Se afișează postările cu eticheta planifica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta planifica. Afișați toate postările

joi, 2 august 2012

Răbdarea ar putea însemna tocmai înţelegerea factorului neprevăzut şi acceptarea lui în dinamica existenţei, înţelegerea faptului că nu putem planifica totul în viaţă


Postat Maria
Un tânăr eminent declara la un post tv că ”el nu are răbdare să aştepte ceva sau pe cineva”, că a aştepta pe cineva care întârzie la o întânire este inacceptabilă pentru el. Nerăbdarea ar putea fi o calitate uneori, dar – în cele mai multe împrejurări – ea poate deveni un defect şi o plasă de păiajen sau o capcană. Nerăbdarea stimulează mintea noastră negativă, iar mintea care gândeşte negativ creează agitaţie. Ce-i nerăbdarea, ce altceva decât un exces de agitaţie interioară, în lăuntrul căreia omul gândeşte câte-n lună şi-n stele? Mintea agitată se lamentează, se îngrijorează, respinge eroarea, greşeala altui om, uneori se înfricoşează, ca atunci când părinţii îşi aşteaptă copiii să vină acasă, este noapte, se face tot mai târziu, iar minţile părinţilor se agită; ”Dacă a avut un accident? Dacă i s-a întâmplat ceva rău? Dacă... şi iarăşi dacă...”, asta-i cheia minţii negative, neliniştite şi nerăbdătoare. Răbdarea presupune pace interioară. Părintele, care-şi aşteaptă copilul ”întârziat” în pace, gândeşte că acesta se simte fericit, e-n compania prietenilor, fericirea copilului e ceea ce îi doreşte şi el...Răbadarea-i pozitivă, nerăbadarea-i înşelătoare, ea e un alt fel de a spune că aşteaptăm mental să se întâmple ceva rău, ceva nedorit. Teamă, îndoială, iritare, judecată, mânie, neacceptare, angoasă; iată doar câteva dintre trăsăturile nerăbdării! Unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le putem face pentru noi înşine şi nu uneori, ci cât mai des cu putiinţă, poate chiar ca pe un exerciţiu mental şi emoţional zilnic, este acela de a ne educa răbdarea. Femeia care-şi aşteaptă soţul la o anumită oră, soţul care-şi aşteaptă soţia să se îmbrace pentru o petrecere, prietenul aşteptat la o întâlnire, cel ce aşteaptă la ghişeu, unde s-a înfiinţat o coadă sănătoasă; iată doar o măruntă parte dintre situaţiile de viaţă care ne cer să ne desăvârşim răbdarea şi, împreună cu ea, acceptarea. Viaţa de zi cu zi şi experienţele ei sunt continuu presărate cu evenimente cărora le putem răspunde cu nelinişte, neacceptare şi mânie, cu teamă şi iritare sau cu acceptare, înţelegere şi convingerea că sensul situaţiei, oricare ar fi ea, se poate dezvălui tocmai prin faptul că se întâmplă ceva neaşteptat. Acel ceva neaşteptat poate avea urmări binevoitoare, plăcute sau chiar excepţionale atunci când răbdarea ne permite să-i lăsăm vieţii paşii pe care vrea să-i facă în propriul ei dans. Nerăbdarea ar putea fi un soi de indisponibilitate pentru surpriză, pentru neaşteptat, pentru hazard, pentru întoarceri spectaculoase. Nerăbdarea ar putea fi o frică de ceea ce nu ai prevăzut raţional, o teamă de necunoscut, o teamă de schimbare, o teamă de experienţă neprevăzută. Răbdarea ar putea însemna tocmai înţelegerea factorului neprevăzut şi acceptarea lui în dinamica existenţei, înţelegerea faptului că nu putem planifica totul în viaţă. Când lucrurile nu se întâmplă aşa cum aşteptăm, sperăm sau planificăm se poate să ne pierdem cumpătul, răbdarea, acceptarea şi liniştea sufletească. Neliniştea ne poate lua cu valurile ei zăngănitoare, iar în starea de nelinişte nici raţiunea, nici sufletul nu se pot manifesta coerent. Nerăbadrea-i un semnal al faptului că gândim împotriva surprizei din existenţă, ne împotrivim curgerii ei, acţionăm pripit şi, prin asta, se poate să respingem binele ce poate veni neplanificat, neaşteptat, tocmai pentru că cineva a întârziat într-o zi la o banală întâlnire!

