ORIGINEA RASEI UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE

Acest articol apartine blogului Romania-Dacia 

Daca din Cartea Genezei aflam ca Adam si Eva au avut trei copii, pe Cain, Abel si Seth, de la geneticieni aflam de existenta a 10 fii ai lui Adam si 18 fiice ale Evei. Studiul genomului uman devine un important instrument stiintific in cercetarea istoriei si preistoriei rasei umane, de la inceputurile existentei acesteia si pana in zilele noastre. Astfel, de la Nicholas Wade, “Science Time”, New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie in generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergand pana la originea ei, ajungand, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la Adam si Eva. Americanii isi redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratand migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei Eve venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. Dar cum Eva aceasta a migrat, traseul ei nu s-a gasit, astfel incat se considera ca s-a facut pe calea apei: fie spre vest, traversand Oceanul Atlantic, fie spre est, prin Marea Nordului. Peste noapte, englezii si irlandezii devin frati, descoperindu-si radacini comune, ciudate, din timpuri imemoriale. Norman Davies publica “The Isles” – Oxford University Press -, un studiu despre ADN-ul mitocondrial extras din scheletul omului din Cheddar, de acum 8.980 ani, care s-a potrivit cu acela al unui invatator din satul ceddar, Adrian Targett, dovedind astfel continuitatea genetica a populatiei locale, in ciuda numeroaselor invazii care s-au suprapus in timpul celor aproape 9.000 de ani.

Spre deosebire de analiza ADN folosita in medicina forensica, in studiile de mai sus se analizeaza legaturile dintre indivizi, si nu indivizii in sine. Biologii pot determina, astfel, chiar marimea unei populatii antice si, de asemenea, ramurile ei in cazul raspandirii acesteia in diferite grupuri. Astfel, arheologii descopera o alta dimensiune in studiile lor care le revolutioneaza gandirea. Cel mai precis arbore al umanitatii, cel mai detaliat, a fost construit, dupa o munca de ani, de catre dr. Douglas C. Wallace si colaboratorii acestuia de la Emory University School of Medicine din Atlanta, Georgia, SUA. Arborele uman al dr. Wallace este bazat pe ADN-ul mitocondrial, care este reprezentat de cateva mici inele genetice apartinand originii primordiale materne. Un arbore uman, de data aceasta avand la origine analiza cromozomului “Y” ( cel care stabileste sexul masculin), a fost elaborat de dr. Peter A.Underhill si dr. Peter J. Oefner de la Stanford University, CT, SUA. Geneticienii considera, astfel, ca populatia de baza, “The ancestral human population”, a fost foarte mica, de circa 2.000 de indivizi. Problemele au aparut in cadrul studiului cromozomului “Y” si al arborelui acestuia, ca o consecinta a faptului ca unii barbati, din aceeasi generatie, pot sa nu aiba copii ori sa aiba numai fete. Astfel, numarul cromozomilor “Y” stabili se poate diminua, chiar daca populatia, ca numar, nu se modifica. Prima populatie umana a aparut undeva in Africa, dupa parerea geneticienilor, in urma cu 144.000 de ani. |n urmatorii 10.000 de ani, prin interferenta mitocondriala si a cromozomului “Y”, vor aparea primele ramuri. Mitocondria, care este localizata in interiorul celulei, dar in afara nucleului acesteia, nu este afectata de schimbarile genetice ulterioare, fiind trecuta neschimbata de la mama la copii. |n principiu, toti oamenii ar trebui sa aiba acelasi cod ADN mitocondrial. |n practica, ADN-ul mitocondrial va suferi modificari in decursul secolelor, fie datorita copierii gresite, fie radiatiilor. Cunoscand astfel raspandirea pe glob a celor 18 Eve care au suferit schimbari in codul ADN mitocondrial, putem determina azi originea materna a unei persoane, indiferent daca a schimbat sau nu regiunea ori continentul de origine. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D.

Europenii apartin unui set diferit de ramuri, de la H pana la K, plus T pana la X, sugerand ca primii europeni moderni au sosit in Europa in urma cu 39.000-51.000 de ani, corespunzand, cu datele arheologice, anului 35.000 i.d.H. |n Asia, cea mai veche linie genetica cunoscuta, M, va avea ca descendenti feminini liniile A pana la D si F plus G. Ramurile A, B, C, D se vor deplasa in America de Nord si, de acolo, in America de Sud. Dar cum lucruri misterioase se intampla totdeauna si peste tot in lume, tot in America de Nord vom gasi ramura feminina X, plecata din Europa, din nordul spatiului Carpato-Dunarean, pe o ruta nestiuta. La ce a dat ea nastere, vom vedea mai tarziu. Vedem astfel cum de la originea primei Eve, din sud-estul Africii, de fapt a radacinilor primordiale feminine – L1, L2 si L3 – din care se va pastra numai una (L3), se vor naste cele 18 ramuri cunoscute ca “haplo groups”, dar cunoscute popular ca cele 18 fiice ale Evei. Originea paterna, arborele cromozomial “Y”, am gasit-o in cartea “Genes, people and language”, aparuta in luna martie a.c. si scrisa de dr. Luca Cavalli-Sforza, fara insa sa avem o comunicare oficiala a cercetatorilor de la Stanford. Acest arbore are 10 ramuri principale.

Primele trei ramuri I, II si III au fost gasite exclusiv in Africa. Ramura III migreaza insa inAsia, din ea desprinzandu-se ramurile de la IV pana la X, care vor popula lumea. |n Marea Japoniei gasim fiul IV, in nordul Indiei – fiul V, iar in sudul Marii Caspice – fiii VI si IX. Dr. Cavalli-Sforza considera ca aceste ramuri ale cromozomului “Y” ar putea fi asociate cu grupurile principale de limbi vorbite in lume. Cand Dr. Wallace a fost intrebat daca ramurile mitocondriale ADN sunt si ele in corelatie cu limbile principale vorbite in lume, el a fost mai circumspect. |ntr-un articol publicat, in martie a.c., in “The American Journal of Human Genetics”, Dr. Wallace identifica o populatie in sudul continentului african, nord-vestul desertului Kalahari, Vasike Kung, a carei vechime crozomiala este cea mai apropiata de radacina cromozomiala originala. O alta populatie africana, care este aproape la fel de veche ca cea sus-amintita, este cea a pigmeilor Biaka din centrul Africii. Amandoua grupurile de populatie traiesc in regiuni izolate si aceasta pare a fi cauza pentru care ADN-ul lor mitocondrial nu arata prea multe schimbari fata de cel ancestral. America, fiind tara care investeste cei mai multi bani in aceste studii, are si cei mai multi cercetatori in acest domeniu de pionierat. Astfel, dr.Joseph Greenberg, lingvist la Stanford University, a propus trei migratii, corespunzatoare cu cele trei grupuri lingvistice ale americanilor, cunoscute ca: amer-ind, Na-Dene si Eskimo-Aleut.

Studiul mitocondrial al dr.Wallace arata ca sosirea primelor grupuri in America a fost mult mai complexa decat o simpla migrare de populatie. Din ramurile A, B, C si D gasite la populatia bastinasa nord-americana, A, C, si D se gasesc si in Siberia, sugerand ca principala sursa migratia acestora in America de Nord. Absenta ramurii B in Siberia ne sugereaza sosirea acesteia de undeva de peste ocean. Surpriza mare s-a produs in anul 1998, cand dr. Wallace gaseste ramura X, o ramura europeana foarte rara printre nativii Americii de Nord, ca Ojibwa si Sioux. La inceput, el a considerat ca aceasta a aparut in urma casatoriei localnicilor cu europenii moderni. Dar, X-lineage-ul american s-a dovedit a fi…pre-columbian (!), avand o varsta intre 15.000 si 30.000 de ani. X-lineage-ul european a avut doua cai de a ajunge in America: una trans-Siberiana, dar nu s-au gasit urmele ei in populatia siberiana; alta trans-Atlantica…acum mai mult de 20.000 de ani!!! Cand primii oameni “moderni” au inceput sa paraseasca Africa, acum 50.000 de ani, au facut-o probabil in grupuri mici, de cateva sute, aventurandu-se ca vanatori, in cautarea hranei. Ei au venit in contact cu populatia de Neanderthal, care i-a precedat. Biologul Edward O. Wilson, intr-un interviu acordat in The Wall Street Journal, vorbind despre istoria originii rasei umane, spunea: “noi trebuie sa rescriem epopeea originii rasei umane”. Si tot el adauga : “Homo Sapiens a avut si are o istorie data naibii! Si cand spun asta, ma refer la acea istorie indepartata, la istoria evolutiei, la istoria lui genetica, la care trebuie sa adaugam si istoria culturala si religioasa a ultimilor 10.000 de ani” .

Multi biologi ai lumii, care reconstruiesc istoria rasei umane, spun:”Noi toti suntem frati africani la origine”! Cand oare si istoricii nostri se vor trezi si vor accepta originea poporului nostru Carpato-Dunarean ca fiind cel ce a dat nastere poporului european modern, cand se va termina cu basmul romanizarii populatiei dacice si se va accepta si de catre ei adevarul: ca spatiul Carpato-Dunarean este vatra Vechii Europe, iar poporul nostru este cel mai vechi popor european ?

Napoleon SAVESCU

Dacia Revival International, New York, SUA

Sursa: ROMANIA-DACIA

UNII DINTRE NOI NE CREAM MASTI. ALTII NE CONSTRUIM CARAPACE !

Acest articol apartine blogului Secretele Sistemului

Iesi din starea de negare

Obiectiv: Simte-ti suferinta si priveste-o ca pe un semnal de alarma.
Strategie: Renunta la masca ta. Deschide-ti inima. Cunoaste-ti sentimentele si impartaseste-le cu ceilalti.
Adevarul – dur, dar important – este ca nu te poti vindeca, pana nu-ti recunosti suferinta, frica si rusinea. Nu te poti vindeca, pana cand nu-ti mai ascunzi sentimentele negative si nu te mai prefaci ca esti fericit atunci cand nu esti. Ca sa fii fericit, trebuie sa fii autentic. Trebuie sa-ti dai masca jos si sa fii real. Trebuie sa iesi din ascunzatoare.
Suferinta este un semnal de alarma. Prin urmare, sa-ti simti si sa-ti recunosti suferinta reprezinta primul pas al procesului de vindecare. Orice te impiedica sa-ti simti durerea si sa-i descoperi sursa este un act de negare. Este o incercare de a ignora chemarea inimii si a sufletului catre trezire si vindecare.
Toate dependentele/obsesiile sunt o forma de negare. Iti anesteziaza durerea sau te ajuta sa scapi de ea. Atata vreme cat esti dependent, nu simti profunzimea suferintei si nu esti motivat sa o vindeci.

