crestet. Se tine “legatoarea” cat mai mult timp. Aceste cataplasme umede sunt de mare folos si in caz de dureri reumatice.
Cel care sufera de durere mare de cap trebuie sa taie ceapa marunt si s-o miroasa cat mai mult timp. Cu cat ii vor curge mai multe lacrimi, cu atat va trece durerea de cap mai repede.
Cine are dureri de cap sa tina picioarele mai intai intr-un lighean cu apa cat mai calda, apoi sa le bage intr-un lighean cu apa rece. Schimbul acesta se face de mai multe ori, si asa durerea trece. Leacul acesta nu e bun pentru cine sufera cu inima.
Pentru a scapa de durerile de cap se leaga pe cap frunze de hrean sau de brusture, puse mai multe, una peste alta.
Daca te doare capul pentru ca ai tensiune mare, piaptana-te cu o perie din par natural, nu cu pieptene sau perie din plastic. Cu peria aceea treci in sus si in jos si peste brate, de mai multe ori.
In caz de raceli si guturai
Opareste piper negru si trage mirosul pe nas, ca sa se desfunde.
Fierbe lapte cu miere si pune in el o bucata de unt cat o nuca. Dupa ce untul se topeste, amesteca bine si bea laptele cu inghitituri cat mai mici. Lichidul trebuie sa fie foarte fierbinte, dar sa nu arda. Ca sa taie grasimea untului, se poate pune in lapte si putin rachiu de fructe. Aceasta bautura se bea de doua ori pe zi, pentru a calma tusea si pentru a lecui durerea de gat.
Pentru a calma durerile de gat se freaca 2-3 galbenusuri cu 2-3 linguri miere de albine si cu 2-3 linguri rachiu, in care se dizolva putin propolis. Dupa ce se consuma toata cantitatea obtinuta, timp de 2 ore nu se mananca si nu se bea nimic.
Pentru a scapa de inflamatia gatului, se unge gatul cu gaz (petrol lampant). De asemenea, se face gargara cu saramura cat mai concentrata.
Pentru scaderea febrei, se impacheteaza bolnavul in cearsafuri udate cu apa si otet. Cat timp bolnavul sta impachetat, se acopera cu o patura peste cearsafurile ude si i se da sa bea ceai concentrat de tarhon. Ceaiul trebuie sa fie caldut. Tarhonul scade temperatura repede. Copiii mici se infasoara in carpe udate cu lapte rece sau cu otet de mere diluat cu apa.
In caz de raceala cu febra, se face ceai din coaja de salcie si se bea de mai multe ori pe zi.
Pentru calmarea tusei se fierbe, intr-o jumatate de litru de apa cu zahar, o ceapa intreaga, cu foi cu tot, pana cand ramane o zeama galbuie, cam jumatate din cantitatea de apa care s-a pus la inceput. Se bea in mai multe reprize, in ziua in care s-a preparat.
Pentru boli de stomac
Se aduna flori uscate de liliac si se fierb timp de 2-3 minute. Se indulceste ceaiul obtinut si se bea caldut, dupa fiecare masa.
Se face o fiertura din doua maini bune de sunatoare si 2 litri de apa. Se lasa sa fiarba 10 minute, la foc mai mic. Cand a scazut apa, de a ramas cam doua treimi din cat a fost, se ia de pe foc si se lasa la racit. Se amesteca apoi cu 1 litru de rachiu strecurat, in care s-a tinut, vreme de 10 zile, coaja verde de nuca. Din acest amestec se bea, strict, cate 1 lingurita dupa fiecare masa. Dupa o saptamana de tratament, se face o pauza de o saptamana, dupa care cura se poate relua.
Pentru a calma durerea de stomac se mananca in fiecare dimineata cate un ou fiert moale. Si mai bine este daca se mananca oul crud.
Ca sa creasca pofta de mancare, se ia in fiecare dimineata cate o lingurita de hrean ras, amestecat cu putina miere si cu lapte. La copii se injumatateste cantitatea.
Cine sufera de boli de stomac si de ficat sa manance in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cate un cartof crud.
Pentru boli de piele
Pe rani proaspete se pune un strat de sare mai intai, ca sa se dezinfecteze, apoi se acopera rana cu frunze de patlagina si de cretisoara si se leaga. Se schimba frunzele de mai multe ori pe zi.
Se fierbe o mana buna de busuioc, intr-o jumatate de kilogram de untura proaspata. Se lasa la racit si a doua zi se incalzeste iar pentru a se putea strecura. Se amesteca untura strecurata cu 1 lingura ceara topita de albine si cu 2 linguri de miere de albine. Se lucreaza cu ingredientele caldute si se amesteca bine, bine, ca sa se omogenizeze. Alifia obtinuta se foloseste pentru tratarea oricarei afectiuni de piele.
In caz de lovituri si invinetiri se aplica frunze de varza zdrobite si locul se leaga, peste varza, cu o carpa inmuiata in otet sau in lapte rece.
In caz de arsuri, se pune repede albus de ou proaspat peste rana. Se lasa cel putin o jumatate de ceas si apoi se poate spala cu apa rece. Daca a trecut o vreme de la arsura si rana nu s-a vindecat, se pune un strat de miere peste ea.
Pentru a trata crapaturile calcaielor, se tin picioarele in lapte acru, apoi se ung cu untura de gasca. Alt leac pentru aceeasi afectiune: se spala picioarele bine cu apa calduta si apoi se ung cu ulei nerafinat, obtinut prin presare la rece, din seminte de dovleac.
Se rad morcovi si se amesteca cu ulei. Se face astfel o cataplasma care se pune pe calcaie si se poarta toata ziua, sub ciorap. Seara se schimba cataplasma cu una nou preparata sau se aplica pe piciorul curat un strat de ulei de dovleac si apoi cateva frunze de varza. Peste acestea se trag ciorapi de bumbac sau de lana. Tot pentru a trata crapaturile si rosaturile pielii se unge locul afectat cu miere si se acopera cu frunze de varza.
Leacuri pentru suparari
si stari de moleseala
Se pune intr-o sticla sunatoare culeasa pe timp de soare. Peste ea se toarna rachiu si se lasa la soare 10 zile. Apoi se strecoara si se bea din lichid, cate 1 lingura de trei ori pe zi. Este buna in caz de suparare, melancolie, depresie si “cand e vremea tot innorata si te apasa”.
Se beau ceaiuri calde de cimbru salbatic, busuioc, levantica sau menta. Ceaiurile trebuie sa fie foarte concentrate. Se fac numai dintr-o singura planta sau din toate cele spuse mai sus, puse in cantitate egala.
Leacuri pentru
insomnie si somn agitat
Se bea seara, cu 1-2 ore inainte de culcare, un ceai concentrat din izma salbatica. I se mai spune izma broastei.
Se mananca la cina ceapa sau usturoi si se bea un paharel de vin rosu.
Se fierbe o ceapa in lapte, se strecoara si se indulceste cu miere. Se bea cu o jumatate de ora inainte de culcare.
Pentru boli de rinichi
Cine are suferinte legate de rinichi sa manance in fiecare zi cate 1 boaba de “aniperi” – ienupar. Leacul nu este bun pentru femeile gravide.
Pentru tratarea bolilor grave
Se amesteca cat mai multe plante de leac: schinduf, menta, sunatoare, cimbru, sovarf, ienupar, muguri de brad, muguri de zmeur, muguri de mur, muguri de mesteacan, rostopasca, tei, coada-soricelului, roinita, jales, musetel, coada-calului (se pune in cantitate dubla fata de celelalte plante), “iarba lui tatu” (tataneasa), tei, patlagina etc. si se foloseste amestecul in 3 moduri:
– se prepara ceaiuri care se beau de mai multe ori pe zi, inlocuind apa de baut;
– se prepara infuzie concentrata care se varsa in apa de baie si se sta cel putin o jumatate de ora in apa calduta; se fac astfel de bai in fiecare seara, vreme de 2 saptamani cel putin;
– se umple o perna cu plantele uscate pe care se culca bolnavul.
Bolnavul grav sa bea, doua-trei zile, zeama de varza acra si ceai de chimen, pentru curatarea digestiva. In acest timp sa nu manance nimic.
Sunt folositoare infuziile din catina, macese, afine uscate, coacaze uscate. Aceste fructe sunt bogate in vitamine si, daca sunt uscate, se pot faramita si lua cu putina apa. Se mesteca multa vreme in gura si apoi se inghit.