marți, 17 iulie 2012

Teoria Conspiraţiei: Înlăturarea lui Băsescu este instrumentată de SUA ca parte a unei înţelegeri geopolitice între două superputeri

Autor: Laurenţiu Gheorghe
Stratagema demiterii lui Băsescu ar fi fost gândită la Washington, urmărindu-se de fapt excluderea României din UE şi intrarea ei în sfera de influenţă a Rusiei. Vocea Moscovei, un post de radio înfiinţat în 1945, destinat iniţial propagandei sovietice, un fel de Vocea Americii pe invers, a prezentat un scenariu cel puţin ciudat al procesului de demitere al preşedintelui Băsescu, care se înscrie în seria teoriilor conspiraţiei.

Teoriile conspiraţiei se nasc din dorinţa de a suplini lipsa informaţiilor şi a explicaţiilor publice referitoare la un anumit eveniment (de exemplu asasinarea lui J.F. Kennedy sau Revoluţia din 1989). Din această perspectivă, rapiditatea şi condiţiile suspendării Preşedintelui Traian Băsescu şi conflictul fără precedent al noii puteri cu organismele europene, care poate conduce la suspendarea României din Consiliul European se nasc multe întrebări, cărora oficial nu li s-au dat răspunsuri credibile.
Poate că n-ar fi meritat atâta atenţie dacă a doua zi după "dezvăluirile" ziarului austriac "Die Presse" conform cărora premierul Ponta a angajat, pentru îmbunătăţirea imaginii sale la Bruxelles, firma de PR şi lobby GPlusEurope, parte a grupului american Omnicom Group şi care reprezintă printre alţi clienţi importanţi şi interesele concernului rus Gazprom şi cele ale Guvernului de la Moscova.
Informaţia a fost negată de Palatul Victoria, dar ziarul Le Monde o aminteşte şi el. În mod cert Executivul român a apelat la o firmă specializată în PR şi lobby, însă faptul că refuză s-o identifice întăreşte convingerea că Die Presse este bine informat. Răspunsul Guvernului în care se precizează că nu s-a apelat la nicio companie, deşi recunoaşte c-a discutat cu firma de PR şi că "dacă vom considera necesar să existe o relaţie contractuală cu o firma specializată în domeniu, vom anunţa acest lucru în mod transparent şi vom urma cu stricteţe prevederile legale şi normele europene în domeniu", nu este prea convingător.
Şi tot într-un articol publicat pe siteul Vocea Rusiei, se arată că firma de PR GPlus Europe nu este doar o companie care deserveşte exclusiv interesele Kremlinului. "Lăsând la o parte clienţii din sfera privată (Microsoft, Hewlett-Packard, IBM, FedEx, etc.), ne concentrăm asupra clienţilor care reprezintă statul american: Guvernul Federal al SUA, Fiscul american, Departamentul Educaţiei, Departamentul Sănătăţii şi ... Armata SUA. Valoarea contractelor încheiate între structurile statului american şi companiile din Omnicom Group se ridică la peste 100 de milioane de dolari şi acestea sunt numai contractele care există la vedere," se arată în articol.
Legăturile strânse al firmei de PR, atât cu Rusia pe de o parte, cât şi cu Washingtonul pe de altă parte sunt prezentate ca o nouă dovadă că debarcarea lui Băsescu de către SUA şi folosirea României într-un troc între cele două superputeri este în aceast caz destul de credibilă.
Dar dacă tot a venit vorba de Rusia, trebuie amintit scandalul provocat de Andrei Marga, actualul ministru de externe, cu ocazia audierii sale în cadrul Comisiei parlamentare de specialitate. Presa a relatat la acea oră că Marga a afirmat că „Putin e un om foarte competent, ar fi bine ca liderii din Europa şi de la noi să fie la fel de competenţi. Doi prorectori conduc lumea: Putin şi Ratzinger". În completare a pledat pentru strângerea relaţilor cu vecinul de la Răsărit: „Există multe idei preconcepute în Rusia faţă de noi şi invers. Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filipov, care îmi spunea că ruşii cred că vor să cucerească teritorii. Şi i-am arătat cât de greşită e această percepţie. Această idee nu există indiferent cine e la guvernare", a spus Marga.
Poate că incidentul ar fi trecut neobservat, dacă Petru Bogatu, un analist politic moldovean, cunoscut publicului român prin desele intervenţii la postul naţional de radio, n-ar fi dezvăluit adevărata identitate a lui Vladimir Filipov, "prietenul" lui Marga.
"Un individ scund şi îmbrăcat de cele mai mult ori într-un costum gri, fost ministru al învăţamântului în Rusia din 1998 până-n 2004", numit la insistenţa comuniştilor, astfel îl descrie Bogatu pe Vladimir Mihailovici Filipov, supranumit şi "ministru al popoarelor", întrucât întreaga sa activitate este legată de Universitatea prieteniei popoarelor "Patrice Lumumba" din Moscova, instituţie patronată de GRU (Serviciul de Informaţii Externe al Armatei Ruse). "Aici studiau preponderent tineri din Africa, Asia şi Americia Latină, o adevarată forjerie de cadre pentru spionajul militar al URSS. Practic, nimeni nu putea fi înmatriculat la "Patrice Lumumba" fără a fi racolat în prealabil", explică Bogatu. Unul dintre studenţii acestei universităţi a fost însuşi celebrul terorist internaţional Ilici Ramirez Sanchez, zis Carlos Şacalul, care la rândul lui a avut relaţii cu securitatea lui Ceaşescu.