Scoaterea mastii

   Masca sau persona ta care te ajuta sa fii acceptat in societate. Te ajuta sa pari normal si bine adaptat, chiar daca nu esti. Iti ascunde suferinta si le arata oamenilor o versiune „editata” a fiintei tale. Acestia nu-ti vad frica, rusinea, tristetea, judecata de sine. Nu vad cat de mult te doare inima sau cat de agitata iti este mintea. Cu alte cuvinte, masca iti ascunde aspectele umbrei. Este ca machiajul sau fixativul de par. Iti ascunde cosurile si iti aranjeaza parul, chiar si in acele zile cand nimic nu pare sa mearga cum trebuie. Masca face ca totul sa arate mai bine decat este, astfel incat umbra sa poata sta ascunsa.
Industria cosmetica profita enorm din stradania noastra de a nega umbra. Oamenii isi fac operatii estetice (lifting facial, liposuctii, implanturi mamare), deoarece nu se simt bine cu incretiturile si ridurile unui trup imbatranit. Ei vor un trup perfect si o viata perfecta. Bineinteles ca efortul de a gasi perfectiunea in trup sau in lume este sortit esecului. Trupul imbatraneste si moare. Lumea este un loc instabil. Aici nu exista siguranta.
Adevarata fericire nu poate fi gasita in exterior. Poate fi gasita doar in interior. Poate fi gasita doar prin crearea unei relatii pline de iubire cu tine insuti. Si poti crea o astfel de relatie, doar daca te accepti, cu negi cu tot.
Asta inseamna ca trebuie sa te impaci cu umbra. Trebuie sa inveti sa vezi si sa iubesti toate aspectele din tine – fizice, emotionale si mentale – care nu sunt ideale sau nu pot fi usor acceptate, de tine sau de ceilalti. Trebuie sa fii dispus sa privesti nu numai locurile unde trupul se lasa si capata forme inestetice, ci si acolo unde inima sufera sau simte tristete. Trebuie sa inveti sa-ti imbratisezi toate experientele – atat aspectele superioare, pozitive, de lumina, cat si aspectele inferioare, negative, ale umbrei.

Masca si umbra

    Este posibil ca oamenii sa-ti agreeze masca, dar sa nu vada, sa accepte sau sa cunoasca ceea ce se afla in spatele ei. Nici tu s-ar putea sa nu cunosti acea parte esentiala, mai profunda din tine. Se poate sa fii deconectat de corpul tau emotional si de durerile suferite de inima.
Umbra ta este inchisa in spatele mastii. Deoarece se desfasoara la nivel subconstient, putini oameni o cunosc. De obicei, umbra se vede in momentul in care un factor declansator face ca durerea noastra sa erupa. Este ceva neasteptat si surprinzator. Devii martorul unor rani nevindecare, de existenta carora nici nu stiai.
In mod inevitabil, relatiile noastre ne pun la incercare, facand vizibila durerea din spatele mastii. Ca majoritatea dintre noi, probabil ca incerci sa eviti aceasta eruptie a umbrei, intrucat nu vrei sa ai de-a face cu propria durere sau cu durerea altor oameni.
Societatea te recompenseaza atunci cand porti o masca reusita si iti traiesti viata in spatele ei. Totul se rezuma la „a face fata”. Trebuie sa arati bine, chiar daca nu te simti bine. Trebuie sa negi umbra si sa nu te uiti la suferinta ta si la tiparele de tradare de sine.
Scoaterea mastii este, asadar, un act revolutionar. Este primul pas din procesul de vindecare a suferintei si de unire cu umbra.

A iesi din carapace

    Unii oameni nu-si creeaza niciodata o masca buna. Nu se conformeaza prea usor regulilor. Atunci cand ceilalti ii critica sau ii judeca, o iau la fuga. Se retrag intr-o carapace emotionala. Se ascund acolo si raman invizibili, astfel incat nimeni sa nu-i critice, sa nu-i respinga si sa nu incerce sa-i corecteze.
Masca este creata pentru a obtine acceptare sociala, prin faptul ca ne aratam numai partea „buna”, iar carapacea ne ajuta sa ne izolam de ceilalti, ca sa nu ne injoseasca (sa spuna despre noi ca suntem „rai” sau ca „gresim”) ori sa ne atace. Unii dintre noi ne cream masti. Altii ne construim carapace. Uneori, le cream pe ambele, in acelasi timp sau in momente diferite din viata noastra.
De obicei, cel care isi construieste o carapace nu are o viata sociala prea activa. Nu simte ca ar vrea sa apartina unui grup. Prefera sa fie independent si liber, decat sa riste pierderea acestei libertati, conformandu-se ideilor si asteptarilor celorlalti.
Atunci cand porti o masca, ceilalti nu pot vedea cine esti cu adevarat. Le arati un sine fals. Atunci cand te ascunzi intr-o carapace, oamenii nu se pot apropia de tine. Te ascunzi de ei, pentru ca ti-e frica de critica si de respingere. Din cate stii probabil, crearea mastii si a carapacei incepe de la o varsta foarte frageda.
Acest prim pas din procesul de vindecare se refera la iesirea din orice mecanism al negarii pe care l-ai adoptat de-a lungul timpului. Iti cere sa-ti dai jos masca sau sa iesi din carapace. Iti cere sa te faci vazut, in fata ta si a celorlalti, exact asa cum esti.

Sursa: Secretele Sistemului

DOCTORUL OU

Acest articol apartine blogului Florian Chirvasiu 

Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament 

Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol “bun”. Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat.

Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem lipsa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in coaja – Ca si Mg. Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si antiinflamator. 

Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert sau ochiuri, 

ca sa nu epuizam pancreasul si tractul digestiv, 

care inca nu “s-au trezit”. 

Nutritionistii recomanda:

* Sa mancam ouale dupa ora 14, cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de vitamine.

* Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica.

* Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de ajuns 2-3 oua pe saptamana.

* Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte).

* Ouale crude nu sunt sterile. Coaja lor are multi pori prin care respira viitorul pui, dar si prin care microbii patrund inauntru. De aceea, se recomanda sa spalati bine ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.

Vindecatorii recomanda:

Din mosi-stramosi ouale au fost folosite de romani atat pentru vindecare, cat si pentru indeletniciri magice.

1. Pentru tratarea arsurilor , vracii de la tara amestecau doua albusuri cu o lingura de ulei si o lingura de frisca. Cu acest amestec se ungea locul afectat de cateva ori pe zi.

2. Pentru tusea provocata de o raceala puternica se amesteca bine doua oua crude, doua capatani de usturoi pisate si 100 g de osanza topita.. Se frectioneaza cu alifia obtinuta talpile, apoi gleznele si in continuare pana la genunchi, timp de 3 zile. 

3. Furunculoza si abcesul se trateaza cu efect bun folosind un “aluat” obtinut din doua galbenusuri crude, o lingura miere de albine, 1/2 lingurita de sare si putina faina. Se obtine un amestec asemanator cu argila umeda. Se modeleaza o turtita care se aplica pe furuncul si se tine pana la spargerea lui, datorata antibioticului natural din ou.

4. Pentru vindecarea ranilor si arsurilor se foloseste si o alifie preparata din oua fierte tari. Se scot galbenusurile din 5 oua si se prajesc in 100 g de unt topit sau untura, pana se obtine o masa omogena, de culoare maro, cu care se ung de doua ori pe zi locurile bolnave, ranile, ulceratiile, arsurile etc. Alifia se pastreaza la frigider, in sticluta de culoare inchisa.

5. In tratarea psoriazisului se foloseste alifie care contine albus de ou. Intr-un vas de sticla se amesteca 5 linguri de vaselina curata, 1 lingura crema de corp pentru copii, 1 lingura miere de albine si un albus de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculita sau se amesteca cu mixerul, pana se obtine un unguent solid, care se va pastra in borcane inchise etans, in frigider. Locurile afectate se freaca cu alifia obtinuta, de 2 ori pe zi, un timp indelungat. In primele doua luni, efectul nu se observa, iar apoi pielea se curata repede. Pe locul afectat ramane o pata pigmentata diferit de culoarea naturala, dar cu timpul pata dispare.

6. Pentru diminuarea durerii in articulatiile inflamate se prepara un amestec din doua linguri de sare si un ou. Ingredientele se bat bine, se intind pe o bucata de tifon impaturit sau pe un prosopel de bumbac si se infasoara articulatiile bolnave. Pe masura ce pansamentul se usuca, se mai aplica din amestec, de 3-4 ori. 

7. Persoanele cu ulcer stomacal sau duodenal pot sa-si rezolve problema cu un amestec din doua albusuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine si 15 g de unt.. Amestecul incalzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore inainte de ora obisnuita de trezire, dupa care se mai sta in pat 2 ore, intai pe partea dreapta, apoi pe spate si pe partea stanga. Regimul dureaza 6 luni.

8. Pentru vindecarea ranilor, taieturilor, mai ales pe degete, batranii folosesc si acum o metoda straveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coaja pielita alba si se infasoara taietura cu ea (pe partea umeda). Se panseaza cu o fasa de tifon. Pielita se lipeste strans de deget dupa ce se usuca, protejeaza rana de infectie si favorizeaza procesul de granulare. In functie de gravitatea problemei, se lasa pe deget 7-10 zile.

Leacuri cu coaja de ou 

Au trecut timpurile cand se considera ca lipsa de calciu provoaca numai rahitism la copii si osteoporoza la batrani. Cercetarile medicale au dovedit ca insuficienta de calciu afecteaza sistemul cardio-vascular, provoaca aparitia celulelor canceroase, nervozitate, scadere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauza apar crampe la muschii pulpei. Dar calciul din ou regleaza si procesul de crestere a celulelor, tesuturilor, participa in procesul de metabolism, este indispensabil in activitatea corecta a sistemului nervos si in contractia musculara. Calciul asigura coagularea sangelui si o imunitate buna. El este elementul principal care asigura PH-ul corect in organism. Toate calitatile enumerate ne ajuta sa mentinem o stare de sanatate buna.

Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de preparate de calciu, mai ieftine si mai scumpe, dar numarul de bolnavi tot nu scade, deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu organic, usor asimilabil. In natura exista doua feluri de asemenea calciu – in corali si in coaja de ou. Atata timp cat in Romania nu exista corali, ramane sa ne indreptam atentia asupra cojilor de ou, care contin aproape 90% din elementul-minune calciu.

Preparate din coaja de ou

* Cea mai simpla metoda de imbogatire a organismului cu microelementul calciu este prepararea citratului de calciu, obtinut din 2 g de coaja pisata, amestecata cu o lingura de suc de lamaie proaspat stors. In varianta asta, calciul se asimileaza aproape in totalitate si nu provoaca aparitia de pietre la rinichi si in vezica biliara sau depuneri in articulatii si in vasele sangvine. 

Cea mai potrivita perioada pentru luarea citratului este intre orele 19-20, deoarece calciul se asimileaza mai bine pe timpul noptii. Este bine ca toti oamenii peste 40 de ani, mai ales femeile in perioada de premenopauza, sa consume regulat, in mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neaparat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru intarirea tuturor sistemelor organismului. 

* Pulberea de ou (obtinuta prin pisarea si cernerea cojilor bine spalate) se da copiilor incepand de la varsta de 6 luni, adolescentilor si neaparat femeilor insarcinate.. O cura dureaza o luna, cu pauza de o luna. Curele se repeta. 

* Balsam din ou. Li se recomanda persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, cardio-vascular, astm bronsic, parodontoza, exfolierea unghiilor, alopecie (caderea parului), crampe musculare nocturne si insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu oua de casa, dar mai bine cu oua de prepelita bine spalate si uscate. Peste oua se toarna suc de lamaie, ca sa fie cu 2 degete deasupra lor.

Borcanul se inchide cu capac de plastic si se lasa 2 saptamani la racoare. Dupa dizolvarea cojilor, amestecul se agita energic cu o lingura de lemn, in asa fel ca peliculele sa se rupa. Amestecul se strecoara prin sita, peliculele si bucatelele de coaja ramasa nedizolvata se arunca, iar in lichid se adauga 250 ml de coniac de calitate (in loc de conservant) si, dupa dorinta, 200 g miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa sau la 40-60 minute dupa masa. Balsamul se foloseste cu succes si in caz de fractura, deoarece ajuta la formarea rapida a calusului osos.

Culoarea cojii nu are importanta, conditia principala este ca ouale sa fie proaspete, de la gaini sau prepelite sanatoase, cel mai bine sa fie din gospodaria proprie. Efectul maxim se obtine daca se folosesc oua de prepelita, care au o componenta mai bogata de microelemente.

ATENTIE: 

OUALE DE RATA< GISCA SAU DE LA PASARILE SALBATICE, NU SE FOLOSESC PENTRU TRATAMENTE. 

Sursa: blogul meu

PROIECTUL 10:10:10

Acest articol apartine blogului Dincolo de limite
Proiectul 10:10:10 – Pastilă sau percepţie?

“Ultimul lucru pe care aş vrea să-l sugerez este că e normal să aruncăm cu reţete în stânga şi-n dreapta, fără a înţelege, de fapt, natura problemei. Insomnia, de exemplu, este un simptom, nu o boală. La fel ca şi durerea. Nu are nici o logică să prescrii analgezice unui pacient, înainte de a afla ce anume provoacă durerea.”

Dr. Judith Owens
Brown Research Center

“”Project 10-10-10: Pill or Perception, în regia lui Darren Manden şi Theresa Grainger, este un documentar provocator şi în mod cert neconvenţional, lansat în toamna anului 2011, care redeschide controversa generată de concepţiile holistice aplicate în medicina umană şi în practica spirituală, desigur, reliefând, prin interviuri dinamice şi inspirate, corelaţia dintre minte şi trup, respingând teoria subversivă a predeterminării genetice şi reiterând, dacă mai era nevoie, necesitatea stringentă a abandonării paradigmei chimico-farmaceutice actuale în “tratarea” stării de boală, în favoarea unei educaţii timpurii privind efectele complexe ale mediului social şi ale percepţiilor noastre asupra mediului, în menţinerea stării de sănătate pe termen lung.

Printre personalităţile intervievate de realizatorii acestui excelent documentar neozeelandez veţi avea plăcerea să redescoperiţi cunoştinţe mai vechi ca dr. Bruce H. Lipton sau dr. Joe Dispenza, dar şi pe mulţi alţi profesionişti ai domeniului, care dovedesc că au ceva concret de spus, contrar litaniilor propagandei medico-farmaceutice: Robin Kelly, Pat Armitstead, Daniel Astinotti , Dana Bilbe, John Francis, Theresa Grainger, Rob McIntyre, Richard Moat, Deborah Murtagh, Don Kaimi Pilipovich şi Camillia Temple.

Nu este greu de concluzionat, de către orice persoană cu un strop de bună credinţă, că medicina alopată actuală reprezintă un eşec total, dacă ar fi să ne referim numai la boala canceroasă şi la statisticile îngrozitoare care susţin că jumătate dintre femei şi două treimi dintre bărbaţi sunt afectaţi de ea.

Medicina alopată a devenit una dintre laturile inchiziţiei ştiinţifice, fiindcă refuză cu obstinaţie să accepte soluţii alternative, deşi chimizarea farmaceutică s-a dovedit a fi o invenţie criminală şi, mai ales, toate teoriile geneticii, care păreau să dea un lustru academic practicii medicale, s-au prăbuşit în faţa dovezilor tot mai concludente ale epigeneticii.

Termenul de epigenetică îi este adesea atribuit lui Conrad Waddington (1905-1975), care se pare că l-a inventat încă din 1942 (cu mult înainte ca Watson şi Crick să înceapă propagarea minciunilor determinismului genetic şi ale mutaţiilor strict aleatoare), când a definit noua disciplină ca “acea latură a biologiei care studiază interacţiunile cauzale dintre gene şi produsele lor, care dau fiinţă fenotipului”.

Mai grav este că izvoare ale epigeneticii apar în literatura de specialitate încă din secolul XIX (când un alt mincinos, Charles Darwin, impunea o altă ‘teorie’, ce a fost între timp bătută în cuie), deşi originile ei conceptuale se spune că s-ar regăsi la Aristotel (384-322 î.e.n.), care credea în epigeneză: dezvoltarea formelor individuale organice din ceva “neformat”.

Care au fost, în principal, minciunile propagate, care au căpătat aproape consistenţa unor mituri medicale, imposibil de combătut ?

Potrivit lui Bruce Lipton acestea ar putea fi următoarele:

- Percepţia-Mit 1 – Biologia este controlată de mecanica newtoniană bazată pe materie.
Revizuire – Biologia este controlată de forţele invizibile ale mecanicii cuantice.

- Percepţia-Mit 2 – Genele controlează viaţa
Revizuire – Noua ştiinţă a epigeneticii revelează faptul că mediul controlează genele.

- Percepţia-Mit 3 – “Supravieţuirea celui mai potrivit” conduce evoluţia.
Revizuire – Cooperarea conduce evoluţia.

- Percepţia-Mit 4 – Evoluţia este un proces întâmplător.
Revizuire – Organismele se dezvoltă pentru a se conforma mediului.

Dr. Jörn Walter (Saarland, Germania) enunţa următorul paralelism, caracteristic epocii informatice:

“Aş lua în considerare schema unui computer şi aş afirma că hard-disk-ul este ADN-ul şi, atunci, programele ar fi similare epigenomului. Putem accesa anumite informaţii de pe hard-disk, folosind programele din computer. Dar există, cu certitudine, anumite zone protejate de parole şi altele care pot fi accesate direct. Aş putea spune că abia acum începem să înţelegem de ce există aceste zone parolate şi de ce restul pot fi accesate fără restricţii.”

De ce reprezintă aceste teorii o ameninţare atât de puternică pentru comunitatea medicală convenţională ?

Răspunsul este destul de simplu: noile teorii ne scot de sub monopolul medico-farmaceutic, demonstrând efectele exclusiv nocive ale acestuia, din moment ce insistă să rămânem în acelaşi mediu social infestat, având drept singură speranţă de redresare a sănătăţii noastre – ruinată de ingerarea produselor de sinteză – aceleaşi otrăvuri chimice, frumos ambalate, pe care legislaţia actuală le protejează cu ferocitate, în detrimentul soluţiilor naturiste sau a educării nutriţioniste, toate resursele fiind dirijate în direcţia extirpării simptomelor şi, în nici un caz, a eliminării cauzelor fundamentale.

De altfel, cred că orice om, care a păşit vreodată într-un cabinet medical, a constatat că nu i s-a satisfăcut niciodată o simplă curiozitate, privind cauzele reale ale stării de boală, aproape orice medic evitând cu încăpăţânare subiectul, preferând să se axeze pe situaţia curentă a pacientului sau, mai simplu spus, numai pe simptome.

Dincolo de poveştile, aproape anecdotice, cu medici chirurgi care extirpau cu totul alte organe decât cele bolnave sau care poate că efectuau o operaţie corectă, dar omiteau să-şi recupereze instrumentarul chirurgical din abdomenul pacientului, problema a devenit atât de gravă încât este definită printr-un termen generic, provenit din limba greacă, iatrogeneză, însemnând “provocat de medic” şi care se referă la orice boală sau agravare a stării de sănătate a unui pacient provocată de acţiunea sau comportamentul unui medic.

Iatrogeneza este o noţiune destul de complexă, care nu se referă numai la un diagnostic eronat sau la o terapie incorectă, ci şi la comportamentul moral al medicului, care poate afecta grav starea psihică a unui pacient.

Trebuie să recunoaştem că profesia medicală a fost “drapată” într-o aură de respectabilitate aproape complet nemeritată, din moment ce medicii sunt educaţi în facultăţi în spiritul lipsei totale a empatiei faţă de pacient, iar mafia medicală îşi îngroapă erorile, simultan cu pacienţii, bucurându-se de o imunitate legală aproape la fel de consistentă ca cea a corpului judiciar.

În timp ce tot felul de seriale artistice, gen “ER” sau “Chicago Hope” sau “Grey’s Anatomy”, ne aruncă în faţă imaginea medicului-erou, care plânge în pumni pe culoarele spitalelor, disperat de pierderea unui pacient, realitatea este cu totul alta, a unor medici complet indiferenţi, pentru care un pacient poate să zacă în patul din salon sau, la fel de bine, câteva etaje mai jos, în sertarul de la morgă.

