Dacă te întrebi de ce nu-ţi mai ajung banii care-ţi ajungeau anii trecuţi. Sau dacă te întrebi de ce nu mai ai clienţi. Răspunsul comun e că partea care lipseşte a fost luată de stat. Majorarea TVA a mutat o parte însemnată din resursele populaţiei în mâinile guvernanţilor, care doar mimează austeritatea bugetară
Guvernul s-a decis foarte rapid anul trecut să majoreze TVA de la 19% la 24%. Premierul Emil Boc promitea solemn că, în contrapartidă, cota unică nu va fi majorată şi nu se va umbla la niciun alt impozit.
Şi nici nu avea de ce să umble. Veniturile statului din TVA la nivelul lunii iunie anul acesta sunt cu nu mai puţin de 31,5% peste cele din iunie 2010. Este ultima lună care dă pe faţă dimensiunea câştigurilor pe care guvernul le-a avut pe urma acestei decizii – TVA s-a majorat la 1 iulie 2010, iar din cauza efectului de bază, dinamica anuală a încasărilor din TVA va dispărea din prim plan.
Astfel, statul a luat din buzunarul populaţiei, dintr-o mişcare, 1,23 miliarde euro în plus. Atenţie, doar până la jumătatea anului.
Pentru o imagine de ansamblu a ce înseamnă contribuţia populaţiei, prin TVA, la finanţele publice ale ţării, veniturile statului din această taxă reprezentau la 30 iunie un sfert din încasările bugetului general consolidat al României. TVA este astfel, de departe, principala sursă de venit a statului.
Ce ar putea face statul cu suma aceasta
Un guvern ar putea face cu aceşti bani 300 de kilometri de autostradă, la actualul standard de cost, de aproximativ 4 milioane de euro pe kilometru la şes. Or, într-un scenariu optimist, în 2011 s-ar putea construi încă 42 de kilometri de autostradă, ceea ce ar duce “reţeaua de autostrăzi” folosită de contribuabilii români la incredibila lungime de 350 de kilometri.
Mai există o variantă pentru aceşti bani “recuperaţi” de la populaţie, care vrând, nevrând, a fost cuprinsă în bugetul semnat de fruntea guvernului şi adoptat de reprezentanţii alegătorilor, în parlament.
De pildă,
plata pe un an a pensiilor specialeluate de foştii angajaţi ai statului din apărare, poliţie şi servicii speciale.
Statul îţi ia prin TVA o vacanţă în Grecia
Aşadar, majorarea TVA a avut efectul scontat – a adus foarte mulți bani la buget. Ca fapt divers, fiecare român de peste 15 ani, exclusiv cei aproximativ două milioane care au plecat afară, deci dau TVA altui stat, a plătit pe această taxă 320 de euro în doar jumătate de an. Adică fiecare dintre cei aproximativ 16 milioane de români plătitori s-ar putea duce într-un sejur în Grecia cu banii daţi într-un an pe TVA. Din majorare, statul a câştigat 77 de euro de persoană, în jumătate de an. Deci din majorarea TVA s-ar asigura transportul.
Acest cost exorbitant al TVA-ului de 24% l-a făcut până și pe ministrul Finanțelor care a semnat decizia, Sebastian Vlădescu, să declare că a fost o măsură haotică, greșită.
Dar nu doar încasările din TVA s-au mărit consistent. Sumele încasate din accizele majorate, care ocupă 10% din veniturile statului, au crescut şi ele cu 27,1%, în acelaşi interval. Per total, veniturile statului au crescut cu 9,6%. De ce atât de puţin la total? Pentru că, potrivit
execuţiei bugetare, Finanţele n-ar mai fi făcut bani din (!) donaţii (-71%), venituri nefiscale şi autorizaţii. Mai e o serie de minusuri, dar de impact foarte mic.
Populaţia şi-a făcut datoria, dacă avea vreuna, faţă din criza de bani prin care a trecut statul român. De cealaltă parte, modul în care a înţeles guvernul României austeritatea la care s-a angajat în fața instituțiilor creditoare este cel puţin dubios.
Austeritatea la stat
Banii strânşi din taxele mărite ajută guvernul să-şi plătească angajaţii. Pe unii dintre ei, sfidător de bine. Tăierile de salarii de 25% în sectorul bugetar din luna iulie a anului trecut au rămas în mintea tuturor. Dar o abilitate de comunicare a ascuns publicului larg că a fost vorba de o tăierea salariului
brut de bază. Or, în administrație grosul câștigului îl aduc
premiile și sporurile, nu salariul.
Ce au reușit să ascundă cu multă grijă guvernanţii este că în administraţia publică veniturile s-au întors la un nivel foarte apropiat de valoarea de dinaintea tăierilor. Mai precis, în administraţia publică, venitul salarial mediu net din mai anul acesta este cu doar 6% mai mic decât cel din iunie 2010.
Cel mai important este că datorită echilibrării bugetului cu ajutorul majorării TVA, dinamica salariilor de la stat a fost mult superioară celei a salariilor din economie. În intervalul iulie 2010 – mai 2011, câştigul funcţionarului s-a mărit cu 9,6%, în timp ce venitul mediu pe economie a crescut cu doar 7,6%.
Aşa s-a ajuns că venitul net din administraţie este (net) superior celui mediu pe economie 1.813 lei, faţă de 1.458 lei.
Peste toate acestea, uimeşte creşterea puternică a cheltuielilor statului cu
bunuri şi servicii. Altă dată, scăderea lor era folosită de guvern ca o dovadă că-i pasă de cheltuielile din banii publici. Că statul nu risipeşte taxele plătite de contribuabili pe birouri şi maşini noi. Acum, în plină austeritate bugetară, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,6% în prima jumătate de an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aşadar 20% din cheltuielile totale sunt ocupate de personal, iar 15% de cele cu bunuri şi servicii. Asta înseamnă că peste o treime din banii, tot mai mulți, plătiţi la stat de cetăţenii României se duc pe propria lui funcţionare.