Otilia Teposu

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Sursa: politia karmica

Obama cere Congresului reducerea cât mai amplă a deficitului bugetar: Dacă nu acum, atunci când?

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut luni, liderilor Congresului, un acord pentru reducerea cât mai amplă a deficitului bugetar, punând întrebarea retorică "dacă nu acum, atunci când?".

Obama cere Congresului reducerea cât mai amplă a deficitului bugetar: Dacă nu acum, atunci când? (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Obama a declarat într-o conferinţă de presă că se va întâlni în fiecare zi cu congressmenii, astfel încât să fie încheiat un acord până la 2 august, termenul limită necesar pentru evitarea intrării în incapacitate de plată a guvernului federal.
Un eşec al negocierilor ar putea readuce Statele Unite în recesiune, ar provoca un şoc pe pieţele financiare şi ar pune în pericol statutul dolarului de principală monedă folosită la constituirea rezervelor valutare, la nivel mondial.
Obama este prins într-o dispută politică cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, liderul republican John Boehner, în legătură cu propunerea administraţiei de reducere a deficitului bugetar cu 4.000 de miliarde de dolari, în decurs de zece ani.
Planul ar majora taxele, spre nemulţumirea republicanilor, şi ar reforma programe considerate sacre, precum cele de asistenţă medicală Medicare şi Medicaid. În plus, programul prevede reducerea cheltuielilor guvernamentale, ceea ce îi îngrijorează pe democraţi.
Obama a arătat că mesajul său către ambele părţi a fost "dacă nu acum, atunci când?".
Nu este clar dacă Obama va reuşi să îi convingă pe republicani să accepte propunerea, criticată de Boehner la sfârşitul săptămânii trecute.
În aceste condiţii, este posibil ca cele două părţi să negocieze un acord de anvergură mai mică, de 2.000 de miliarde de dolari.
Sursa: mediafax.ro

Trei sferturi dintre români vor dispărea în nici o sută de ani!