Bruce Lipton avansează în film cifra de 300.000 de oameni, care mor anual din cauza medicilor, referindu-se fireşte numai la SUA şi trebuie să recunoaştem că este un adevărat “progres”, din moment ce în 1999, un articol din The New Yorker al medicului Atul Gawande, “When Doctors Make Mistakes”, aprecia numărul victimelor satrapilor în halate albe la numai 120.000 pe an.

Numai Dumnezeu poate şti care este cifra reală pe plan mondial, dar vă rog să nu uitaţi că, dacă vorbim de sute de mii într-o singură ţară, atunci este foarte posibil să avem milioane de victime la nivel global, provocate tocmai de cei cărora le încredinţăm, cu naivitate, sănătatea şi viaţa noastră.

Poate v-ar ajuta să apreciaţi realitatea, faptul că un studiu publicat al satanicei Organizaţii Mondiale a Sănătăţii afirma că din circa 7 milioane de intervenţii chirurgicale anuale, efectuate pe plan mondial, jumătate nu sunt absolut deloc necesare, fiind efectuate numai fiindcă reprezintă o sursă de venit pentru medici sau companiile de asigurări sau fiindcă a crescut, între timp, numărul chirurgilor, care trebuie să-şi exerseze talentele pe pielea noastră sau dincolo de ea.

Iatrogeneza este un fenomen complex, putându-se diferenţia, în afară de iatrogeneza clinică – când pacientului i se aplică “măsuri terapeutice” exagerate, în baza unei temeri induse, faţă de afecţiunea de care suferă – şi iatrogeneza socială, prin care suntem transformaţi în consumatori de servicii medicale, în detrimentul capacităţii naturale de auto vindecare a organismului uman sau chiar iatrogeneza culturală, când suntem obligaţi să renunţăm, printr-o educaţie sistematică, la propriile noastre opinii, în favoarea aşa-zisului profesionalism medical.

De ce sunt atât de multe decese ?

O problemă atât de larg răspândită, ca iatrogeneza, are arareori o cauză unică, rapoartele statistice menţionând de regulă următoarele motivaţii:

- sisteme sau proceduri operaţionale eronate;
- procesul de licenţiere medicală acordă o atenţie infimă prevenirii erorilor medicale;
- eforturile de modificare a programelor de învăţământ, în sensul prevenirii, sunt blocate de organizaţiile medicale sau de furnizorii de asistenţă medicală;
- absenţa motivaţiei financiare pentru a creşte siguranţa şi calitatea serviciilor medicale oferite.

Cum s-ar putea traduce toate acestea ?

Realitatea este că viaţa umană nu are nici o valoare sau ceea ce este cel mai grav, în societatea capitalist-colonialistă, este faptul că viaţa umană este evaluată în bani.

Sincer vorbind nu ştiu unde vom ajunge, fiindcă practic nu există nici un fel de măsuri în acest sens, tragism revelat de o altă statistică a FDA, obţinută prin intermediul sistemului de raportare al reacţiilor adverse la drogurile sau produsele biologice de uz “terapeutic”, care arăta că, din 2000 şi până în 2010, numărul de raportări a crescut de la 266.866 la o valoare aproape triplă, de 758.890 de cazuri.

Dacă nu sunteţi convinşi de influenţa psihicului uman asupra stării de sănătate, vă reamintesc un alt factor tratat în derâdere de comunitatea medicală: stresul.

Vreme de zeci de ani, stresul a fost amintit de medici ca un factor “probabil” al bolii, fără a uita vreodată să menţioneze că nu există, totuşi, dovezi medicale în favoarea acestei “ipoteze”, în timp ce foloseau hormoni de stres (adrenalina) pentru a inhiba răspunsul imunitar al organismului în operaţiile de transplant de organe, deci era mai mult decât clar că o stare psihică de continuă teamă, întreţinută de mediul social nesigur şi în special de mass media, avea asupra organismului uman exact acelaşi efect: blocarea sistemului imunitar.

Până la urmă nu ar trebui să fim foarte scandalizaţi, fiindcă profesia medicală se conformează manipulării generalizate, prin promovarea unei false ştiinţe, fiindcă este mult mai lejer să menţii omenirea într-o stare de sclavie medicală, prin dependenţa de antibiotice, să spunem, deşi foarte multe teorii, deloc noi, cum ar fi cea a endosimbiozei, amintită fugitiv în film, pun bacteriile şi viruşii într-un cadru complet diferit de imaginea care ne-a fost imprimată prin “educaţie” (propagandă), de la Pasteur încoace.

Încă din anul 1905, botanistul rus Konstantin Mereschkovski avansa ideea originii bacteriene a mitocondriilor, care au fost, ulterior, încorporate în celule, prin endosimbioză.

Vă reamintesc că mitocondriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule, ce sunt denumite uneori “uzinele energetice ale celulei”, fiindcă ele generează mare parte din rezervele de adenozintrifosfat, folosit ca sursă de energie chimică.

Rolul lor însă este extrem de complex, fiind implicate în procesul comunicării prin semnale la nivel celular, în diferenţierea celulelor, dar şi în dezvoltarea ciclică a celulelor, fiindcă se pare că mitocondriile sunt cele care deţin “întrerupătorul” vieţii celulare.

În acest sens, tot mai mulţi cercetători susţin că apariţia cancerului s-ar datora, de fapt, oxigenării insuficiente a celulelor, fapt care le determină o mutaţie, pentru a putea supravieţui într-un mediu lipsit de oxigen, dar, simultan, astfel de celule blochează ceasul biologic aflat în mitocondrii, uitând să mai moară şi acumulându-se în tumori.

Ca să nu mai vorbim de teoriile lui Royal Raymond Rife – inventatorul unui microscop care mărea de 60.000 de ori, fără a distruge mediul de cultură, aşa cum o face microscopul electronic – care susţinea că bacteriile şi viruşii nu provin din exterior, ci se formează în corpul uman prin ciclul somatidelor, ambele organisme nefiind cauza, ci efectul bolii.

Rife a observat, la microscop, 16 stadii diferite ale aceluiaşi aşa-zis microb, evoluţii similare fazei larvare a fluturelui, “viruşii” fiind, de fapt, o altă fază evolutivă a unor “bacterii”, ce aparţin în mod natural organismului uman.

Poate că vă veţi ilumina iarăşi, dacă vă voi spune că majoritatea cărţilor şi studiilor, care contrazic teoria germenilor a lui Pasteur, au fost confiscate, iniţial, de trustul criminal de război, I.G. Farben, care avea ca principală sursă de finanţare banii familiei Rockefeller şi că nu este deloc întâmplător faptul că aproape toate marile concerne chimice s-au transformat, imediat, în concerne farmaceutice, cu venituri actuale mai mari decât ale industriei petroliere sau de armament şi că mai vechea noastră cunoştinţă, George H.W. Bush, actual fabricant de arme, a fost şi unul dintre directori concernului farmaceutic Eli Lilly, între 1977 şi 1979, după ce a părăsit CIA.

Celor curioşi le recomand să caute şi să studieze teoriile lui Wilhelm Reich, Gaston Naessens, Antoine Bechamp sau Günther Enderlein, care se înscriu la capitolul “istoria pierdută a medicinei”, ce redefinesc, de exemplu, sângele, ca pe un “ţesut fluid” şi introduc termenii de bioni şi microzime (sau somatide la Gaston), care demonstrează, din plin, rolul vital al microorganismelor proprii în procesele metabolice ale organismului uman.

Din acest punct de vedere, cred că veţi interpreta cu totul diferit asaltul asasin al antibioticelor asupra organismelor umane, pe care caută să le văduvească de prezenţa unor elemente indispensabile vieţii, al căror rol de semnalare a bolii a fost răstălmăcit, fiind “revopsit” în cel de declanşator al bolii şi, de parcă nu era suficient, animalele care fac parte din dieta noastră sunt crescute, prin dopaj, cu aceleaşi antibiotice.

Auto-suficienţa “ştiinţei medicale contemporane” este cel mai mare inamic al sănătăţii umane, fiindcă nu se bazează niciodată pe cercetări obiective şi mai ales oneste, ci numai pe încremenirea în paradigma chimică, în baza căreia îndrăznesc, de exemplu, să numească somatidele, ce par a fi precursorii ADN-ului uman, drept “artefacte, introduse accidental în organism”, îndepărtându-ne tot mai mult de medicina holistică şi de imaginea reală a complexei biologii umane, pentru a ne putea menţine într-o stare de dependenţă cronică de “actul medical”, a cărui incompetenţă terapeutică şi eficienţă asasină nu mai poate fi negată de nici o statistică oficială.”"

Un comentariu de Marian Matei
Sursa: antiiluzii.blogspot.com

Sursa: Dincolo de limite – Beyond the limits

UE a testat Pactul Fiscal European. Rezultatul: Esec total

Autor: Silvia Panturu

Uniunea Europeana a folosit Spania pe post de cobai pentru a-si testa noul regim fiscal, insa rezultatul a fost dezastruos, a declarat Juergen Stark, un fost membru executiv din board-ul Bancii Centrale Europene. 

La inceputul acestei lunii, Spania s-a razvratit impotriva Uniunii Europene si a anutat ca isi va revizui tinta de deficit bugetar pentru acest an de la 4,4 procente din Produsul Intern Brut (PIB), cat fusese stabilit cu marile organisme internationale, la 5,8%, relateaza CNBC. 

Oficialii de la Bruxelles au ajuns la un acord intr-un final sa permita statului sa tinteasca un deficit de 5,3 procente din PIB. 

Noul tratat fiscal, semnat recent de 25 din cele 27 de state membre UE, printre care si Romania, vine cu reguli dure in ceea ce priveste tintele de deficit si datorii pe care si le asuma statele semnatare si cu sanctiuni severe acordate celor care le depasesc. Scopul este de a determina tarile europene sa implementeze reforme mai drastice pentru a scadea nivelul datoriilor guvernamentale. 

"Se crede ca acest tratat fiscal va schimba regulile jocului. Sper sa fie asa, insa primul test a picat. Acest prim test a avut loc in Spania", a declarat Stark. 

Vineri, guvernul spaniol a anuntat un nou set de masuri de austeritate, mai dure decat cele implementate pana acum, in incercarea de a scoate tara din datorii. Aceste masuri au fost anuntate in ciuda faptului ca statul a fost sufocat de grevele populatiei pe parcursul intregii saptamani. 

Insa analistii spun ca Spania, care a intrat in recesiune la inceputul acestui an si care are o rata a somajului de peste 22%, nu are sanse sa atinga nici macar noul deficit bugetar propus. 