Vladimir Filipov, fost absolvent şi apoi salariat al Universitatii, doctor in matematică, secretar al comitetului de partid al Universităţii "Patrice Lumumba", a devenit rector după dispariţia URSS. Bogatu aminteşte că ziarul "Moskovski komsomoleţ" a demonstart că Vladimir Filipov este colonel GRU.
Revenind la scenariul îndepărtării lui Traian Băsescu , Vocea Moscovei consideră că este opera administraţiei americane: "Venirea la Bucureşti a generalului Clark şi reorientarea rapidă a poziţiei ambasadorului Gitenstein arată că Washingtonul a decis să susţină USL în lupta politică internă."
Conform radioului rusesc Traian Băsescu nu a reuşit să devină un preşedinte agreat de componenta democrată a elitei americane, iar imaginea de „om al republicanilor la Bucureşti" dăunează grav carierei politice. Probabil, un alt aspect care a deranjat administraţia de la Washington a fost vizita lui Băsescu la ambasada Chinei la începutul acestui an.
Foarte puţini analişti au observat o discrepanţă între versiunea oficială a vizitei şi realitatea calendaristică. În 2012, anul nou chinezesc a început pe 23 ianuarie, adică la două săptămâni după ceremonia oficială organizată la Bucureşti. Pentru observatorii externi situaţia a fost clară: Băsescu a avut nevoie de un pretext pentru a discuta ceva important cu reprezentanţii diplomaţiei chineze şi pentru această discuţie anul nou a fost „deplasat" cu două săptămâni.
O altă explicaţie posibilă constă în faptul că la un moment dat, comportamentul lui Băsescu în plan extern a devenit atât de iritant pentru anumite forţe geopolitice încât scoaterea lui din joc a devenit un subiect în cadrul negocierilor marilor puteri. Nu este exclus ca schimbarea regimului din România, schimbare care implică scoaterea din viaţa politică nu doar a preşedintelui, ci şi a întregii echipe care l-a susţinut, a fost doar o monedă de schimb, o concesie, făcută în cadrul unei tranzacţii geopolitice pe care SUA a încheiat-o în plan internaţional.
Această explicaţie a situaţiei curente este confirmată circumstanţial de faptul că la Bucureşti a fost trimis generalul Wesley Clark, pe postul de consilier al premierului, care a organizat suspendarea lui Băsescu în regim de blitzkrieg şi cu precizie militară. Cea de a doua mare putere cu care SUA fece un troc de natură geopolitică nu poate fi decât Rusia. Practic trecerea România în zona de inflenţă a Moscovei.
Faptul că Băsescu a iritat deseori Kremlinul nu mai este un secret pentru nimeni. Afirmaţii precum "Marea Neagră este un lac rusesc" nu sunt de natură de a încălzi relaţiile dintre cele două ţări, care se află în prezent la cele mai scăzute cote din ultimii 20 de ani.
Foarte interesant este şi modul cum sunt văzute la Moscova desfăşurarea evenimentelor politice din România. Experţii ruşi care au urmărit situaţia din România nu s-au îndoit de faptul că preşedintele României, Traian Băsescu, va fi suspendat de Parlament.
Politologul Serghei Markov, membru al Camerei Publice, este convins că în România şi în Europa are loc sfârşitul capitalismului de tip cazinou: „Eu cred că situaţia politică acută din România este legată de alegerea de către ţară a drumului rezolvării problemelor social-economice existente. Intrând în UE România a primit credite enorme şi a reuşit să ridice nivelul de trai al populaţiei datorită lor. Însă a sosit timpul achitării datoriilor, iar în prag se află un nou val al crizei. Cei care trăiesc mai bine, muncesc (eu mă refer nu numai la România, Ungaria, Polonia, Grecia ci şi la „locomotivele" UE, Germania şi Franţa) trebuie să reducă nivelul de consum, de exemplu România de aproape două ori. Modelul anglo-american al capitalismului de tip cazinou impus de forţele de dreapta se bazează pe exploatarea oamenilor şi resurselor, duce la stagnare, împinge sistemul la criză şi depresie. Oamenii încep să simpatizeze forţele de stânga şi partidele de centru stânga, adică pe cei ce se pronunţă pentru responsabilitate socială, sprijin şi dreptate, împotriva politicii de austeritate îndreptată asupra straturilor sărace ale populaţiei. Se ştie că Traian Băsescu se pronunţă pentru aplicarea măsurilor dure de economie, ceea ce a dus de multe ori la proteste în masă în rândurile populaţiei".
Serghei Markov reaminteşte de faptul că în timpul preşedintelui Traian Băsescu a avut loc amestecul în treburile Moldovei. El numeşte „anshluss" politica pe care Bucureştiul a dus-o în privinţa statului vecin. El consideră că în aprilie 2009 serviciile române de securitate au inspirat încercarea unei lovituri de stat la Chişinău, când au fost incendiate clădirile Parlamentului şi ale administraţiei prezidenţiale. Încercările de a distruge statalitatea Moldovei nu pot să nu fie condamnate şi nu sporesc simpatia ruşilor faţă de Traian Băsescu. Însă modul în care el a fost demis atestă intoleranţa din mediul politicienilor români, lipsa de cultură şi a dorinţei de a găsi un consens social, conchide expertul rus.
Doar comportamentul guvernului USL, atât în plan intern cât şi în plan internaţional va oferi indicii în privinţa motivelor reale ale suspendării. Indiferent de acestea, este absolut sigur că politica din România  nu va mai fi niciodată la fel.