Astăzi, 11 iulie, este Ziua Internaţională a Populaţiei. Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi alte structuri mondiale profilate pe demografie fac previziuni sumbre. Una dintre acestea se referă la faptul că trei sferturi din europeni vor dispărea în nici o sută de ani. Situaţia României este mai alarmantă decît oriunde în lume. Se spune că una dintre cauzele pentru care numărul oamenilor se împuţinează este lipsa hranei. O explicaţie cel puţin ciudată, în condiţiile în care resursele naturale ale ţării noastre, dacă ar fi bine gestionate, ar putea asigura mîncare pentru peste 100 de milioane de oameni, adică de 5 ori mai mulţi decît populaţia actuală a României.

Zimbabwe, condusă de mult-hulitul Robert Mugabe, altfel un erou al Continentului Negru, dispune de asemenea condiţii, inclusiv cîte două recolte pe an la unele culturi, încît ar putea hrăni întreaga Africă. Specialiştii înşişi recunosc faptul că Planeta noastră ar putea asigura cele necesare traiului pentru 35 de miliarde de oameni. În ceea ce priveşte România, estimările existente arată că una dintre cauzele principale ale scăderii populaţiei o constituie îmbătrînirea acesteia, în paralel cu diminuarea alarmantă a numărului de nou-născuţi. Sînt bine cunoscute măsurile care au condus spre o asemenea situaţie. Mamele sînt nevoite să opteze între un concediu de 2 ani pentru creşterea copilului, dar cu o indemnizaţie plafonată la 1.200 de lei, şi un concediu de un an, cu o indemnizaţie mai mare. O altă cauză a scăderii populaţiei pe teritoriul naţional o constituie plecarea masivă a românilor în străinătate – se vorbeşte de cca. 4 milioane de oameni -, în căutarea unui mijloc de supravieţuire. Ca număr de locuitori, România ocupă astăzi locul 7 în cadrul Uniunii Europene, după Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania şi Polonia. În perioada următoare, această statistică se va modifica semnificativ în defavoarea României. Deosebit de îngrijorător este şi declinul demografic al Europei, specialiştii vorbind chiar de o adevărată „iarnă“ demografică. În următoarea sută de ani, majoritatea covîrşitoare a europenilor de la începutul Secolului XXII vor avea peste 60 de ani. Îmbătrînirea Europei pînă în 2050 va fi mai accelerată în Austria, Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia, România şi Spania, unde vîrsta medie va fi de peste 55 de ani. „Cînd o societate îşi pierde voinţa de a se reproduce, îşi pierde vitalitatea“, declara un cunoscut specialist în domeniu, preşedintele Institutului pentru Cercetarea Populaţiei din SUA, Stephen W. Mosher. Acelaşi Mosher confirma: „La cinci secole după ce ciuma neagră a devastat Europa, populaţia aceluiaşi continent este decimată de o plagă albă… Multe naţiuni se află deja pe o spirală descendentă, a morţii, înregistrînd pierderi semnificative din populaţie în fiecare an. Ascultaţi cu atenţie şi veţi auzi geamătul înăbuşit al popoarelor ce se sting“.

Sînt multe alte lucruri care vorbesc despre o criză a depopulării, despre o scădere drastică a nivelului de viaţă în ultimul secol, despre exploatarea sălbatică a resurselor naturale şi distrugerea criminală a echilibrului ecologic, despre viziunea materialistă şi hedonistă a generaţiilor de după cel de-al II-lea război mondial, care nu mai pun nici un preţ pe întemeierea familiei, pe dorinţa de a avea copii, care devin, în mod paradoxal, duşmanul nr. 1 al societăţii – în fuga nebună după bani şi profit. La nivel planetar, populaţia va ajunge, de la 7 miliarde în 2010, la 5 miliarde, la începutul Secolului al XXII-lea. Să nu uităm faptul că ţările care conduc lumea au cheltuit aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru reducerea fertilităţii în statele subdezvoltate, iar acest proces continuă în mod criminal şi în pofida celui mai elementar drept al omului, indiferent de culoare sau zonă geografică. E greu de crezut că, de Ziua Internaţională a Populaţiei, vom afla măcar cîteva soluţii pentru salvarea omenirii de la distrugere şi autodistrugere. Singura certitudine este continuarea războaielor pentru cucerirea supremaţiei mondiale şi acapararea a noi pieţe de desfacere…

Dumitru Avram

Sursa: Surse.org Un Proiect Open Source