"Cred ca acesta nu este un semn bun, insa sper in continuare ca pactul fiscal va schimba atitudinea guvernelor din zona euro", a mai spus Stark. 

Principala problema este ca statele din zona euro trebuie sa-si ajusteze economiile, iar organismele parlamentare trebuie sa fie in stare sa aprobe reforme mai dure pentru a se ajunge la un progres real, dupa parerea lui Stark. 

Acesta crede ca asa-numitul "zid de protectie" - combinatia dintre fondul temporar de salvare al zonei euro, cunoscut ca Facilitatea Europena pentru Stabilitate Financiara (EFSF), si Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - exista doar pentru a se evita sau limita o contagiune in cazul unui alt "accident" in zona euro. Acest zid nu va rezolva problema Europei, dupa cum crede acesta. 

"Vorbim despre miliarde de euro acum, atat pe partea europeana cat si cea a Fondului Monetar International. Este acesta solutia? Sa adaugam noi cifre in discutie?", intreaba acesta. 

Ministrii de finante europeni au aprobat, vineri, cresterea capacitatii fondului de protectie de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde.

Sursa: http://www.business24.ro

UN RAPORT AL SRI CLARIFICA ROLUL KGB IN REVOLUTIE

Acest articol apartine blogului Fata nevazuta a lumii - 8 Septembrie, 2011 - 180 accesari

Intr-un raport al Serviciului Roman de Informatii, intitulat “Punct de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din Decembrie 1989″, exista un capitol dedicat implicarii KGB si GRU (serviciu de informatii al armatei), in colaborare cu alte agenturi de spionaj in derularea evenimentelor.

“Gardianul” va prezinta, in premiera, acest document, precum si fotografia unuia dintre principalii agenti ai KGB, realizata de serviciile de contraspionaj in timpul desfasurarii Revolutiei.

Ceausescu, lucrat de rusi

1. Datele si informatiile existente converg spre concluzia ca dispozitivul informativ si de diversiune sovietic a fost conectat la toate fazele evenimentelor.

Asa cum rezulta din instructajul facut, inca din 1982, de un cadru de informatii sovietic venit din Centrala in tara noastra, Romania era “lucrata” la nivelul unui stat inamic, mod de abordare care s-a pastrat, chiar s-a accentuat dupa venirea la conducere a lui MIHAIL GORBACIOV. In perioada premergatoare Revolutiei, activitatea rezidentelor sovietice – intensificata pe toate planurile – avea in vedere, mai mult decat inainte, obtinerea de informatii privind: starea sanatatii dictatorului, posibili succesori, conceptiile acestora, de unde se poate trage concluzia ca se urmarea doar schimbarea lui CEAUSESCU si mentinerea sistemului.

In contactele cu reteaua informativa, cadrele de spionaj dadeau asigurari ca “lucrurile se vor schimba”, iar in cateva cazuri au avansat ca data probabila “perioada Plugusorului” 1990.

Corespondentul Izvestia – agent KGB

Dupa intalnirea de la Berlin, cadrele de spionaj aflate in Romania si-au intensificat activitatea, iar unele dintre acestea, sub acoperirea de corespondenti de presa (exemplu: VICTOR VOLODIN – Izvestia, VLADIMIR VIDRASCU – Pravda), si-au sporit preocuparile pentru a obtine informatii privind starea de spirit a populatiei si alte aspecte negative ce ar fi putut fi exploatate. Articolele acestor cotidiane cu privire la Romania erau din ce in ce mai “critice”, iar Izvestia (care aparea si in Romania) a publicat scrisoarea celor sase.

“Turistii militari sovietici”

Incepand cu data de 9 decembrie 1989, numarul “turistilor” sovietici in autoturisme “particulare” a crescut vertiginos, de la circa 80 la peste 1.000 masini pe zi. Ocupantii (cate 2-3 in masina), in majoritate barbati cu constitutie atletica, in varsta de 25-40 ani, evitau in general locurile de cazare, dormind in autoturisme, iar in unele cazuri, rare, cand au solicitat servicii hoteliere, plateau in valuta. Masinile erau preponderent marcile “LADA” si “MOSKVICI”, se deplasau in coloana, de multe ori remarcandu-se ca aveau numere consecutive si stare tehnica asemanatoare (multe noi).

Majoritatea erau “in tranzit spre Iugoslavia”, dar unora nu li s-a permis intrarea in aceasta tara, intrucat la bordul masinilor s-au depistat arme. Cert este ca in timpul evenimentelor din Timisoara, in Romania se aflau numerosi “turisti” sovietici. In zilele de 15, 16 si 17 decembrie 1989, celor deja existenti li s-au adaugat cei care “se intorceau din Iugoslavia”, majoritatea cu autoturisme.

Exista si alte date care nu lasa dubii asupra calitatii ocupantilor lor.

Astfel, cu ocazia unor controale efectuate de organele de Politie ale judetului Dolj, din documentele prezentate a rezultat calitatea de militar a majoritatii “turistilor”. In acelasi judet, in dimineata zilei de 24 decembrie 1989, la C.P.U.N. s-a primit un telefon anonim care semnala apropierea unei coloane de masini de municipiul Craiova. Factorii militari au interpretat ca ar fi vorba de teroristi veniti cu misiunea de a ataca Combinatul Chimic Craiova, au trimis doua transportoare blindate, care au interceptat coloana si au deschis foc, ranind circa 20 persoane (doua decedand ulterior la spital) si avariind cinci autoturisme, dintre care unul a ars complet. Cadrele de la transportoare, care au controlat autoturismele avariate, fara prezenta altor persoane, nu au incheiat proces-verbal, care sa poata restabili integral adevarul, dar, ulterior, organele de Politie au constatat existenta mai multor truse medicale si cutite lungi, al caror numar depasea necesarul normal. Majoritatea ranitilor fiind internati intr-un spital din Turnu-Severin, s-a stabilit ca in ziua de 25 decembrie o cetateana sovietica a informat telefonic Ambasada fostei U.R.S.S., dupa care atasatul militar sovietic a vizitat de doua ori spitalul. In aprilie 1990, la organele de Politie din comuna Bradesti s-au prezentat trei cetateni sovietici, intre care o femeie care a afirmat ca are gradul de maior si s-a aflat in una dintre masinile respective, solicitand restituirea celor patru autoturisme.

Agentii GRU, cu uniforme ale Armatei Romane

La scurt timp dupa Revolutie, a fost accidentata masina in care se afla turistul sovietic LOUT ALEXANDER si inca un barbat. Cu ocazia reparatiilor efectuate la “Service”, in masina s-au gasit 12 uniforme militare romanesti MApN de camuflaj si un veston sovietic cu insemnele gradului de maior. Cei doi au afirmat ca sunt “ofiteri in rezerva” si au luptat anterior in Afganistan.

Pe raza judetului Mehedinti, in comuna Butoiesti, un alt autoturism sovietic a fost acrosat de un autotren TIR, provocand moartea unei persoane si ranirea grava a alteia. In autoturismul avariat s-au gasit 240 capse pirotehnice de fabricatie sovietica.

Semnificativa este “recomandarea” facuta, la catva timp dupa evenimente, de un cetatean moldovean, JIGAU ALEXEI, cadru didactic la Institutul Politehnic din Chisinau, ca romanii sa nu mai caute “teroristii”, intrucat acestia “sunt de mult plecati din Romania”. In context, a precizat ca, in timpul Revolutiei, fratele sau, cadru KGB, s-a aflat “in zona Craiovei, undeva intre Timisoara si Bucuresti”.

Diplomatii sovietici, evacuati

Exista, de asemenea, indicii ca pe timpul evenimentelor de la Timisoara s-a intensificat activitatea unor persoane cunoscute ca agenti sovietici si ca aceasta a fost coordonata cu cea a “turistilor”. Semnificativ este si faptul ca o asemenea persoana, dupa ce a contactat mai multi intelectuali din Timisoara participanti la evenimente, s-a deplasat in seara zilei de 21 decembrie 1989 la Bucuresti, unde, conform propriilor afirmatii, “a predat Ambasadei U.R.S.S. documente privind derularea evenimentelor”.

Sursa: Fata nevazuta a lumii….

CURĂŢIREA CLASEI POLITICE

Acest articol apartine blogului Punct ochit, punct lovit 

Curăţirea clasei politice

Foarte multa lume e nemulţumită de actuala clasa politică. Cei mai mulţi de actuala guvernare dar foarte mulţi şi de ceilalţi politicieni din toate partidele. Absenteismul la vot din ultimii 15 ani o spune. Ce se întâmpla acum cu trecerile de la PDL la USL, este o trădare şi din partea celor care pleacă şi a celor care îi primesc. Este posibil ca oamenii, cei care erau decişi să iasă la vot să schimbe ceva, să se reîntoarcă acum la prima variantă pentru că votând cu USL ar vota tot foştii PDL-işti şi nu numai pe oricare, ci pe cei mai lipsiţi de scrupule, pe cei care vor puterea cu orice preţ chiar şi al trădării. USL face o mare greşeală primind aceşti oameni şi mai ales punându-i ca recompensă pentru trădarea lor, pe liste pe locuri eligibile. Nu este vorba aici doar de trădarea foştilor lor candidaţi ci de trădarea dorinţei cetăţenilor, care nu mai vor să audă de PDL işti. De aceea cred că ce face USL- ul acum este trădare dar şi sinucidere politică, iar dacă cei care vin la ei vin cumva la ordin, infiltraţi ca să creeze această stare de lucruri, e şi mai grav. Ar fi mai mult decât diabolic acest plan şi trebuie să recunosc ca Băsescu e în stare să coacă aşa ceva. În acest fel alegătorii vor pleca de lângă USL şi vor sta în casă, sau vor vota alte partide, precum PPDD PER, PNŢ, orice , numai USL nu. Este exact ce vrea Băsescu. Pierde 4-5 parlamentari, (pe hârtie) şi 50 de primari, dar ii recuperează după alegeri şi scoate din electoratul USL. Diabolic plan.