sâmbătă, 6 august 2011

Dmitri Rogozin: ” NATO planifica o campanie in Siria si pregateste un atac in Iran !”


Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, susţine că Alianţa planifică o campanie militară în Siria, pentru înlăturarea preşedintelui Bashar al-Assad, având ca obiectiv pe termen lung pregătirea unui atac asupra Iranului, informează RIA Novosti, în pagina electronică, potrivit Mediafax.
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat miercuri violenţele din Siria, cerând autorităţilor de la Damasc să pună capăt utilizării forţei împotriva protestatarilor paşnici, fără a solicita însă intervenţia NATO.
“Această declaraţie înseamnă că planificarea (operaţiunii militare) este deja în curs. Poate fi o concluzie logică a acestor operaţiuni militare şi de propagandă ale unor ţări occidentale împotriva Africii de Nord”, a spus Rogozin, într-un interviu publicat vineri de Izvestia.
El a afirmat că Alianţa vrea să vizeze numai regimurile “ale căror puncte de vedere nu coincid cu cele ale Occidentului”.
Rogozin şi-a exprimat şi acordul cu experţii care consideră că Siria şi, ulterior, Yemenul, ar putea deveni ultimele etape înaintea declanşării unui atac asupra Iranului. “Se strânge laţul în jurul Iranului. Planificarea militară împotriva Iranului este în curs. Şi, desigur, suntem îngrijoraţi de escaladarea situaţiei către un război pe scară largă în această regiune uriaşă”, a spus el.
După ce a învăţat lecţia libiană, Rusia “va continua să se opună unei rezoluţii de forţă privind situaţia din Siria”, a afirmat Dmitri Rogozin, adăugând că urmările unui conflict pe scară largă în nordul Africii ar fi devastatoare pentru întreaga lume.
Sursa: Secretele Sistemului