Ce trebuie făcut pentru a dejuca acest plan ? În primul rând ar trebui ca USL să nu îi primească în partide pe cei plecaţi de la PDL. Dar dacă totuşi din spirit de „colegialitate” îi primeşte, să nu îi pună pe listele lor, să îi lase să o ia de jos, de la simplu membru şi să se ridice în timp, dacă au valoare. Aşa ar da dovadă de respect faţă de proprii membri dar şi faţă de alegători. Ceva îmi spune însă că nu vor face aşa. Am văzut faţa lui Ponta după ce s-a întors Piedone (împins de văcuţa Milka) în PC şi după zâmbetul de satisfacţie mi-am dat seama că nu se poate face nimic în direcţia asta. Liderii de partid nu visează altceva decât voturi, indiferent cum, indiferent cu cine. Ca să nu mai vorbesc de tupeul lui Piedone care întrebat cum rămâne cu dragostea faţă de UNPR, a spus pe un ton dur jignitor, că simpatizează pe cine vrea. Cu alte cuvinte, face ce vrea şi nu dă nimănui socoteală. Dacă adăugăm aici şi declaraţia lui Frunzăverde care spunea că a intrat în PNL dar nu se ştie cît, avem imaginea greşelii pe care o face USL punând pe listele sale tradători de partid. Cine trădează odată va trăda şi a doua oară. Despre imagine nu mai vorbesc. Nu interesează pe nimeni. Doar voturile îi interesează.

Ar mai fi o variantă. ALEGĂTORII să taxeze partidele şi traseismul politic. Cum ? Simplu. Să nu voteze NICI UN CANDIDAT CARE A TRECUT PE LA DOUĂ PARTIDE INDIFERENT PE LISTELE CUI CANDIDEAZĂ. Acolo unde pe listele USL este un candidat venit din alt partid, să voteze un alt candidat, independent sau de la un partid altul decât PDL sau UNPR sau partidele anexe, gen PPDL, PNG, PNŢCD. Şi să nu voteze nici un candidat al PDL şi UNPRsau al partidelor satelit, mai mult sau maia puţin mascate, gen PPDD sau PNŢ. În felul acesta scoatem PDL-ul şi UNPR-ul din viaţa politică, dar şi traseiştii şi arătăm celor rămaşi ce îi aşteaptă dacă vor continua cu lipsa de respect faţă de alegători. Şi aşa vom proceda şi la alegerile următoare cu cei care vor crede ca ajunşi acolo sus fac ce îi taie mintea şi vor fi la putere toată viaţa. Stă în puterea noastră. Este cert şi clar că nu putem schimba toată clasa politică dintr-o dată, că nu putem înfiinţa acum alte partide şi nici vota pe oricine, fără discernământ. Dar putem scoate ACUM din viaţa politică traseiştii şi partidele de trădători. Are cineva o idee mai bună ?

Sursa: PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !

SISTEMUL INTEGRAT DE SUPRAVEGHERE A VIEŢII POPULAŢIEI…. “MATRIX” ESTE DEJA IN FUNCŢIUNE!

Acest articol apartine blogului Enigme si Conspiratii
Baze de date gigantice strâng informaţii detaliate despre toţi locuitorii planetei. Situaţia financiară şi materială, profesională, familială, fişa medicală, asigurări, călătorii. Dar şi detalii foarte personale precum numărul la pantofi, preferinţe culinare, convorbiri telefonice, sms-uri şi mesaje de e-mail. Pe baza acestor informaţii vor fi atent supravegheaţi, analizaţi şi manipulaţi toţi cetăţenii planetei. Mare parte dintre noi sunt deja prinşi în aceste baze de date. Adio, viaţă privată! Sub pretextul luptei împotriva terorismului toţi suntem trataţi ca nişte potenţiali răufăcători. Pe baza datelor personale, computerele vor stabili care oameni sunt potenţiali terorişti. În SUA deja există oameni care putrezesc în puşcării fără să fi făcut nimic. Doar pentru că un computer a stabilit că respectivii ar putea fi „terorişti”.


Mesaj care circulă pe Internet: Comandă de Pizza în viitor …

Clientul – Alo, bună ziua, doresc să comand două pizze. Telefonista – Mulţumim că aţi sunat la Pizza Hot. Puteţi să-mi daţi numărul dvs. naţional de identitate, domnule ? Clientul – Numărul meu de identitate naţională. Da, un moment: 6102049998-45-54610. Telefonista – Mulţumesc, dle X. Văd că locuiţi la 1742 Meadowland Drive şi aveţi tel. 494-2366. Telefonul dvs. de la serviciu la Lincoln Insurance este 745-2302 iar numărul de celular este 266-2566. Adresa de e-mail este xson123@home.net. Corect? Clientul – Mmda… Da’ de unde aveţi toate informaţiile mele? Telefonista – Suntem legaţi, ca orice companie, de HSS. Clientul – HSS, ce mai este şi asta? Telefonista – Suntem legaţi electronic de Homeland Security System, domnule. Clientul – (oftînd) Asta e. Vreau să comand două pizza, Specialul All-Meat. Telefonista – Nu cred că este o idee prea bună, domnule. Clientul – Cum adică? Telefonista – Domnule, analizele dvs. medicale arată că aveţi tensiunea arterială crescută şi un colesterol destul de mare. Conform dosarului medicul, compania de asigurări nu vă permite alegerea pizzei cu carne. Clientul – Ceee ? Şi atunci ce-mi recomanzi? Telefonista – Aţi putea încerca Pizza cu Soia care are procentul de grăsimi foarte scăzut. Ar trebui să vă placă. Clientul – Ce te face să crezi că o să-mi placă? Telefonista – Ei bine, văd aici pe monitor că săptămâna trecută aţi fost la bibliotecă şi aţi citit o carte de Reţete Culinare cu Soia. Clientul – Bine, bine. Dă-mi atunci două pizza mărime pentru familie. Telefonista – Da, mărimea este potrivită pt. dvs., soţie şi cei patru copii, iar ceea ce rămâne puteţi să daţi celor doi câini. Totalul dvs. este $49.99. Clientul – (strigînd în casă) Nevastă, adu-mi te rog credit cardul! Telefonista – Îmi pare rău domnule dar trebuie să plătiţi cash. Credit cardul dvs. este blocat pentru depăşirea limitei. Clientul – Dau o fugă la un ATM şi voi scoate nişte bani înainte să ajungă pizza la mine la uşă. Telefonista – Îmi pare rău domnule dar nici asta nu va fi posibil. Văd aici că nu aveţi nici un ban în contul dvs. Clientul – Da, bine, n-are nimic. Trimite pizzele şi găsesc eu nişte bani în casă până ajunge. În cât timp îmi vine pizza? Telefonista – Suntem puţin în întârziere, aş zice cam 45 de minute. Dacă vă grăbiţi, puteţi veni dvs până aici să ridicaţi personal comanda, după ce faceţi rost de bani. Pe de altă parte este puţin mai jenant să căraţi pizza pe motocicletă. Clientul – Da de unde ştii că merg cu motocicleta? Telefonista – Păi scrie aici la informaţii despre vehicol. Aţi avut o maşină care v-a fost luată de compania de împrumut pentru că nu aţi plătit la timp. Alături scrie că Harley-ul dvs. este cu plata la zi şi în plus i-aţi umplut aseară rezervorul cu benzină. Clientul – #%#^^&$%^$@#!!! Telefonista – V-aş sfătui să fiţi atent cu vocabularul ca să nu o păţiţi din nou. Văd că aţi fost arestat pentru că aţi înjurat un poliţist apoi judecătorul, cu care v-aţi certat, v-a dat 90 zile de puşcărie. Văd că de-abia v-aţi întors în societate de câteva zile şi asta este prima pizza pe care o comandaţi. Clientul – … (fără cuvinte) Telefonista – Mai doriţi altceva, domnule? Clientul – Da, am un cupon pentru o sticlă de 2 litri de Cola, gratis. Telefonista – Îmi pare rău dar trebuie să citiţi mai bine. Pe cupon şi în reclama noastră scrie că persoanele care suferă de diabet nu se califică pentru oferta noastră gratuită. Noua Constituţie nu ne permite. Mulţumim că aţi sunat la noi.

Aţi râs citind „gluma” de mai sus? Poate nu o să mai râdeţi la fel de relaxat când veţi înţelege că aşa arată viitorul care ni se pregăteşte chiar sub ochii noştri. Chiar în acest moment se parcurg noi etape pentru implementarea sistemului mondial de monitorizare a tuturor fiinţelor umane. Evident că acesta va fi deghizat în aparenţa unui serviciu de mare utilitate publică. Etapa cheie în realizarea sistemului este crearea unei gigantice baze de date mondiale centralizate. O bază de date care va stoca informaţii despre absolut toţi oamenii de pe planetă, cam ca în „gluma” de mai sus. Fiecare fiinţă umană va avea un cod personal pe baza căruia se va putea accesa în baza de date un fişier cu informaţii personale diverse, care va fi mereu actualizat. Va urma etapa în care nimeni nu va mai putea face nimic dacă nu are acest cod: nu se va putea angaja, nu va putea face plăţi, nu va putea călători, deci practic nu va putea supravieţui în societate.

E mai uşor să faci oile să intre singure în ţarc…
Spuneţi că este imposibil, că oamenii nu vor accepta niciodată să fie controlaţi şi supravegheaţi în asemenea măsură? Vă înşelaţi. Acest sistem este deja intens mediatizat şi prezentat ca fiind numai în folosul cetăţenilor şi aducător de multiple beneficii. Aşa că oamenii, cât mai mulţi, sunt păcăliţi, ei îşi doresc deja să intre în sistem. Poate vă imaginaţi că aceste planuri vizează viitorul îndepărtat. Nu. Chiar în această clipă se lucrează intens la acest proiect. Într-o zi, poate chiar foarte curând, o să vă treziţi că pentru a vă încasa salariul sau pentru a vă cumpăra de mâncare va trebui să aveţi acel cod unic şi un microcip implantat în corp. Cutremurător, nu? Haideţi să deschidem atunci ochii şi să vedem în ce stadiu s-a ajuns şi cum a fost posibil ca lucrurile să avanseze atât de mult.

În S.U.A. sistemul e deja implementat!
Proiectul M.A.T.R.I.X. (multi-state anti-terrorist information exchange – schimb multi-statal de informaţii anti terorism) este o gigantică bază de date care conţine informaţii personale despre milioane de oameni. Ce gen de informaţii? Dintre cele mai diverse: caracteristici fizice, etnice, fişa medicală, adrese actuale şi trecute, numere de telefon actuale şi trecute, cazier judiciar, informaţii imobiliare şi auto, extrase bancare, certificate privind starea civilă, până şi fotografii ale vecinilor avuţi vreodată sau ale colegilor de servici şi preferinţe de toate tipurile: alimentare, muzicale, etc.
La aceste informaţii are acces doar personalul „autorizat”. Baza de date este gestionată de o societate privată, finanţată de Ministerul american de Justiţie şi controlată de Ministerul american de Securitate Interioară.
Autorităţile americane au exploatat la maxim evenimentele din 11 septembrie 2001. Practic, la ora actuală, diferite drepturi constituţionale fundamentale ale cetăţenilor americani nu mai valorează nici cât o ceapă degerată! Sub pretextul luptei împotriva terorismului, autorităţile urmăresc să controleze întreaga populaţie. Pentru că fiecare cetăţean este considerat a fi un potenţial terorist.
După evenimentele din 11 septembrie s-a vehiculat tot mai mult noţiunea de „coeficient de terorism”, creată pentru a putea identifica teroriştii… de fapt, posibilii terorişti! Pentru aceasta se foloseşte un procedeu numit „data mining” (engl., termenul poate fi tradus aproximativ prin „exploatarea resurselor de date”). Este vorba de o analiză realizată pe computer a unei mari cantităţi de informaţii personale pentru a identifica anumite scheme de comportament. În urma unei asemenea analize, se stabilesc profile şi se atribuie niveluri de risc pentru fiecare persoană în parte. A rezultat că în SUA, cel puţin 120.000 de persoane (din cele câteva milioane analizate) prezintă un înalt nivel de „terorism potenţial”. Unii dintre aceştia au fost chiar arestaţi, deşi nu au făcut nimic ilegal, doar pentru că un calculator a stabilit că ar putea reprezenta un pericol social!
Pare o scenă dintr-un thriller SF, nu-i aşa? Şi totuşi e real, totul se face pe faţă sub pretextul protecţiei cetăţenilor! Existenţa lui M.A.T.R.I.X. nu este nici negată, nici ascunsă de autorităţile americane. Ceea ce nu se spune cu exactitate este pe ce criterii şi din ce surse sunt colectate aceste “tone” de informaţii. Dacă programul are drept scop să identifice potenţialii terorişti este clar că nu se ştie care sunt aceştia şi nici care sunt trăsăturile lor reale! Selecţia “teroriştilor” se face pe baza datelor privind întreaga populaţie, pe baza unor modele “ştiinţifice” şi nicidecum pe baza evidenţei, adică a unor fapte antisociale, agresive, violente, iresponsabile ale respectivilor.
Cine ne garantează că undeva într-un computer de acest gen nu există deja un fişier cu date intime despre fiecare dintre noi, cu date privind obiceiurile pe care le avem, lecturile şi muzica preferată, alimentele consumate mai des, perioadele şi locurile în care ne petrecem concediul, problemele de sănătate şi punctele vulnerabile? E suficient ca cineva care are acces la aceste informaţii să ştie că eşti alergic la o anumită substanţă şi să îţi organizeze o mică moarte “naturală”, dacă îl incomodezi.
Cine controlează acest proces? Cine garantează că datele respective nu pot fi măsluite? Nimeni. Şi astfel o persoană incomodă (şi sunt tot mai numeroase aceste persoane incomode) poate să ajungă imediat pe lista neagră a periculoşilor şi să fie închisă pe viaţă sau chiar omorâtă. Dacă credeţi că exagerăm şi e vorba de paranoia citiţi în continuare, căci pericolul terorismului este doar un pretext pentru a centraliza date despre toată lumea. Nu degeaba MATRIX înseamnă sistem multi-statal…



Filipine – centru pilot pentru implementarea bazei de date mondiale În Filipine guvernul face demersuri pentru a implementa un nou tip de cărţi de identitate. Printre altele, noul sistem atribuie fiecărui cetăţean un număr naţional de identitate. Prin acest “număr de identitate” se face conexiunea cu o bază de date ce conţine mari cantităţi de informaţii personale despre fiecare cetăţean filipinez. Intenţia guvernului este să centralizeze informaţiile din bazele de date de pe teritoriul ţării într-una singură.
Aparent, noul sistem are drept obiectiv doar să aloce un număr unic pentru a nu mai fi utilizate atît de multe coduri ca până acum (în sănătate, sistemul bancar, asigurări sociale, auto etc). Guvernul nu spune însă că sistemul informatic conţine mult mai multe informaţii decât ar fi necesare din punct de vedere administrativ. Proiectul de lege al senatorului Panfilo Lacson’s menţioneză explicit: “cartea de identitate va conţine date esenţiale în timp ce datele mai sensibile şi confidenţiale vor fi stocate în sisteme informatice închise”. Este important de subliniat că informaţiile vor fi atât de sensibile şi confidenţiale încât nici posesorul cărţii de identitate nu va avea acces la ele! Iar cei care le stochează le vor putea utiliza după bunul plac, fără a răspunde în faţa nimănui, putând inclusiv adăuga sau modifica informaţii care nu corespund cu realitatea.
Oare ce poate face guvernul cu aceste informaţii? Se fac suspect de multe eforturi pentru a-i convinge pe oameni de necesitatea şi caracterul benefic al acestui sistem. Avem toate motivele să nu ne încredem în corectitudinea celor care şi-l doresc atât de mult. Căci aşa cum este el creat lasă prea multe breşe celor care ar putea utiliza aceste informaţii împotriva oamenilor şi nu în folosul lor.
Aflăm de la preşedintele Arroyo că de fapt acest sistem naţional are drept scop să întărească eficienţa în lupta contra terorismului! Deci datele vor fi utilizate în aceleaşi scopuri ca şi datele sistemului american M.A.T.R.I.X. Diferenţa constă în faptul că acum se spune pe faţă, este vorba de informaţii despre toţi cetăţenii ţării. Iar Curtea Supremă din Filipine recunoaşte oficial care este realul obiectiv al guvernului declarând că “acest sistem ar putea să îi confere guvernului puterea de a întocmi rapid dosare zdrobitoare pentru cetăţenii de rea-credinţă”. Fără comentarii.
Cum preşedintele Arroyo a declarat că acest proiect se face în colaborare cu S.U.A. şi ţinând cont de existenţa proiectului M.A.T.R.I.X. este uşor de înţeles că intenţia este de a implementa un sistem mondial de acest gen. Toate mişcările cuiva, toate comunicaţiile (care oricum sunt monitorizate prin companiile de telefonie şi prin internet) vor putea fi incluse în fişierul personal. Şi cum unul dintre noi va face ceva ce nu e permis, îi va creşte coeficientul de terorism.
După cum au evoluat lucrurile în Franţa, mâine poimâne ne putem trezi că a citi prea mult şi a avea idei care nu sunt predate în şcoală reprezintă un indiciu de periculozitate. Dacă nu cumva aceste două celebre simptome pentru a identifica un “sectant” se află deja pe lista neagră a coeficientului de terorism. Doar aşa s-ar explica de ce s-a spus cu insistenţă despre MISA şi despre alte şcoli spirituale din lume că atentează la siguranţa naţională şi că seamănă cu grupările teroriste pentru că…sunt bine organizate. Şi dacă ar spune-o doar presa n-ar fi aşa grav, dar este vorba de un raport al SRI-ului!
Recent (la începutul lunii iunie) a apărut pe site-ul http://ro.altermedia.info o ştire şoc. Uniunea Europeană îşi crează norme pentru o şi mai strictă supraveghere a vieţii private. Aceste norme prevăd păstrarea informaţiilor privind convorbirile telefonice şi traficul de internet de către companiile specializate pentru cel puţin trei ani, posibilitatea de a fi efectuate percheziţii secrete la domiciliu, ascultarea convorbirilor telefonice şi interceptarea corespondenţei private la modul preventiv, adică şi a celor care nu au săvârşit vreo infracţiune.
Toate pot părea un SF sau o teorie a conspiraţiei. Însă tehnologia din prezent a ajuns la un asemenea nivel încât permite existenţa unor gigantice baze de date centralizate. Această tendinţă de centralizare şi ulterior de mondializare a datelor personale nu se observă doar în Filipine. Şi în alte ţări se vorbeşte de crearea noilor sisteme de cărţi de identitate. În fapt, chiar a fost pus în practică un sistem de identificare mondial prin adoptarea normei paşapoartelor biometrice care însoţeşte dezvoltarea unui sistem global, destinat să urmărească orice mişcare şi orice comunicare sau tranzacţie. Baze naţionale, continentale, private şi publice au fost legate între ele şi compatibilizate pentru ca “data mininig” să prolifereze.



“BESTIA” belgiană
În Belgia există deja un computer gigantic numit deloc întâmplător Bestia, care este pregătit să adune toate informaţiile despre locuitorii globului.
Doctorul Hanrick Eldeman, analist şef la Conferinţa Pieţei Comune a dezvăluit la Bruxelles că planul deja a demarat sub pretextul iminenţei unui haos financiar mondial. Cu ocazia unei reuniuni de urgenţă la care au participat savanţi, consilieri şi cadre din conducerea Consiliul Pieţei Comune, doctorul Eldman a vorbit despre Bestie:
“Bestia este un computer gigantic care ocupă trei etaje în cadrul sediului Pieţei Comune. Acest computer se poate auto-programa şi are mai mult de o sută de surse de date. Experţi în programare au pus la punct un program pentru a gestiona prin intermediul acestui computer tot comerţul mondial. Computerul va atribui deci fiecărui locuitor al pământului un set de cifre care va servi drept număr de identificare mondial şi îi va permite persoanei în cauză să realizeze tranzacţii comerciale.”
În loc de concluzie…
Toate acestea se petrec pas cu pas, încet dar sigur, chiar sub ochii noştri. Lucrurile sunt prezentate de asemenea manieră ca noi să fim încântaţi de acest nou sistem şi să nu întrezărim uriaşul pericol pe care el îl reprezintă pentru libertatea noastră. Câteva etape au fost deja parcurse.
Mai întâi s-a creat pericolul terorismului prin noul PearlHarbour din 11 septembrie 2001. Apoi s-au emis legi anti-terorism care fac posibile arestări fără mandate, detenţii pe durate nedeterminate, ascultarea convorbirilor telefonice pe faţă, supravegherea generală şi personală a tranzacţiilor, percheziţii fără a fi nevoie de mandate, punerea de sechestru pe bunuri, procese desfăşurate „la secret”.
Mai nou se crează baze cu informaţii detaliate despre fiecare locuitor al planetei. Întrebat dacă această stratregie poate stârpi terorismul, Prospero Nograles, un oficial filipinez şi partizan al noilor cărţi de identitate a făcut o afirmaţie şoc: “nu există nici o garanţie”. Şi în timp ce stai şi te întrebi “dacă nu au nici un efect asupra terorismului, atunci de ce mai sunt create”, autorităţile vor să ne convingă că informaţiile de genul celor pe care tocmai le-aţi citit sunt doar o teorie a conspiraţiei, fără nici o legătură cu realitatea.




Sursa: Enigme si Conspiratii

MICROBIOMUL – FIINŢELE CARE TRĂIESC ÎN NOI, CONTROLÂNDU-NE VIAŢA

Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic


Microbii reprezintă forma de viaţă care domină Terra. Organismele bacteriene care trăiesc pe planeta noastră le depăşesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domină doar planeta, însă, ci şi pe noi, oamenii. Puţini ştiu că în corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa formează un ecosistem ce poartă numele de „microbiom”, iar simbioza acestor mici fiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil „super-organism”.
Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg, unul din titanii biologiei moleculare, pentru a desemna totalitatea microbilor, a elementelor lor genetice şi a interacţiunilor acestora într-un mediu. În 1958, Lederberg a devenit unul dintre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel, obţinând cea mai importantă distincţie în domeniul medicinei la doar 33 de ani.
Suntem „colonizaţi” de bacterii încă de la naştere

Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naştere şi se stabilizează în jurul vârstei de doi ani, devenind o prezenţă permanentă în viaţa noastră şi formând un veritabil „organ”.
Microbiomul nostru variază încă de la naştere: oamenii de ştiinţă au descoperit că bebeluşii născuţi natural sunt acoperiţi cu microbii existenţi în canalul naşterii, iar cei ce vin pe lume prin operaţie cezariană sunt acoperiţi de microbii care există în mod normal pe pielea adulţilor.
Specialiştii estimează că miile de miliarde de microbi ce trăiesc în corpul nostru cântăresc în total aproape 2 kilograme. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc în intestine, iar distrugerea lor poate avea consecinţe neplăcute, precum obezitatea sau dezvoltarea de afecţiuni ale colonului.
Relaţia noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie şi să ne întărim sistemul imunitar. Pentru a coexista cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie să tolereze mii de specii de bacterii inofensive. În schimb, aceste bacterii joacă un rol important în lupta împotriva agenţilor patogeni – bacteriile „rele”.
Cunoscând microbii care trăiesc în corpul nostru, oamenii de ştiinţă speră să poată oferi tuturor o viaţă mai bună prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapidă a afecţiunilor şi tratamentul personalizat al acestora.

De ce sunt esenţiali microbii din noi
Numeroase cercetări realizate în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea consecinţe neplăcute asupra sănătăţii umane, printre acestea numârându-se alergiile, eczemele, astmul şi obezitatea.
În ultimele decenii, s-a observat că în zonele industrializate ale planetei numărul pacienţilor cu alergii a crescut într-un ritm alert. După ani de studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că „obsesia curăţeniei” este principala cauză. Ipoteza a fost confirmată de un studiu elveţian realizat anul trecut, în cadrul căruia cercetătorii au ajuns la o concluzie fermă: creşterea dramatică a bolilor alergice în societăţile industriale este legată de dispariţia rapidă a microorganismelor care populează corpul uman. Conform unui studiu realizat de specialişti în microbiologie şi imunologie din cadrul Stanford School of Medicine, persoanele care au în organism bacteria Helicobacter pylori prezintă un risc mai mic de a suferi de astm, rinită alergică sau alergii ale pielii, în comparaţie cu celelalte. De asemenea, oamenii de ştiinţă afirmă că Helicobacter pylori joacă un rol important în funcţionarea hormonului ghrelină, dispariţia bacteriei contribuind la dezvoltarea obezităţii, a diabetului de tip 2 şi a altor afecţiuni metabolice.

Doi cercetători americani, Jeffrey Gordon şi Ruth Ley de la Universitatea Washington, au efectuat câteva experimente pe şoareci care au avut rezultate interesante. Astfel, ei au descoperit că şoarecii de laborator predispuşi genetic spre obezitate au în flora intestinală bacterii care absorb mai multe nutrimente din hrană decât ceilalţi şoareci din cuşcă. Acelaşi lucru a fost observat în cazul oamenilor. Cei doi cercetători au monitorizat 12 voluntari obezi timp de un an, perioadă în care aceştia au urmat o cură de slăbire. Pe măsură ce voluntarii au slăbit, structura bacteriană din intestinele acestora s-a modificat.
De asemenea, Gordon şi Ley au arătat că atunci când şoarecii care trăiesc într-un mediu steril sunt colonizaţi cu bacterii extrase din corpul şoarecilor obezi, tind să se îngraşe mai mult decât atunci când sunt colonizaţi cu bacterii extrase din corpul şoarecilor cu o greutate normală. Acest studiu pare să explice efectul contagios al obezităţii întâlnit în rândul oamenilor. Astfel, obezitatea nu se transmite doar genetic, ci şi social, prin schimbul de bacterii ce are loc între prieteni şi rude.
Aşadar, se poate spune că omul, fiind un super-organism, se aseamănă cu ecosistemul unei păduri, depinzând de prezenţa a numeroase creaturi care prin diversitatea lor menţin un echilibru al sistemului.
Cele 3 enterotipuri ale oamenilor
Recent, un amplu proiect european intitulat MetaHIT a dus la descoperirea faptului că oamenii se deosebesc şi prin bacteriile ce trăiesc prin ei, nu doar prin elemente de tipul grupei sanguine. Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 3 tipuri de populaţii microbiene, fiecare om aparţinând unuia dintre aceste enterotipuri. Totodată, cercetătorii au descoperit că enterotipurile nu au legătură cu vârsta, sexul, naţionalitatea sau dieta persoanelor.

Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian dominant: Bacteroides, Prevotellaşi Ruminococcus. Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienţi în descompunerea carbohidraţilor, ceea ce ar putea explica de ce persoanele care prezintă acest enterotip sunt mai predispuse la probleme de greutate. Bacteriile de tip Prevotella tind să descompună mucusul din intestin, iar Ruminococcus facilitează absorbţia zahărului, ceea ce poate favoriza creşterea în greutate.
Persoanele ce aparţin enterotipului Bacteroides au un mediu intestinal mai bun la sintetizarea vitaminelor B2, B5, C şi H, iar cei ce aparţin enterotipului Prevotella prezintă mai multe bacterii eficiente în sintetizarea vitaminei B1 şi a acidului folic.
Un studiu desfăşurat anul trecut a arătat că enterotipul Bacteroides este asociat dietelor bogate în grăsimi şi proteine, pe când enterotipul Prevotella este asociat unei diete bogate în carbohidraţi.
O altă cercetare efectuată de Oluf Pedersen, specialist în genetică moleculară la Centrul de Diabet Steno din Gentofte, Danemarca, a arătat că persoanele obeze sau cele care sufereau de afecţiuni metabolice aparţineau de obicei enterotipului Bacteroides. De altfel, cercetătorii au descoperit că în 90% din cazuri pot deduce dacă o persoană este obeză sau nu analizând doar microbiomul acesteia.
Un studiu derulat în Danemarca a arătat că analiza microbiomului permite medicilor să estimeze cu acurateţe dacă un pacient urmează să sufere de diabet, înmulţirea microbilor din grupul Bacteroides fiind un reper mai bun decât indicele de masă corporală al persoanei studiate.
Descoperirea enterotipurilor, un alt pas spre medicina personalizată

Oamenii de ştiinţă cred că descoperirea enterotipurilor va duce la transformarea medicinei, aşa cum s-a întâmplat în cazul grupelor sanguine. Dietele personalizate pe baza enterotipului şi prescrierea medicamentelor potrivite pentru enterotipul pacientului sunt primele schimbări prefigurate de specialişti.
De asemenea, oamenii de ştiinţă cred că enterotipurile vor juca un rol important în descoperirea unor tratamente alternative la antibiotice, care au devenit ineficiente în ultimii ani, pe măsură ce bacteriile au devenit rezistente. Astfel, în loc să încerce să elimine toate bacteriile din intestin, inclusiv pe cele nocive, doctorii vor putea să stimuleze bacteriile utile, pentru a restabili echilibrul bacterian existent înainte ca afecţiunea să se dezvolte. Cu timpul, enterotipurile vor permite dezvoltarea medicinei personalizate, în care fiecare pacient va beneficia de un tratament conceput în funcţie de nevoile proprii, identificate pe baza microbiomului său.
Bacterioterapia (cunoscută şi sub numele mai puţin eufemistic de „transplant fecal”) este deja un tratament ce a început să fie aplicat cu rezultate încurajatoare în cazul pacienţilor pentru care antibioticele şi celelalte tratamente nu dau rezultate. Transplantul de bacterii se efectuează de câteva decenii, însă abia în ultimii ani a devenit posibilă analiza genetică a bacteriilor din intestin înainte şi după transplant.

Dusko Ehrlich, coordonator de proiect în cadrul MetaHIT, explică de ce microbiomul va juca un rol important în medicina personalizată: „Genomul nostru diferă cu maxim 0,1% de la om la om, însă diferenţa de metagenom poate fi şi de 50%”. Aşadar, prin analizarea genelor organismelor care trăiesc în noi, medicii pot identifica aspecte unice fiecărui pacient, ceea ce va permite conceperea de tratamente personalizate.
De asemenea, cercetătorii preconizează că, în viitor, copiii nu vor fi vaccinaţi doar împotriva virusurilor, ci vor fi supuşi unor analize detaliate ale microbiomului, pentru a fi identificate bacteriile-cheie care lipsesc în vederea reintroducerii acestora.
Cercetările asupra microbiomului se află încă într-o fază incipientă, însă doctorii speră să obţină o mai bună înţelegere a acestuia, ca să îl transforme într-un aliat împotriva bolii. Aşadar, bacteriile care trăiesc în noi vor juca un rol esenţial în asigurarea sănătăţii noastre, pe măsură ce oamenii de ştiinţă vor ajunge să le înţeleagă mai bine.
Specialiştii implicaţi în studierea microbiomului spun că potenţialele beneficii ale înţelegerii acestuia sunt imense. Julian Davies, microbiolog la Universitatea British Columbia, afirmă că „efortul depus pentru o mai bună înţelegere a microbiomului reprezintă cel mai importat proiect ştiinţific al tuturor timpurilor. Dacă acest proiect va avea succes, toată lumea va avea de câştigat”. Aşadar, anii ce urmează promit să aducă noutăţi remarcabile despre fiinţele esenţiale care trăiesc în super-organismul uman.


Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA